ICCJ. Decizia nr. 1928/2014. Civil. Pretenţii. Recurs

Decizii civile ICCJ 2014


R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 1928/2014

Dosar nr. 4453/101/2012*

Şedinţa publică din 17 iunie 2014

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr. 3560/225/2012, reclamanta SC T.V. SA a chemat în judecată pe pârâta SC T.I.L.I. SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 317,559 RON din care: 200.000 RON în conformitate cu art. 9.3 din contract, 99.120 RON inflaţie, 13440 RON penalităţi, 2000 RON onorariu expert, 2999 onorariu suplimentar expert.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta a încălcat contractul de licenţă din 14 octombrie 2004 pentru lucrările executate la cazan nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, lucrări executate în defavoarea reclamantei care deţine, conform contractului menţionat, dreptul de a executa în exclusivitate aplicaţiile invenţiei protejate prin Brevetul nr. 114508/1997.

Prin contractul de licenţă din 14 octombrie 2004, pârâta le-a transmis licenţa pentru dreptul de aplicare în exclusivitate al invenţiei ”inzidire pentru capul de aspiraţie la cazanul de abur” în perimetrul R.A.A.N.-Sucursala R.T. -Dr. Tr. Severin, contract prin care se prevede că în cazul în care nu respectă dreptul de exclusivitate a licenţiatorului, pentru perimetrul R.A.A.N. Sucursala R.T., pârâta este obligată să plătească daune interese licenţiatului, respectiv suma de 200.000 RON.

În prezent, pârâta a executat lucrări de reparaţie la cazanul nr. 4, fără a cerere acordul reclamantei, care avea exclusivitate.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 969 şi urm. C. civ., art. 33 şi 60 din Legea nr. 64/1991.

Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentinţa civilă nr. 2762 din 18 aprilie 2012, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Mehedinţi, apreciind că această cauză este una în materia creaţiei intelectuale - brevet de invenţie.

Prin sentinţa civilă nr. 199 din 19 octombrie 2012, Tribunalul Mehedinţi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta SC T.I.L.I. SA. A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC T.V. SA cu sediul în Drobeta Turnu Severin, str. P.F., jud. Mehedinţi, în contradictoriu cu pârâta SC T.I.L.I. SA, cu sediul în Bucureşti, sector 4, str. P. a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 200.000 RON, în conformitate cu art. 9.3 din contract şi 4999 RON, reprezentând onorariu expert. A obligat pârâta la 7269 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel pârâta SC T.I.L.I. SA.

Prin decizia civilă nr. 5 din 5 februarie 2013, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins apelul, a obligat apelanta pârâtă la 2000 RON cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă.

În motivarea deciziei s-au reținut următoarele:

Curtea de apel a constatat că în cauză nu există motive de schimbare sau anulare a sentinţei atacate, prima instanţă stabilind o situaţie de fapt conformă probelor dosarului şi aplicând în mod corect dispoziţiile de drept procesual şi material la cererea dedusă judecăţii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, rezolvarea dată de prima instanţă este corectă, dat fiind cadrul procesual stabilit de reclamantă, prin chemarea în judecată a pârâtei pentru nerespectarea clauzelor contractului încheiat de cele două părţi, deci, pretenţiile reclamantei, respectiv izvorul obligaţiei, decurge din contractul de licenţă în care pârâta este parte. Motivându-şi în acest mod acţiunea, respectiv, pe nerespectarea contractului de către cocontractant, reclamanta justifică îndreptăţirea de a introduce o astfel de acţiune împotriva pârâtei, şi nu împotriva altei persoane fizice sau juridice, care nu este parte în contract. Prin urmare, susţinerea apelantei, cu referire la eventuala calitate procesuală pasivă a SC C&C M.C. SA, care a efectuat o lucrare de reparații la cazanul nr. 4 din incinta R.A.A.N. - Sucursala R.T., în urma contractului de execuţie lucrări, încheiat cu pârâta - dar este terţ faţă de contractul de licenţă, încheiat între reclamantă şi pârâtă, este nefondată.

A fost apreciată ca nefondată, sub aspectul solicitării de anulare a sentinţei, critica ce vizează modul de motivare a acesteia, întrucât, chiar dacă hotărârea atacată este sumar motivată, aceasta cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, cum prevede art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., aşa încât, nu există motive legale de admitere a apelului sub acest aspect, mai ales că, în măsura în care se apreciază că soluţia pronunţată este legală şi temeinică, instanţa de apel poate rezolva eventualele deficienţe de motivare a hotărârii.

