ICCJ. Decizia nr. 1966/2012. Civil. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1966/2012
Dosar nr. 6003/1/2011
Şedinţa publică din 19 martie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Constată că, prin Decizia nr. 540 din 10 martie 2011, Curtea de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi, ca nefondată, contestaţia în anularea Deciziei nr. 1730 pronunţată la data de 4 noiembrie 2010 de Curtea de Apel Ploieşti, formulată de contestatorul N.C., reprezentat de Sindicatul Liber Independent COS Târgovişte, în contradictoriu cu intimata SC M.T. SA.
Împotriva acestei decizii, cu privire la soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, a declarat recurs, contestatorul N.C., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Recurentul contestator a susţinut faptul că "excepţia de neconstituţionalitate invocată are legătură cu cauza întrucât aceasta a fost motivarea de respingere a recursului formulat, motivare aflată şi în Decizia civilă nr. 1730/2010 a Curţii de Apel Ploieşti"
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acesteia".
În cauză, obiectul litigiului îl constituie contestaţia la decizia de concediere, întemeiată pe dispoziţiile art. 17, 287 şi 283 C. muncii.
Or, recurentul a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art disp. art. 290 C. proc. civ. conform căruia procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se soluţionează prin lege specială, raportat la disp. art. 15 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia "(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".
Ca urmare, legal s-a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate invocată, nu are legătură cu fondul pricinii/cauzei deduse judecăţii.
Prin urmare, curtea de apel a făcut o corectă interpretare şi aplicarea prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 atunci când a stabilit că nu poate fi primită cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, nefiind îndeplinită condiţia ca dispoziţiile normative a căror constituţionalitate se cere a fi cenzurată, să aibă legătură cu soluţionarea cauzei.
În consecinţă, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cum legal a reţinut curtea de apel prin hotărârea recurată, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul dedus judecăţii va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul N.C. împotriva Deciziei nr. 540 din 10 martie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3522/2012. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 572/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
