ICCJ. Decizia nr. 2312/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2312/2015
Dosar nr. 628/222/2015
Şedinţa publică din 22 octombrie 2015
Deliberând, în condiţiile art, 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de faţă;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi sub nr. 4168/222/2014 din data de 26 noiembrie 2014, revizuentul F.I., prin procurator P.S., în contradictoriu cu intimaţii B.D. (fiica defuncţilor M.M. şi M.G.), Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Şendriceni, jud. Botoşani şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani a formulat cerere de revizuire a Sentinţei civile nr. 1330 din 10 noiembrie 2006 pronunţată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr, 676/222/2006, solicitând instanţei admiterea acesteia, anularea sentinţei civile, iar cu ocazia rejudecării pe fond, constatarea nulităţii absolute şi anularea parţială a titlului de proprietate nr. 100184 din 11 octombrie 2001 întocmit pe numele M.G. pentru suprafaţa de 1000 mp teren din pe 211/1,
În drept s-au invocat dispoziţiile art. 322 pct. 5 din vechiul C. proc. civ., cu motivarea că există înscrisuri noi care nu au fost avute în vedere de instanţa de fond şi anume, adresa de la Arhivele Naţionale şi titlul de proprietate emis pe numele T.M., precum şi Decizia nr. 347 din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoşani.
De asemenea, s-au invocat şi dispoziţiile art. 322 pct. 7 din vechiul C. proc. civ. cu motivarea că există două hotărâri definitive potrivnice şi anume Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoşani şi Sentinţa civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi.
La termenul de judecată din 17 februarie 2015 instanţa a dispus disjungerea cererii de revizuire formulată de revizuentul F.I. în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 din vechiul C. proc. civ. în contradictoriu cu intimaţii B.D., Comisia locală de fond funciar Şendrieeni şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani de cererea de revizuire formulată de revizuentul F.I. în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 5 din vechiul C. proc. civ. în contradictoriu cu intimaţii B.D., Comisia locală de fond funciar Şendrieeni şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, formându-se prezentul Dosar cu nr. 628/222/2015, cu termen de judecată la data de 31 martie 2015, termen până la care li s-a pus în vedere părţilor să-şi exprime punctul de vedere cu privire la excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Dorohoi invocată din oficiu de instanţă.
Prezent în instanţă la acest termen de judecată, revizuentul F.I. a arătat că este de acord cu excepţia invocată din oficiu şi cu declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Prin Sentinţa civilă nr. 695 din 31 martie 2015, s-a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Dorohoi, invocată din oficiu, şi a declinată competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de revizuire formulată în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 din vechiul C. proc. civ. de revizuentul F.I., prin procurator P.S., în contradictoriu cu intimaţii B.D., Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Şendrieeni, jud. Botoşani şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, jud. Suceava.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că revizuentul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 din vechiul C. proc. civ., susţinând că există două hotărâri definitive potrivnice, şi anume Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoşani şi Sentinţa civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi.
Potrivit art. 323 alin. (2) din vechiul C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Faţă de cele arătate şi de dispoziţiile art. 158 - 159 din vechiul C. proc. civ., instanţa a admis excepţia invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Prin Decizia nr. 58 din 21 mai 2015, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul F.I., în contradictoriu cu intimaţii B.D., Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Şendriceni, jud. Botoşani, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, P.E., C.T., Comisia locală de fond funciar a comunei Hilişeu Horia, Instituţia Prefectului judeţului Botoşani, Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Botoşani şi P.V.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Invocarea motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii: existenţa hotărârilor definitive contradictorii, hotărârile potrivnice să fie pronunţate în aceeaşi pricină şi să fie date în dosare diferite, în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa a omis să se pronunţe asupra ei, să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.
În cauză, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi că Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 pronunţată de Tribunalul Botoşani în Dosarul nr. 1686/222/2011 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 390 din 11 martie 2009 pronunţată în Dosarul nr. 1441/222/2008 ai Judecătoriei Dorohoi.
