ICCJ. Decizia nr. 493/2014. Civil. Exercitarea autorităţii părinteşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 493/2014
Dosar nr. 8214/2/2012
Şedinţa publică din 13 februarie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., reţine următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1567 din 2 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis recursul declarat de recurenta pârâtă B.F. împotriva Deciziei civile nr. 252 A din 14 martie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria Sectorului 4 Bucureşti, a modificat decizia recurată în parte, în sensul că a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă împotriva Sentinţei civile nr. 1637 din data de 11 decembrie 2008, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a respins acţiunea, ca neîntemeiată, şi a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei recurate. A respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant R.A.A. împotriva aceleiaşi decizii şi a obligat pe recurentul-reclamant la 6,30 RON, cheltuieli de judecată către recurenta-pârâtă, reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar pentru recurs şi apel.
Împotriva acestei decizii R.A.A. a formulat cerere de revizuire, care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că decizia contestată cuprinde dispoziţii potrivnice, care nu pot fi aduse la îndeplinire, în condiţiile în care minora R.C.F. refuză în mod categoric să părăsească locuinţa în care stă cu tatăl ei, iar pârâtă B.F. o ameninţă cu executarea silită.
De asemenea, a precizat, ulterior promovării cererii, că hotărârea atacată este contrară Sentinţei civile nr. 518 din 16 ianuarie 2013 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 1, pct. 2, pct. 5 şi pct. 7 C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 1728 din 30 octombrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut incidente prevederile art. 323 alin. (2) C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 21 ianuarie 2014.
La termenul de judecată din data de 13 februarie 2014, revizuentul R.A.A. a declarat că înţelege să renunţe la cererea de revizuire care face obiectul prezentului dosar.
Deliberând, Înalta Curte reţine următoarele:
Renunţarea la judecată este un act procesual de dispoziţie, reglementat de art. 246 C. proc. civ., care poate avea loc oricând în cursul judecăţii, putându-se face atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac, fie prin cerere scrisă, fie verbal în şedinţă, cum este cazul în speţă.
Astfel, în conformitate cu prevederile art 326 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se judecă potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Prin urmare, în calea extraordinară de atac a revizuirii, în condiţiile exprese ale art. 246 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de judecată poate lua act de manifestarea voluntară de voinţă a revizuentului de renunţare la judecata căii de atac exercitate.
Respectând astfel principiul disponibilităţii părţilor specific procesului civil, Înalta Curte constată că în cauză revizuentul a renunţat la judecata căii extraordinare de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 246 C. proc. civ., sens în care va lua act de această renunţare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea la judecata cererii de revizuire formulată de revizuentul R.A.A. împotriva Deciziei civile nr. 1567 din 2 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 491/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 494/2014. Civil. Strămutare. Recurs → |
|---|