Critica referitoare la încălcarea principiilor procesului civil, prin lipsa de rol activ al instanţei şi refuzul încuviinţării probei testimoniale, în principal, cu privire la acordul intimatei pentru efectuarea lucrărilor respective, a fost apreciată ca neîntemeiată, întrucât, în raport de prev. art. 167 C. proc. civ., dovezile se pot încuviinţa numai dacă instanţa socoteşte că ele pot să aducă dezlegarea pricinii; este vorba de probe legale, pertinente, utile şi concludente, ceea ce înseamnă că refuzul încuviinţării unei probe, atunci când instanţa apreciază că nu îndeplineşte aceste condiţii, nu echivalează cu lipsa de rol activ a judecătorului, astfel cum este impus de art. 129 C. proc. civ.

În speţă, prima instanţă a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri solicitată de părţi, punând în discuţie, din oficiu, şi alte probe şi dispunând în consecinţă, iar, în ceea ce priveşte proba testimonială, Curtea de apel a apreciat că în mod corect a fost respinsă de Tribunal, ca nefiind utilă, întrucât, ceea ce constituie obiectul acestei probe, respectiv acordul verbal al intimatei pentru efectuarea lucrărilor, nu este suficient şi, prin urmare, relevant, în soluţionarea cauzei, date fiind prevederile art. 4 din contractul de licenţă: Licenţiatorul se obligă să nu aplice invenţia în perimetrul R.A.A.N. - Sucursala R.T., cu excepţia cazului în care părţile convin să aplice împreună invenţia în perimetrul R.A.A.N.-Sucursala R.T. Cum, pretinsul acord al pârâtei nu este prevăzut în contract, proba acestuia nu este de natură să ajute la soluţionarea cauzei. De altfel, în dovedirea acestui fapt, pârâta a depus la dosar o declaraţie autentificată de notar, a numitului G.D., aşa încât, o prejudiciere a pârâtei sub acest aspect, nici nu se mai poate susţine.

În ceea ce priveşte modul de apreciere şi interpretare a probelor dosarului, cu referire la lucrările efectuate, dacă fac, sau nu, obiectul protecţiei acordate prin respectivul brevet de invenţie, Curtea de apel a apreciat că prima instanţă a reţinut o situaţie corectă, astfel cum este expusă în considerentele sentinţei; nu există nici un temei legal de înlăturare a concluziilor expertizei, efectuată în procedura de asigurare de dovezi, de un expert tehnic judiciar în specialitatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini şi specialist de înaltă calificare în specialitatea Proprietatea Industrială, cu respectarea tuturor dispoziţiilor procedurale, convocarea şi participarea ambelor părţi, şi chiar a R.A.A.N. - Sucursala R.T., care şi-au expus punctele de vedere, iar expertul, în cadrul răspunsurilor la obiectivele expertizei, a făcut o analiză a observaţiilor şi explicaţiilor acestora, în baza celor constatate personal, a înscrisurilor depuse la dosar şi dispoziţiilor legale în materie.

De altfel, adoptând şi o altă poziţie, pe parcursul derulării procesului, respectiv că a avut acordul reclamantei sau că refuzul intimatei de a efectua lucrările de reparaţii şi, respectiv, de exploatare a invenţiei, a condus la efectuarea acestor lucrări, de către pârâtă, cu acordul reclamantei, apelanta pârâtă îşi însuşeşte, implicit, concluziile cuprinse în raportul de expertiză, aşa încât, şi din acest punct de vedere, criticile apelantei se apreciază ca nefondate.

Referitor la clauzele din contractul de licenţă, art. 5 - care impun obligaţia, pentru licenţiat, să execute lucrări de aplicare a invenţiei, exclusiv în perimetrul R.A.A.N., Sucursala R.T. - şi refuzul intimatei de a efectua lucrările de reparaţii, respectiv, de exploatare a invenţiei, care ar fi determinat efectuarea lucrărilor de către pârâtă, critica apelantei, privită ca şi apărare, respectiv, ca şi justificare pentru lucrările efectuate, nu poate fi primită. Aceasta, deoarece, art. 5 din contractul de licenţă, care prevede drepturile şi obligaţiile licenţiatului, cuprinde, sub aspectul invocat, numai dreptul să aplice invenţia după cum consideră necesar şi obligaţia să execute lucrări de aplicare/punere în operă a invenţiei, exclusiv în perimetrul R.A.A.N., Sucursala R.T. Drobeta, fără a exista prevederi în contract, care, să dea acest drept licenţiatorului, în caz de neexecutare. Art. 9 din contract, care reglementează răspunderea părţilor, prevede, într-adevăr, că părţile se obligă reciproc la executarea întocmai şi la timp a obligaţiilor, precum şi răspunderea pentru neexecutare, însă, în speţă, instanţa a soluţionat numai acţiunea reclamantei, ca şi licenţiat, privind răspunderea pârâtei, ca şi licenţiator, în temeiul art. 9.3 din contract, pentru nerespectarea dreptului de exclusivitate, prevăzut de art. 4 din contract, aşa încât, orice alte aspecte ce vizează alte drepturi, obligaţii şi responsabilităţi ale părţilor, izvorâte din acest contract, exced cauzei judecate de instanţa de fond şi, prin urmare, nu pot fi supuse examinării, nici în apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC T.I.L.I. SA prin administrator judiciar „G., D. şi Asociaţii SPRL”.

