ICCJ. Decizia nr. 1/2012. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1.
Dosar nr. vechi 12012/200.
nr. nou 28474/1/200.
Şedinţa publică din 5 ianuarie 2006
Asupra recursului civil şi a cererii de repunere în termenul de declarare a recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Cu adresa nr. 30810/III/2/din 26 mai 2005 înregistrată la Comisia de cercetare a averilor, constituită pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a solicitat controlul averii cercetatului P.Ş., fost deputat în Parlamentul României, legislatura 2000-2004.
În motivarea cererii, s-a arătat că potrivit adresei nr. 40565 din 11 mai 2005 emisă de Ministerul Justiţiei, P.Ş. a avut calitatea de deputat în Parlamentul României, legislatura 2000-2004, calitate în care după expirarea mandatului în decembrie 2004 a omis să depună declaraţia de avere în termenul de 15 zile aşa cum prevede art. 6 pct. 4 din Legea nr. 115/1996, fapt ce atrage declanşarea din oficiu a procedurii de control.
Prin Ordonanţa nr. 3 din 25 august 2005, Comisia de cercetare a averilor constituită conform Legii nr. 115/1996 în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, privind controlul averilor demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, în baza art. 14 lit. b) din Legea nr. 115/1996 a dispus clasarea cauzei privind pe cercetaţii P.Ş. şi P.B.
Pentru a hotărî astfel, Comisia de cercetare a averilor a reţinut în esenţă, următoarele:
La începerea mandatului de deputat, conform declaraţiei de avere, cercetatul împreună cu familia deţinea un apartament, dobândit în anul 1991, un autoturism Dacia, cumpărat în anul 1995, un radiocasetofon, două televizoare şi un calculator.
După încheierea mandatului de deputat, cercetatul în data de 8 februarie 2005 a depus la Camera Deputaţilor, declaraţia de avere înregistrată sub nr. 53/198 în care a arătat că împreună cu familia deţine următoarele bunuri: un apartament în valoare de 500.000.000 lei, dobândit în anul 1991 şi un autoturism Dacia Super Nova, cumpărat la 10 ianuarie 2005.
Comisia de cercetare a averilor a reţinut că în cursul mandatului de deputat, cercetatul împreună cu soţia sa nu au dobândit bunuri imobile, contribuind însă cu suma de 28.250 dolari SUA la cumpărarea de către fiul lor P.Ş.S. a apartamentului nr. 27 situat în Bucureşti, apartament dobândit la 9 octombrie 2003.
Ca urmare, Comisia de cercetare a împărţit perioada cercetată în două subperioade: subperioada I februarie 2001-1 noiembrie 2003 şi subperioada a II-a 1 noiembrie 2003-decembrie 2004.
Din actele şi probele administrate în cauză, comisia a reţinut că cercetaţii şi fiul acestora P.Ş.S. au realizat în cele două subperioade venituri licite după cum urmează:
VENITURI REALIZATE ÎN SUBPERIAODA .
1. Venituri nete realizate de cercetatul P.Ş. din indemnizaţiile primite în calitate de deputat conform fişelor fiscale, în sumă totală 536.649.074 lei.
2. venituri realizate de cercetatul P.Ş. din pensia pentru limită de vârstă, în sumă totală de 184.088.082 lei.
3. Împrumut bancar contractat la B.C.R., sucursala Petroşani, de către ambii cercetaţi în luna august 2003, în sumă de 200.000.000 lei.
4. Venituri nete realizate de cercetata P.B. din salarii conform fişelor fiscale, în sumă totală de 244.855.542 lei.
5. Venituri realizate din vânzarea autoturismului marca Dacia 1310 către martorul B.D. în luna septembrie 2003, cu preţul de 1500 dolari având echivalentul în lei de 50.161.500.
6. donaţie de la părinţii cercetatului conform cercetaţilor şi a martorului B.D. în sumă de 40.000.000 lei.
7. Suma de 6000 dolari SUA avută în casă economisită până la data începerii mandatului de deputat conform declaraţiei cercetaţilor, sumă care are ca echivalent în lei, 165.376.000 lei.