Curtea a reţinut, din examinarea hotărârilor în privinţa cărora s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., că obiectul acţiunii în cele două dosare este diferit. Astfel, prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi s-a cerut de către reclamanta P.M. constatarea nulităţii absolute a procesului- verbal de punere în posesie din 25 iulie 2001, prin care pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamţ a fost pusă în posesie cu suprafaţa de 1000 mp teren, situată în satul Pădureni, comuna Şendriceni, jud. Botoşani, iar prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoşani reclamanta P.. a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 100184/2001 emis pe numele M.G. pentru 1000 mp teren situat în intravilanul satului Pădureni, comuna Şendriceni; modificarea titlului de proprietate din 26 iunie 2003 prin radierea unor suprafeţe şi înscrierea alteia; anularea titlurilor emise unor terţi şi înscrierea în titlul său a terenului de 0,44 ha intravilan.
Curtea a reţinut, de asemenea, că în cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoşani nu figurează în calitate de parte SC "P.B." SNC Tazlău Neamţ.
Cum în cauză nu se regăseşte identitatea de obiect şi nici persoanele pentru care s-au emis titluri de proprietate sau acte prealabile reconstituirii dreptului de proprietate nu figurează ca părţi în ambele dosare, doar reclamanta fiind aceeaşi, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care a respins cererea de revizuire ca nefondată.
Aspectele noi invocate de revizuent prin concluziile scrise, nu au fost analizate de instanţă întrucât, concluziile scrise au fost depuse după închiderea dezbaterilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs motivat, în termenul legal, revizuentul F.I. şi intimaţii P.E. şi P.V.
Prin motivele de recurs se critică, în esenţă, următoarele aspecte:
Instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale. Atât instanţa de la Judecătoria Dorohoi prin judecător C.N.C., cât şi instanţa de la Curtea de Apei Suceava prin judecător C.G. - Preşedinte al completului de judecată, a fost ilegal constituită.
Hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, în sensul că la termenul de judecată din data de 14 mai 2015 s-a invocat excepţia de necompetenţă materială a curţii de apel, deoarece se pune în discuţie şi o decizie a Curţii de Apel Suceava cu nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, copie a deciziei fiind depusă la dosarul cauzei şi la termenul de judecată din data de 14 mai 2015, când s-a invocat în faţa instanţei de judecată această situaţie, conform art. 322 pct. 7 şi art. 323 alin. (2) din vechiul C. proc. civ.
Prin hotărârea dată instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în sensul că instanţa Curţii de Apel Suceava a încălcat dreptul revizuenţilor legal şi legitim la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua la cunoştinţă de întâmpinare şi a răspunde în scris împreună cu înscrisuri doveditoare împotriva întâmpinării din 08 mai 2015 depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14 mai 2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a Primăriei Şendriceni, judeţul Botoşani. Totodată, instanţa a încălcat principiile procesuale, respectiv principiul contradictorialităţii şi al unui proces echitabil (...).
Instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic a acestuia (...), a omis cu bună ştiinţă atât întâmpinarea din 08 mai 2015 depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14 mai 2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a Primăriei Şendriceni, judeţul Botoşani, dar şi concluziile scrise împreună cu înscrisurile doveditoare solicitate chiar de către instanţa de judecată şi depuse la dosar, la registratura Curţii de Apel Suceava, la data de 18 mai 2015, pentru data de 21 mai 2015, dată la care se amânase pronunţarea cauzei.
Decizia civilă nr. 58 din data de 21 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 628/222/2015 este lipsită de temei legal, a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, motiv de recurs ce se circumscrie cazului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În acest sens se susţine că, din examinarea hotărârilor în privinţa cărora s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., curtea de apel a reţinut în mod eronat şi cu rea-credinţă, atât părţile cât şi obiectul acestor cereri, căutând cu orice preţ ca această întreagă jurisprudenţă ilegală care are la bază însăşi Sentinţa civilă nr. 1330/2006 a Judecătoriei Dorohoi a cărei revizuire constituie obiectul prezentei cereri de revizuire, să rămână neafectată şi să menţină actele de corupţie săvârşite de către pârâte cu permisiunea instanţelor de judecată. Este evident faptul că pârâta Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a Primăriei Şendriceni, judeţul Botoşani, are calitatea de pârâtă în toate dosarele cu hotărârile aduse în discuţie, iar suprafeţele de teren din p.c. 211 şi p.c. 516, pe lângă alte suprafeţe de teren fac obiectul acţiunilor cu hotărârile ce se cereau şi se cer examinate în prezenta cerere de revizuire.