În motivarea recursului s-au arătat următoarele.

Excepţia lipsei calităţii de reprezentant. În conformitate cu prevederile art. 133 C. proc. civ. cererea de chemare în judecata trebuie să cuprindă, printre alte elemente, semnătura reclamantului. În măsura în care cererea de chemare în judecata nu cuprinde semnătura reclamantului sau a reprezentantului legal al acesteia, aceasta va fi anulată în conformitate cu prevederile art. 133 alin. (2) C. proc. civ.

În cauza de faţă se depune o acţiune de către reclamanta (persoana juridică de drept privat) în care nu se precizează cine este reprezentantul legal al acesteia care a promovat acţiunea, iar pe ultima fila nu apare ştampila reclamantei, iar semnătura de pe ultima filă a acţiunii nu se poate stabili cărei persoane îi aparţine. Nu se poate stabili dacă semnătura care apare pe ultima filă a cererii de chemare în judecată aparţine reprezentantului legal al reclamantei sau nu.

Excepţia lipsei de interes în promovarea prezentei acţiuni. Prezenta acţiune a fost introdusă în scop șicanator, reclamanta exercitând un abuz de drept, neprezentând nici un interes în executarea lucrării de reparaţie, în sensul că a depus ofertă dar a refuzat în schimb negocierea contractului de execuţie a lucrărilor.

Reprezentanţii reclamantei au declarat faptul că nu doresc să participe la executarea lucrării, comunicându-i că societatea recurentă poate să participe la executarea lucrării neexistând nici o obiecţie din partea reprezentanţilor reclamantei.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Instanţa de apel nu a analizat în totalitate criticile aduse de recurentă cu privire la respingerea acestei excepţii de către prima instanţă de fond, ci s-a limitat să preia motivarea acesteia, arătând doar ca în mod corect instanţa de fond a respins aceasta excepţie.

Lucrarea de reparaţie efectuată la societatea R.A.A.N. - Sucursala R.T. Drobeta Turnu-Severin a fost contractată integral de către societatea C&C M.C. SA în calitate de antreprenor General. Pârâta SC T.I.L.I. SA nu a avut niciun fel de relaţie juridică, comercială ori tehnică cu societatea R.A.A.N. - Sucursala R.T. SA.

Nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. Instanţa de apel, ca şi prima instanţă de fond, au interpretat greşit actul dedus judecăţii schimbând înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

Astfel, prin contractul de licenţă din 14 octombrie 2004 s-a acordat reclamantei dreptul de exploatare a invenţiei (invenţia fiind descrisă la art. 2 din contract) către licenţiat (adică reclamantul din prezenta cauza) pentru toate aplicaţiile invenţiei, în perimetrul R.A.A.N. Sucursala - R.T.

Lucrările efectuate de către recurentă nu au fost executate prin punerea în aplicare a invenţiei așa cum este descrisă la art. 2 din contractul mai sus menţionat.

Instanţele inferioare au schimbat înţelesul vădit neîndoielnic al actului dedus judecaţii şi au considerat ca pentru orice lucrare efectuată de către recurentă în incinta R.A.A.N. - Sucursala R.T. Drobeta se aplica clauzele contractului de licenţă.

Clauzele contractului de licenţă se aplică exclusiv numai pentru punerea în aplicare a invenţiei, dar recurenta nu a aplicat în incinta R.A.A.N. – Sucursala R.T. Drobeta. Invenţia după încheierea contractului din 14 octombrie 2004.

În faţa instanţelor inferioare a depus o serie de înscrisuri din care rezulta natura lucrărilor efectuate, iar din actul adiţional din 07 noiembrie 2011 la contractul de execuţie lucrări din 02 noiembrie 2010 având ca obiect execuţie lucrări de reparaţii pe turnurile de preuscare a cărbunelui aferente MV 2,3,5,6 cu excepţia înzidirii capetelor de aspiraţie - în cadrul proiectului reparaţii LN 4 cazan nr 4 R.A.A.N. Sucursala R.T. Drobeta Turnu - Severin, rezulta fără putinţa de tăgadă faptul că nu s-a solicitat aplicarea invenţiei în cadrul efectuării lucrărilor de reparaţii.

În raport de concluziile expertizei din cadrul cererii de asigurare dovezi rezultă în mod evident că expertiza efectuată nu a privit brevetul de invenţie nr. 114508 cu titlul „Inzidire pentru capul de aspiraţie la cazanele de abur" întrucât prin acest brevet nu s-a protejat procedeul cu boltă invocat în concluziile raportului de expertiză.

