ICCJ. Decizia nr. 1370/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1370/2015
Dosar nr. 757/32/2014
Şedinţa publică din 22 mai 2015
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constata următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţi de Apel Bacău, secţia I civilă, la data de 20 noiembrie 2014 sub nr. 757/32/2014 reclamantele S.A.M. şi S.I., prin mandatar S.E., au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii S.M., S.N. şi P.M., revizuirea Deciziei nr. 1738 din 8 octombrie 2012, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 4864/279/2010.
În vederea soluţionării cererii de revizuire, petentele au fost citate cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, conform dispoziţiilor art. 26 din O.U.G. nr. 80/2013.
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, revizuentele au formulat cerere de reexaminare, prin care au susţinut că taxa judiciară de timbru datorată este de 10 lei, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 146/1997, care sunt incidente în cauză.
Prin încheierea din camera de consiliu din 15 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 757/32/2014/al, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de petentele S.A.M. şi S.I., prin mandatar S.E., reţinând că, în cauză, îşi găsesc aplicabilitatea prevederile art. 55 din O.U.G. nr. 80/2013, conform cărora pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a acestui act normativ taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor. Instanţa a apreciat că primirea punctului de vedere al petentelor, ar fi condus la încălcarea dispoziţiilor art. 58 din O.U.G, nr. 80/2013 şi la ultraactivitatea Legii nr. 146/1997.
Prin Decizia nr. 59 din 28 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 757 13212014, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentele S.A.M. şi S.I., prin mandatar S.E., împotriva Deciziei civile nr. 1738 din 08 octombrie 2012, pronunţată de aceeaşi instanţă.
Împotriva acestei decizii, cât şi a încheierii din camera de consiliu din 15 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 757/32/2014/al de Curtea de Apel Bacău, secţia l civilă, revizuentele au formulat recurs, intitulat iniţial „cerere de îndreptare a erorii judiciare", înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia l civilă, la data de 18 martie 2015, sub nr. 757 13212014.
În motivare, recurentele-revizuente au arătat că, în mod greşit, Curtea de Apel Bacău a stabilit că taxa judiciară de timbru datorată pentru soluţionarea cererii de revizuire este de 100 lei, întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac ce derivă dintr-o acţiune care a fost înregistrată pe rolul instanţei de judecată în anul 2010, când erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare.
Faţă de această împrejurare, taxa judiciară de timbru aferentă cererii de revizuire trebuia determinată prin raportare la art. 25 alin. (1) C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, întrucât deşi cererea a fost înregistrată sub un număr nou de dosar, aceasta nu înseamnă că reprezintă o acţiune nouă, care să fie supusă timbratului în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 80/2013.
Criticiie formulate împotriva încheierii din camera de consiliu din 15 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 757/32/2014/al, au vizat faptul că, în mod greşit, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, ca instanţă de fond, nu a dispus comunicarea acesteia, potrivit art. 266 C. proc. civ. Din această perspectivă, recurentele-revizuente au opinat că Decizia nr. 59 din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, este viciată, iar soluţia dată cererii de revizuire este neîntemeiată.
Prin concluziile scrise depuse la data de 21 mai 2015, petentele au precizat calea de atac declarată în cauză ca fiind recurs.
Prin întâmpinarea formulată ia 08 mai 2015, în condiţiile art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimaţii S.N. şi S.M. au invocat excepţia necompetenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de revizuire, iar în subsidiar au solicitat respingerea acesteia, ca inadmisibilă, pentru neîncadrarea motivelor în dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Excepţia necompetenţei materiale a fost respinsă în şedinţă publică, Înalta Curte apreciind că, în calitate de instanţă ierarhic superioară Curţii de Apel Bacău, este competentă să soluţioneze recursul.
Examinând calea de atac, în raport de excepţia de inadmisihilitate invocata din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în conformitate cu prevederile ari, 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită,
De asemenea, conform prevederilor art. 129 din Constituţia României, împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi exercitate căile de atac, In condiţiile legii.
În cauză, prin Decizia nr. 59 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apei Bacău, secţia I civilă, a fost anulată, ce netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentele S.A.M. şi S.I., prin mandatar S.E., împotriva Deciziei nr. 1738 din 08 octombrie 2012, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 4864/279/2010.
Această decizie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi Decizia nr. 1738 din 08 octombrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
Or, Decizia nr. 1738 din 08 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, mai sus menţionată, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantele S.A.M. şi S.I., prin mandatar S.E., împotriva Deciziei civile nr. 238 din 15 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Neamţ, este irevocabilă, potrivit dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează ca sunt hotărâri irevocabile cele date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
În consecinţă şi Decizia nr. 59 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, este irevocabilă.
De asemenea, şi încheierea din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, prin care a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentele S.A.M. şi S.I., prin mandatar S.E., împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru pentru soluţionarea cererii de revizuire, este irevocabilă, în raport de dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, care prevăd că asupra cererii de reexaminare, instanţa se pronunţă prin încheiere irevocabilă.
Faţă de aspectele expuse, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, iniţierea controlului judiciar asupra hotărârii atacate este determinata de exercitarea acesteia în condiţiile prevederilor legale,
Astfel, decizia supusă examinării în cauza pendinte este irevocabilă şi, prin urmare, nesusceptibilă de reformare pe calea recursului.
Prin urmare, având în vedere că hotărârea atacată a fost pronunţată într-o cerere de revizuire, soluţionată în mod irevocabil de Curtea de Apel Bacău, calea de atac îndreptată împotriva acesteia este inadmisibilă.
În aceste condiţii, celelalte susţineri ale recurentelor legate de cuantumul taxei judiciare de timbru datorate pentru soluţionarea cererii de revizuire, a dispoziţiilor legale în baza cărora aceasta trebuia stabilită de instanţa de revizuire, care ar fi încălcat şi dispoziţiile art. 266 C. proc. civ. ca. urmare a faptului că nu a dispus comunicarea încheierii prin care a soluţionat cererea de reexaminare, precum şi excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire faţă de prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., invocată de intimaţi prin întâmpinare, nu se mai impun a fi analizate, în raport de regula instituită de aii. 137 alin. (1) din acest act normativ.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de revizuentele S.A.M. şi S.I. împotriva încheierii pronunţate în camera de consiliu din 15 decembrie 2034 de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în Dosarul nr. 757/32/2014/al şi împotriva Deciziei nr. 59 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de aceeaşi instanţă, urmează a fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentele S.A.M. şi S.I. împotriva încheierii pronunţate în camera de consiliu din 15 decembrie 2014 de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în Dosarul nr. 757/32/2014/al şi împotriva Deciziei nr. 59 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de aceeaşi instanţă.
Irevocabilă,
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1367/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1377/2015. Civil → |
|---|
