ICCJ. Decizia nr. 5503/2013. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5503/2013
Dosar nr. 5249/176/2011
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2013
Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, revizuenta O.N. prin mandatar V.I., a solicitat în contradictoriu cu V.O., Comisia Judeţeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, N.P.F. şi N.C.I., în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea a două hotărâri judecătoreşti potrivnice, respectiv Sentinţa civilă nr. 9389 din 8 decembrie 1994, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia şi a Deciziei civile nr. 641R din 2 septembrie 1999, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş.
Prin Sentinţa civilă nr. 3008 din 9 iunie 2011 Judecătoria Alba Iulia a declinat cauza spre competentă soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte, prin Încheierea de şedinţă din 12 septembrie 2012, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a suspendat judecarea cauzei, întrucât părţile nu s-au prezentat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă.
Prin Rezoluţia din 24 septembrie 2013, cauza a fost repusă pe rol din oficiu în vederea discutării perimării cererii de revizuire.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Ca urmare, perimarea operează cu condiţia ca, timp de un an să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din data de 12 septembrie 2012, stabilit pentru soluţionarea cererii de revizuire, dispunându-se suspendarea judecăţii cauzei.
În raport de aceste considerente şi având în vedere că a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care nici una dintre părţile litigante nu a solicitat continuarea judecării revizuirii şi că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuenta O.N. împotriva Sentinţei civile nr. 9389 din 8 decembrie 1994 pronunţate de Judecătoria Alba Iulia şi a Deciziei civile nr. 641R din 2 septembrie 1999 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 5502/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5512/2013. Civil. Conflict de competenţă.... → |
---|