Întinderea protecţiei brevetului de invenţie acordat este dată de revendicări iar prin acestea se precizează în mod expres că invenţia se referă la înzidire pentru capul de aspiraţie la cazanele de abur, destinată construcţiei turnurilor de prezervare a gazelor de ardere, de la cazanele de abur ce funcţionează cu combustibili solizi. În revendicarea 1 a brevetului de invenţie acordat se precizează faptul că ” bolta (11) este în sine cunoscută”.

În conformitate cu prevederile art. 32 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, „[...] întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Totodată, descrierea şi desenele invenţiei servesc la interpretarea revendicărilor.”

În concluzie este evident faptul că lucrările de reparaţie efectuate la bolta cazanului de abur nr. 4 al R.A.A.N. - Sucursala R.T. Drobeta Turnu Severin nu fac obiectul protecţiei acordate prin brevetul de invenţie nr. 114508 şi în mod corespunzător al actelor subsecvente încheiate respectiv contractul de licenţă din 14 octombrie 2004.

Un alt aspect important pe care instanţa de apel în mod nejustificat nu l-a reţinut deşi prezenta o importanţă deosebită în soluţionarea prezentei cauze îl reprezintă faptul că, lucrarea efectuată de către societatea SC T.I.L.I. SA a avut ca obiect lucrarea de reparaţie a unei porţiuni din bolta cazanului nr. 4 al SC R.A.A.N - Sucursala R.T. Drobeta Turnu Severin pe baza unui proiect de execuţie pus la dispoziţie de către SC I. - GENERATOARE ABUR SA purtând denumirea „Adaptare înzidire cap aspiraţie în boltă turn III-IV" şi care a fost pus la dispoziţia recurentei de către antreprenorul general SC C&C M.C. SA, astfel cum este precizat prin procesul-verbal încheiat în data de 18 noiembrie 2011 cu ocazia expertizei tehnice dispuse în Dosarul nr. 14393/225/2011 al Judecătoriei Drobeta Turnu-Severin.

Mai mult decât atât instanţa de apel în mod nelegal nu a avut în vedere faptul că brevetul nr. 114508 acordat pentru invenţia cu titlul „înzidire pentru capul de aspiraţie la cazanele de abur" a fost implementat la R.A.A.N - Sucursala R.T. Drobeta Turnu Severin pentru prima dată în anul 1997 la unul din cele 7 cazane de către SC T.I.L.I. SA, titularul brevetului.

Concluzia principală care rezultă din afirmaţiile expertului dar şi din documentele ce au stat la baza expertizei este una singură şi anume aceea că lucrările de reparaţie s-au efectuat după un proiect de execuţie al I. - Generatoare Abur SA numit „Adaptare înzidire cap aspiraţie în boltă Turn III-IV" la comanda beneficiarului R.A.A.N. - Sucursala R.T. şi nu au privit brevetul de invenţie pentru care intimata avea exclusivitate prin contractul de licenţă şi pentru care ar fi fost obligată să pună la dispoziţia expertului toată documentaţia de execuţie.

Pe cale de consecinţă în mod nelegal instanţa de apel schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecăţii a considerat că acesta se aplica şi altor tipuri de lucrări care nu au legătura cu invenţia care formează obiectul contractului din 14 octombrie 2004.

Nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Hotărârea instanţei de apel este nelegală, ca de altfel şi hotărârea instanţei de fond, care nu au analizat îndeplinirea cumulativă a condiţiilor necesare atragerii răspunderii civile contractuale. În situaţia în care se solicita atragerea răspunderii civile contractuale, cel care are o astfel de solicitare trebuie să dovedească îndeplinirea următoarelor condiţii: existența unei fapte ilicite, fapta ilicită să fie săvârşită cu vinovăţie, existența prejudiciului şi raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

Reclamanta nu a făcut dovada nici uneia dintre aceste condiţii, iar instanţele inferioare nu au analizat existența în cauza de față a îndeplinii cumulative a acestor condiţii pentru a se putea dispune atragerea răspunderii contractuale a recurentei.

Pe cale de consecinţă instanţele inferioare au încălcat prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. întrucât judecătorii trebuie să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauza, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

În cauza de față recurenta nu a săvârşit nici o fapta ilicită, nu a creat nici un prejudiciu reclamantei, astfel că nu se impune atragerea răspunderii contractuale. Recurenta şi-a respectat întocmai obligaţiile asumate prin contractul din 14 octombrie 2004.

Nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Instanţa de apel nu a analizat motivul de apel invocat de recurentă referitor la licenţa exclusivă, arătând că ar fi fost necesară o cerere reconvențională. Motivarea instanţei de apel este nelegală întrucât nu era necesară introducerea unei cereri reconvenționale, recurenta înțelegând să invoce apărări de fond pe cale de întâmpinare care ar fi trebuit analizate de către instanţa de apel.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 şi urm. C. proc. civ., art. 32, art. 47, art. 60 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte a constatat fondat recursul în limitele și pentru considerentele expuse mai jos.

Este nefondat primul motiv de recurs prin care se susține că semnatarul acțiunii nu avea mandat din partea societății reclamante pentru a formula acțiunea.

La dosar a fost depus procesul verbal al adunării generale extraordinare a acționarilor SC T.V. SA din 17 octombrie 2011 pe a cărei ordine de zi figura și chemarea în judecată a SC T.I.LI. SA pentru plata daunelor interese pentru încălcarea contractului de licență din 14 octombrie 2004, punct care a fost votat în unanimitate.

Pe cererea de chemare în judecată există o semnătură cu privire la care nu s-a solicitat verificarea de scripte pentru a se constata dacă aparține sau nu reprezentantului legal al societății, astfel că această susținere apare ca nedovedită, conform art. 1169 C. civ.

Este nefondat motivul de recurs prin care se susține excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri întrucât ar fi încălcat contractul de licenţă din 14 octombrie 2004 pentru lucrările executate la cazanul nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, în defavoarea reclamantei care deţine, conform contractului menţionat, dreptul de a executa în exclusivitate aplicaţiile invenţiei protejate prin brevetul nr. 114508/1997.

În susținerea excepției recurenta a invocat respectarea contractului, în timp ce reclamantă invocă încălcarea contractului, or, interpretarea clauzelor contractului raportat la circumstanțele particulare ale cauzei, ține de judecarea fondului cauzei iar nu de soluționarea excepției lipsei de interes. Problema nu este dacă reclamanta are un interes în efectuarea lucrării de reparație, ci dacă are un interes în formularea cererii de chemare în judecată, iar acesta este dat de pretinderea încălcării de către pârâtă a unei clauze din contractul de licență, care, dacă ar fi reală, ar duce la obținerea de daune interese.

Este nefondat motivul de recurs prin care se susține excepția lipsei calității procesuale pasive.

Ținând cont de obiectul litigiului așa cum s-a menționat anterior, atâta timp cât pârâta este parte în contractul de licență și prin cererea de chemare în judecată se pretinde încălcarea contractului de către aceasta prin efectuarea lucrările executate la cazanul nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, în raportul juridic dedus judecății pârâta are calitate procesuală pasivă.

Reclamanta nu poate invoca încălcarea contractului de licență în contradictoriu cu o persoană care nu a fost parte la acest contract.

Reclamanta nu invocă încălcarea dreptului asupra brevetului de către terți în baza art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 coroborat cu art. 998 și urm. C. civ., prin modul cum a fost contractată lucrarea de către antreprenorul general, alt raport obligațional, pentru ca acesta să aibă calitate procesuală pasivă în cauză.

În ceea ce privește motivele de recurs legate de fondul cauzei, Înalta Curte a constatat că împrejurările de fapt nu au fost deplin stabilite, fiind aplicabile prevederile art. 314 C. proc. civ., interpretate per a contrario, pentru următoarele considerente.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri întrucât ar fi încălcat contractul de licenţă din 14 octombrie 2004 pentru lucrările executate la cazanul nr. 4 în incinta R.A.A.N. Sucursala R.T. în anul 2011, în defavoarea reclamantei care deţine, conform contractului menţionat, dreptul de a executa în exclusivitate aplicaţiile invenţiei protejate prin brevetul nr. 114508/1997.

Prin contractul de licenţă din 14 octombrie 2004, pârâta i-a transmis reclamantei licenţa pentru dreptul de exploatare a invenţiei ”inzidire pentru capul de aspiraţie la cazanul de abur” pentru toate aplicațiile invenției în perimetrul R.A.A.N.-Sucursala R.T. - Dr. Tr. Severin, contract prin care se prevede că în cazul în care nu respectă dreptul de exclusivitate al licenţiatorului, pentru perimetrul R.A.A.N. Sucursala R.T., pârâta este obligată să plătească daune interese licenţiatului, în valoare de 200.000 RON.

Potrivit pct. 2 din contract, intitulat Definiții, aplicarea invenției înseamnă punerea în operă a înzidirii la capetele de aspirație ale cazanelor cu aburi.

Potrivit art. 34 alin. (2) din Legea nr. 64/1991, forma în vigoare la data acordării brevetului ”întinderea protecţiei conferite prin brevet este determinată de conţinutul revendicărilor care se interpretează în legătură cu descrierea şi desenele invenţiei”.