8. Alocaţia de stat pentru minora P.A.D. în sumă de 5.514.160 lei.
9. Venituri realizate de fiul cercetaţilor P.Ş.S., conform fişei fiscale în sumă de totală de 6.825.470 lei.
Total venituri subperioada I 1.433.489.828 lei.
Din aceste venituri, comisia a reţinut că cercetaţii au contribuit cu suma de 945.915.250 lei (28.250 dolari SUA) la cumpărarea apartamentului de către fiul lor P.Ş.S. în Bucureşti şi au mai investit pentru renovarea şi dotarea apartamentului cu mobilier şi aparatură electro-casnică, iar diferenţa de 409.554.358 lei a fost cheltuită pentru întreţinere, taxe, impozite, cheltuieli de şcolarizare, prime de asigurare şi restituire împrumut bancar, astfel că veniturile licite acoperă toate cheltuielile efectuate în această perioadă.
VENITURI REALIZATE ÎN SUBPERIOADA a II-.
noiembrie 2003–decembrie 2004
1. Venituri nete realizate de cercetatul P.Ş. conform fişelor fiscale întocmite de Camera Deputaţilor în sumă totală de 286.249.496 lei.
2. Venituri realizate de cercetatul P.Ş. din pensia acordată pentru limită de vârstă conform adeverinţei nr. 6268 din 23 noiembrie 2005 eliberată de Casa de Pensii Petroşani în sumă totală de 111.571.598 lei.
3. Venituri nete din salarii realizate de cercetata P.B. de la E.M. Lupeni, Bărbăteni, conform fişelor fiscale depuse la dosar, în sumă totală de 152.903.302 lei.
4. Venituri nete realizate de fiul cercetaţilor P.Ş. Sebastian conform fişelor fiscale în sumă totală de 49.287.296 lei.
5. Alocaţia de stat pentru minora cercetaţilor P.A.D. în sumă totală de 2.940.832 lei.
Total venituri subperioada a II-a 602.952.524 lei.
În această subperioadă cercetaţii nu au dobândit bunuri de valoare, investind suma de 226.023.750 lei în achitarea ultimei rate la apartamentul cumpărat de fiul cercetaţilor şi suma de 32.044.783 lei pentru tâmplărie profil PVC şi geam termopan la apartamentul proprietatea cercetaţilor din Lupeni.
Diferenţa de 344.883.991 lei, a fost cheltuită pentru întreţinere, taxe, impozite, restituire împrumut bancar, cheltuieli şcolarizare, prime asigurare, cotizaţii şi donaţii.
Comisia a mai reţinut că, cercetaţii au dobândit un autoturism Dacia Super Nova, cu preţul de 136.000.000 lei, de la numitul A.S.M.I. în data de 10 ianuarie 2005, în afara perioadei supusă controlului.
În consecinţă, existând dovezi certe că bunurile şi valorile au fost dobândite din venituri legal realizate, comisia în temeiul art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/1996 a dispus clasarea cauzei.
Împotriva ordonanţei de clasare a cauzei a declarat recurs D.G.F.P. Hunedoara în numele şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, susţinând în esenţă, repunerea în termenul de formulare a recursului, motivat de faptul că ordonanţa i-a fost comunicată la data de 27 septembrie 2005, iar pe de altă parte, ordonanţa atacată este criticabilă sub aspectul că, deşi se face referire la suma de 6000 dolari SUA, economisită până la data începerii mandatatului de deputat, comisia nu a insistat asupra provenienţei acestei sume.
Sub un alt aspect, recurenta a mai susţinut că, modalitatea de întocmire a declaraţiei de avere din februarie 2005, este incompletă întrucât nu a fost trecut şi apartamentu.
dobândit în Bucureşti, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 115/1996.
În şedinţa din data de 5 ianuarie 2006 reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia tardivităţii recursului declarat de recurenta D.G.F.P. Hunedoara în numele şi pentru Ministerul Finanţelor Publice.
