ICCJ. Decizia nr. 3323/2014. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3323/2014
Dosar nr. 11045/62/2010
Şedinţa publică din 26 noiembrie 2014
Asupra cauzei constată următoarele:
Tribunalul Braşov, secţia civilă, prin Sentinţa nr. 347/S din 20 decembrie 2010 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Municipiul Braşov prin Primar. A respins acţiunea civilă formulată de reclamantul G.I.G., ca neîntemeiată, în contradictoriu cu pârâţii S.D.C.D. şi Z.A.S. şi ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Fără cheltuieli de judecată.
Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 79/Ap din 15 iunie 2011, prin care s-a respins apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului. A fost obligat apelantul la plata cheltuielilor de judecată către intimatul S.D.C. în sumă de 1000 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul G.I.G., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 22 august 2011.
La 31 octombrie 2012, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei, conform art. 243 pct. 1 C. proc. civ., constatând că în cauză a intervenit decesul recurentului-reclamant G.I.G.
Dosarul a fost repus pe rol la 28 octombrie 2014, la cererea intimatei-pârâte Z.A.S., în vederea discutării perimării.
Constatându-se că până în prezent nu a fost comunicată instanţei nicio informaţie privitoare la dezbaterea succesiunii, la termenul de astăzi, 26 noiembrie 2014, Înalta Curte a reţinut cauza spre soluţionare sub aspectul intervenirii perimării, în acord cu prevederile art. 252 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte constată aplicabile în cauză dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd că orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Din redactarea textului de lege menţionat, care sancţionează pasivitatea procedurală a părţilor, reiese caracterul imperativ al excepţiei invocate, instanţa având îndrituirea şi corelativ obligaţia de a veghea asupra respectării dispoziţiilor de ordine publică care au drept efect stingerea, dintr-o împrejurare culpabilă părţii, a procesului civil.
Perimarea se înfăţişează însă nu numai ca o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege dar şi ca o prezumţie tacită de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată, având astfel un caracter mixt.
În speţă, dat fiind temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pricina trebuia repusă pe rol în condiţiile art. 245 pct. 2 din cod, în sensul că judecata putea fi reîncepută prin cererea de redeschidere, făcută cu arătarea moştenitorilor sau menţionând o eventuală imposibilitate obiectivă de identificare a acestora.
Dispoziţiile de procedură menţionate exclud ideea că actul de procedură urmează a fi îndeplinit din oficiu, câtă vreme redeschiderea judecăţii putea fi făcută doar la solicitarea părţilor.
Instanţa de recurs mai are în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a preocupat înăuntrul termenului de perimare să depăşească impedimentul procesual ce a lăsat cauza în nelucrare, efectuând demersuri direct sau prin intermediul instanţei în vederea stabilirii în mod concret a stadiului dezbaterii succesiunii, verificării existenţei unor moştenitori sau eventualei sesizări a instituţiilor statului în vederea declarării moştenirii vacante.
Din acest punct de vedere, instanţa apreciază că părţile se află în culpă procesuală, dată fiind pasivitatea în care au rămas pe perioada suspendării cauzei.
Ca atare, cum în cauză dosarul a rămas în nelucrare de la 31 octombrie 2012, data suspendării judecării cauzei şi până la 28 octombrie 2014, data repunerii cauzei pe rol, perioadă în care, din vina părţilor, nu a fost întocmit niciun act de procedură în termenul legal prevăzut, prin aplicarea art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul G.I.G. (în prezent decedat) împotriva Deciziei nr. 79/Ap din 15 iunie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3321/2014. Civil. Fond funciar. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 3328/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