Revendicările brevetului nr. 114508/1997 sunt următoarele:

1. Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur realizată din straturi succesive termoizolatoare și refractare, așezate într-o manta metalică și ancorate cu ancore metalice, sudate pe manta și prevăzute cu bifurcații, caracterizată prin aceea că, stratul interior (4) este prevăzut cu un umăr (a) sub care este fixat startul exterior (3) și deasupra căreia este montată o grindă (8) orizontală, din beton armat, montată într-un element de rigidizare (6), ce este sudat de mantaua (7) exterioară, iar alături de grinda (8) orizontală este prevăzut un umăr de boltă (10) pe care se sprijină bolta (11), în sine cunoscută, și care are raportul între înălțime (h) și lățime (l) între 1/10 și 3/10, și deasupra căreia este montat un strat de umplutură (12) și un strat orizontal (13), iar la capătul de îmbinare a înzidirii cu cazanul, stratul de umplutură (12) și stratul orizontal (13) au un racord (14).

2. Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, stratul de umplutură (12) și stratul orizontal (13) au împreună o grosime (g) egală cu 0,3 …1 din înălțimea (h) a boltei (11).

3. Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, bifurcația (c) amintită a armăturii metalice (15) dintre stratul interior (4) și stratul exterior (3) are un unghi de 90° între ramurile ce o definesc.

Potrivit expertizei efectuată de expertul V.I. în Dosarul nr. 4138/2003 înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, care a avut ca obiect cererea, formulată de către aceeași reclamantă, de anulare a brevetului RO nr. 114508, expertiză anexată cererii de asigurare a dovezilor:

- fila 10, ”(...) revendicările nu conțin principiile constructive caracteristice oricărei construcții rezistente la temperaturi înalte (capete de aspirație; cazane; cuptoare etc.), și anume la interior materiale refractare (…) iar la exterior materiale termoizolante”

- fila 17, ”bolta (11) este în sine cunoscută, deci nu este un element de noutate”

- fila 18, ”raportul h/l=0,1÷0,3 nu este un element revendicat, el urmând expresiei - în sine cunoscută-”

- fila 19, fila 2, modul de țesere a cărămizilor de boltă ”bolta (11) realizată din cărămizi refractare care se așază fie în rosturi alternative fie continue” nu este revendicat.

Referitor la elementele de noutate și activitate inventivă, acest expert a subliniat în special soluția adoptată în brevet pentru descărcarea bolții; rebordul (14); asocierea mai multor soluții cunoscute cu un efect global net superior sumei efectelor caracteristice componentelor intrate în asociere; combinație organică în cadrul căreia s-a stabilit un raport nou între componente; întreaga concepție privind preluarea și descărcarea eforturilor date de împingerea bolții soluționată de brevet într-un mod distinct față de soluțiile tehnice deja cunoscute.

Acest dosar nu a fost soluționat pe fond reclamanta renunțând la judecarea acelei acțiuni. Totuși, această expertiză a fost, cel puțin în aparență, însușită de către reclamantă prin anexarea la cererea de asigurare a dovezilor.

Recurenta pârâtă a efectuat reparațiile la cazanului nr. 4 din cadrul R.A.A.N. sucursala R.T. în baza contractului de execuție de lucrări din 2 noiembrie 2010 încheiat cu SC C&C M.C. SRL având ca obiect: reparație zidărie refractară K 4 HALANGA CS3 și protecția antiacidă a canalelor de gaze arse.

Prin actul adițional nr. 1, producător de efecte începând cu 23 septembrie 2011, s-au suplimentat lucrările care făceau obiectul contractului cu următoarea lucrare: protecție antiacidă interior canale ventilație gaze arse coș fum-900mp, lucrare la care s-a renunțat conform actului adițional din 2 noiembrie 2010 înregistrată la SC T.I.L.I. SA la 7 noiembrie 2011, conform notei de renunțare din 3 noiembrie 2011.

Potrivit actului adițional din 7 noiembrie 2011 s-a convenit cu privire la executarea lucrărilor de reparații pe turnurile de preuscare a cărbunelui aferente MV 2,3,5,6 cu excepția înzidirii capetelor de aspirație.

Concluziile globale ale raportului de expertiză efectuat în cadrul cererii de asigurare de dovezi de către expertul S.N. sunt următoarele:

- modul de acoperire a capului de aspirație, în special a tavanului acestuia este potrivit procedeului cu boltă, așa cum rezultă din fotografiile de ansamblu și de detaliu ale incintei cazanului nr. 4 din cadrul R.A.A.N. sucursala R.T.

Obiectivul 2 a avut ca obiect stabilirea tehnologiei folosite la reparația cazanului, prin analiza procedeului, a materialului și a altor parametri tehnici relevanți, folosite de către SC T.I.L.I. SA la capetele de aspirație definitivate.