Examinând excepţia tardivităţii recursului declarat, Înalta Curte a constatat următoarele:
Comunicarea ordonanţei instituţiei îndreptăţite respectiv Ministerul Finanţelor Publice s-a făcut la data de 27 septembrie 2005.
Mandatul în baza căruia D.G.F.P. Hunedoara a fost împuternicită să promoveze calea de atac a recursului a fost emis la 3 octombrie 2005 sub nr. 572559.
La data de 10 octombrie 2005 recurenta a expediat la Curtea de Apel Alba Iulia motivele de recurs.
Prin urmare, recursul a fost declarat în termenul de 10 zile prevăzut de Legea nr. 115/1996, iar cererea de repunere în termenul de recurs, este lipsită de interes.
În ceea ce priveşte recursul declarat de recurentul Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Hunedoara acesta este nefondat pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 115 din 28 octombrie 1996, demnitarii, magistraţii, funcţionarii publici şi unele persoane cu funcţii de conducere sunt obligaţi să-şi declare averea, procedura controlului averii acestora declanşându-se din oficiu, în cazul în care există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit.
Tot astfel, potrivit art. 6 pct. 4 din Legea nr. 115/1996, nedepunerea declaraţiei de avere în termen de 15 zile, conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control.
În vederea stabilirii valorii reale a bunurilor dobândite de cercetat şi familia cestuia, Comisia de cercetare a împărţit perioada supusă cercetării în două subperioade, în funcţie de datele de dobândire a unor bunuri apreciate mai importante.
În subperioada I cuprinsă în intervalul februarie 2001–1 noiembrie 2003, cercetaţii şi fiul acestora P.Ş.S. au realizat venituri în valoare de 1.433.489.828 lei, şi au cheltuit 945.951.250 lei cu achiziţionarea apartamentului de către fiul acestora, la care se adaugă suma de 77.984.220 lei, pentru renovarea şi dotarea apartamentului, restul de 409.524.358 lei fiind cheltuită pentru întreţinere, taxe, impozite, cheltuieli de şcolarizare, prime de asigurare şi restituire împrumut bancar.
La capitolul venituri realizate, Comisia de cercetare a reţinut şi suma de 6000 dolari SUA pe care cercetaţii au economisit-o până la data începerii mandatului de deputat, neconsemnată însă în declaraţia de avere.
Sub acest aspect, recurentul Ministerul Finanţelor Publice, a criticat ordonanţa atacată pe motiv că cercetatul avea obligaţia să fi trecut suma în declaraţia de avere şi nu a insistat asupra provenienţei acestei sume.
Critica este nefondată, întrucât din lucrările dosarului rezultă că cercetaţii şi fiul acestora au realizat venituri licite de 1.433.489.828 lei, iar diferenţa de 409.554.358 lei a fost cheltuită pentru întreţinere, taxe, impozite, justificând astfel şi suma de 6000 dolari SUA.
Pe de altă parte, cercetaţii în dovedirea provenienţei licite s-au folosit de probe permise de lege, iar faptul că suma de 6000 dolari SUA, nu a fost trecută în declaraţia de avere, nu poate fi sancţionată prin înlăturarea probelor administrate pe parcursul procedurii de control.
Nefondată este şi critica cu privire la obligaţia cercetatului de a menţiona în declaraţia de avere de la încetarea mandatului, achiziţionarea apartamentului din Bucureşti, întrucât, nici acesta şi nici fiul cercetatului nu aveau un drept de proprietate, aşa cum rezultă din clauza specială stipulată în promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, în sensul că „prezenta convenţie nu constituie titlu de proprietate pentru promitentul-cumpărător", fiul cercetaţilor, urmând să devină proprietar asupra apartamentului după perfectarea vânzării cumpărării.
Faţă de cele expuse, recursul declarat este nefondat astfel că în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată excepţia tardivităţii recursului.
Respinge ca fiind lipsită de obiect cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de Ministerul Finanţelor Publice.
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Hunedoara împotriva Ordonanţei nr.3 din 25 august 2005 dată de Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 2/2005.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 375/2012. Civil. Obligatia de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3244/2012. Civil → |
|---|