Răspuns expertului a fost următorul:

- în urma analizei procedeelor, a materialelor și a parametrilor tehnici relevanți, folosite de către SC T.I.L.I. SA la capetele de aspirație, se constată că tehnologiile folosite la reparația cazanului 4, în speță la înzidirea capetelor de aspirație sunt cele prevăzute în proiectele de ”adaptare înzidire cap aspirație în boltă” elaborate de către SC I. - Generatoare Abur SA București în iunie 2010 și care cuprind soluții tehnice revendicate prin invenția ”Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur” protejată prin brevetul de invenție nr. 114508 din data de 19 noiembrie 1997, având ca titular pe SC T.I.LI. SA.

În cuprinsul raportului de expertiză expertul a extras principalele elemente care asigură protecția prin brevetul în cauză:

- bolta (11) are forma unui arc de cerc, elipsa sau parabolă

- bolta (11) realizată din cărămizi refractare care se așază fie cu rosturi alternative fie continue

- bolta (11) are…raportul între înălțimea h și lățimea l între 1/10 și 3/10

- deasupra bolții (11) este montat un strat de umplutură 12

-…strat de umplutură (12)… strat orizontal (13) ce au împreună o grosime g egală cu 0,3…1 din înălțimea h a bolții 11

- stratul de umplutură (12) și stratul orizontal au un rebord (14) pe toată grosimea înzidirii

- straturi multiple (16) de cărămizi termoizolatoare și refractare țesute.

În continuare în raport s-a arătat că cele mai importante elemente revendicate în brevetul de invenție în cauză care determină efectul tehnic nou al procedeului de înzidire ale capetelor de aspirație s-au identificat cu ocazia măsurătorilor și s-au efectuat fotografii în: a) incinta turnului nr. 4 al capului de aspirație al cărui tavan este executat cu procedeul cu boltă și rebord, iar pereții sunt realizați din straturi multiple de cărămizi termoizolante și refractare, țesute și ancorate (similar variantei de realizare II a înzidirii din brevetul de invenție), b) respectiv în incinta turnului nr. 1 al capului de aspirație al cărui tavan este executat prin procedeul cu boltă și rebord, iar pereții sunt realizați dintr-un strat exterior termoizolant și un strat interior din beton refractar (similar variantei de realizare I a înzidirii din brevetul de invenție), al cazanului nr. 4 din cadrul sucursalei R.T.

În urma măsurătorilor efectuate la principalii parametri tehnici relevanți s-a constatat că raportul dintre înălțimea (h) bolții și lățimea (l) bolții se încadrează în limitele de valori 0,3…1 revendicate prin brevetul de invenție.

Expertul a reținut că procedeul de ”înzidire” așa cum este brevetat asigură izolarea termică cu realizarea unei rezistențe la solicitările mecanice a produsului obținut în mod direct adică a capului de aspirație a tunurilor de prelevare a gazelor de ardere.

Pentru identificarea tehnologiei de înzidire s-au făcut o serie de fotografii atât la pereții laterali cât și la boltă care evidențiază materialele folosite (cărămizi refractare și sâmburi de beton refractar) și modul de țesere cu rosturi alternative sau continue în special la boltă.

Obiectivul 3 era: să se stabilească procedeul folosit de către SC T.I.L.I. SA și dacă acesta afectează drepturile petentei rezultate din licența din 14 octombrie 2004, iar expertul a răspuns: există o legătură de cauzalitate între procedeul folosit de către SC T.I.L.I. și drepturile petentei rezultate din licența din 14 octombrie 2004.

Comparând cele două expertize se observă că existe neconcordanțe evidente între ceea ce consideră cei doi experți a fi protejat prin brevetul de invenție, în expertiza efectuată în cadrul cererii de asigurare de dovezi reținându-se încălcări ale brevetului cu privire la elemente care au fost considerate ca nefiind protejate prin brevet în expertiza din dosarul având ca obiect anularea brevetului întrucât se aflau în stadiul tehnicii [de exemplu, la interior materiale refractare/iar la exterior materiale termoizolante; bolta (11); raportul h/l=0,1÷0,3; modul de țesere a cărămizilor de boltă ”bolta (11) realizată din cărămizi refractare care se așază fie în rosturi alternative fie continue].

Astfel, instanța de apel nu a clarificat, în principal, ce este protejat prin brevetul de invenție în cauză, deși în apel pârâta a susținut reținerea greșită a acestor premise în raportul de expertiză efectuat în cadrul procedurii cererii de asigurare a dovezilor.

Pe de altă parte, în expertiza din cadrul cererii de asigurare dovezi nu a fost identificat un aspect esențial, și anume, lucrările efectuate concret de către recurenta pârâtă, raportat la lucrarea subcontractată în baza contractului de execuție de lucrări menționat mai sus, și măsura în care acestea se suprapun pe elementele protejate ale brevetului în cauză, nu a identificat procedeul folosit de către SC T.I.L.I. SA, nerăspunzând de fapt la cel de-al doilea obiectiv al expertizei.

De asemenea, nu rezultă a fi fost avut în vedere că invenția era deja aplicată la cazanul 4 și că lucrările efectuate au constat în efectuarea de reparații, pentru a se determina dacă acestea încalcă sau nu brevetul de invenție.

Proba administrată în cadrul procedurii asigurării dovezilor are același regim ca orice probă administrată într-o cauză, astfel că dacă se ajunge la concluzia că nu este convingătoare sau este contrară altor probe administrate în cauză poate fi înlăturată sau se poate reface.

Ceea ce este specific asigurării dovezilor este situația de urgență a administrării probei, ce urmează să fie dedusă din pericolul de dispariţie a probei sau din dificultăţile de administrare a acesteia într-un viitor litigiu.

Curtea de apel nu a răspuns motivelor de apel prin care se susținea că lucrările de reparații efectuate nu fac obiectul protecției acordate prin brevetul de invenție în cauză.

Pentru a răspunde acestui motiv instanța de apel trebuia să analizeze coroborat probele administrate în cauză raportat la susținerile apelantei și să argumenteze de ce concluziile raportului de expertiză sunt corecte.

Pentru a înlătura acest motiv de apel instanța de apel nu s-a referit decât la respectarea prevederilor procedurale de administrare a expertizei, nerăspunzând argumentelor de fond aduse de apelant, care priveau, în principal, faptul că expertul a reținut greșit elementele care fac obiectul protecției brevetului în cauză, ajungând astfel la concluzia eronată că lucrările de reparații efectuate încalcă brevetul de invenție în cauză.

Mai mult, în mod greșit, apărarea formulată de către pârâtă în subsidiar, pentru cazul în care s-ar ajunge la concluzia că lucrările de reparații efectuate încalcă brevetul de invenție în cauză, a fost apreciată de către instanța de apel ca reprezentând o recunoaștere a concluziilor cuprinse în raportul de expertiză, deși, prin motivele de apel formulate în principal se contestau în mod explicit aceste concluzii.

Proba cu expertiză tehnică, se putea încuviința de către instanță, dacă, potrivit art. 167 alin. (1) raportat la art. 201 alin. (1) C. proc. civ., era necesară lămurirea împrejurărilor de fapt legate de încălcarea brevetului în cauză prin lucrările de reparații efectuate de către pârâtă la cazanul nr. 4.

Pentru lămurirea acestor împrejurări de fapt era necesară identificarea lucrărilor de reparații efectuate de către pârâtă la cazanul nr. 4, raportat la lucrările subcontractate, identificarea revendicărilor protejate prin brevetul în cauză, cu referire la ceea ce s-a transmis prin contractul de licență, şi compararea caracteristicilor tehnice constructive ale acestora, activitate pentru care erau necesare cunoştinţe tehnice de specialitate.

Concluzionarea dacă prin lucrările efectuate de către pârât la cazanul 4 s-a încălcat sau nu brevetul în cauză sau contractul de licență încheiat între părți este de competența instanței de judecată, care, în urma analizării coroborate a tuturor probelor administrate raportat şi la apărările părţilor, poate să înlăture concluziile raportului de expertiză sau să le accepte doar în parte.

Având în vedere neconcordanțele evidente ce pun sub semnul îndoielii concluziile expertizei pe care s-a bazat în exclusivitate instanța de apel, faptul că instanța de apel nu a răspuns criticilor pârâtului prin care se susținea, în esență, reținerea în cadrul expertizei ca fiind protejate prin brevet a unor elemente excluse expres chiar în cadrul descrierii revendicării de la protecție, ca fiind în stadiul tehnicii, de exemplu bolta, Înalta Curte a constatat că împrejurările de fapt nu au fost deplin stabilite, impunându-se casarea deciziei atacate, în temeiul art. 314 C. proc. civ.

În rejudecare, instanța de apel, în scopul lămuririi situației de fapt, va administra probele pe care le va considera necesare, inclusiv o nouă expertiză întocmită de către unul sau trei experți specializați în domeniul proprietății industriale și în cel energetic (cazane cu abur), conform art. 201 alin. (1), (3) C. proc. civ., urmând a se pune în discuția părților și măsura în care poate fi valorificată în cadrul prezentului dosar expertiza efectuată în Dosarul nr. 4138/2003 înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, care a avut ca obiect cererea de anulare a brevetului în cauză.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite recursul declarat de pârâta SC T.I.L.I. SA împotriva deciziei nr. 5 din data de 5 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Casează decizia şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1877/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 1935/2014. Civil. Expropriere. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1928/2014. Civil. Pretenţii. Recurs