În continuare, se face o descriere, în fapt, a situaţiei litigioase dintre părţi şi se solicită admiterea recursului astfel formulat, casarea deciziei atacate şi rejudecarea cauzei pe fond sub toate aspectele solicitate în cererea de revizuire.
În recurs a formulat întâmpinare intimatul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Botoşani prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a O.C.P.I. Botoşani şi, pe cale de consecinţă, a solicitat să se respingă acţiunea formulată în contradictoriu cu această instituţie, considerând că motivul citării Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în acest proces, numai pentru opozabilitate, este neîntemeiat.
Examinând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a O.C.P.I. Botoşani, invocată în apărare pe cale de întâmpinare, Înalta Curte reţine că revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, care nu permite modificarea cadrului procesual stabilit de instanţa a cărei hotărâre se solicita a fi revizuită. Revizuirea nu declanşează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleiaşi cauze, ceea ce face ca în mod firesc ea să nu se poată desfăşura decât în cadrul procesual deja existent în etapele procesuale anterioare.
Prin urmare, cum în speţă se solicită revizuirea Deciziei civile nr. 347 R din 30 aprilie 2014 pronunţată de Tribunalul Botoşani în Dosarul nr. 1686/222/2011, potrivnică Sentinţei civile nr. 390 din 11 martie 2009 pronunţată de judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 1441/222/2008, şi cum O.C.P.I. Botoşani figurează ca parte în procesul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte constată că este pe deplin justificată calitatea procesuală pasivă a acestei părţi în cererea de revizuire pendinte.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că nu este fondat.
În ceea ce priveşte prima critică de recurs, ce vizează faptul că instanţa nu ar fi fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, sens în care se susţine că "atât instanţa de la Judecătoria Dorohoi prin judecător C.N.C., cât şi instanţa de la Curtea de Apel Suceava prin judecător C.G. - Preşedinte al completului de judecată a fost ilegal constituită, Înalta Curte constată că nu este întemeiată.
În primul rând, din verificarea hotărârii atacate cu recurs şi din motivarea acestei critici, instanţa constată că se circumscrie motivului de casare, de ordine publică, prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ. care se referă la alcătuirea greşită a instanţei.
Instanţa este greşit alcătuită în situaţia în care la judecată participă un judecător incompatibil, în condiţiile art. 24 C. proc. civ., întrucât aceste dispoziţii legale au un caracter imperativ.
Eventualul motiv de recuzare a judecătorului care a prezidat completul de judecată la curtea de apel, menţionat de recurenţii revizuenţi (preşedintele completului de judecată de la Curtea de Apel Suceava este rudă cu judecătorul de la Judecătoria Dorohoi ce a judecat cauza), nu poate fi asimilat cu alcătuirea greşită a instanţei, care presupune compunerea instanţei dintr-un număr necorespunzător de membri, în raport de stadiul procesual al judecăţii.
Prin urmare, prin alcătuirea greşită a instanţei, în sensul la care se referă art. 304 pct. 1 C. proc. civ., se înţelege atât alcătuirea acesteia cu un număr de judecători necorespunzător, cât şi cu judecători care se aflau într-o situaţie de incompatibilitate ori recuzare.
Or, în speţă, Curtea de Apel Suceava a soluţionat cererea de revizuire în aceeaşi compunere în care s-a pronunţat hotărârea atacată, de trei judecători, iar eventuala incompatibilitate sau recuzarea judecătorului care a prezidat completul de judecată la curtea de apel nu au fost invocate şi nici dovedite în cauză.
Pe de altă parte, chestiunea relevată prin prisma acestei critici de recurs, ar fi putut reprezenta, eventual, o problemă de strămutare a cauzei, care de asemenea, nu a fost invocată şi care nu poate fi rezolvată pe această cale procedurală, aleasă de recurenţii revizuenţi, neexistând astfel un motiv de nelegalitate care să atragă casarea hotărârii atacate în temeiul art. 304 pct. 1 C. proc. civ.
Printr-un alt motiv de recurs se invocă faptul că hotărârea atacată s-a dat cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, sens în care se arată că la termenul de judecată din data de 14 mai 2015 s-a invocat excepţia de necompetentă materială a Curţii de Apel Suceava, deoarece se pune în discuţie şi o Decizie a acestei instanţe nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, conform art. 322 pct. 7 şi art. 323 alin. (2) din vechiul Cod.
Înalta Curte verificând motivul de critică din perspectiva incidenţei dispoziţiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. constată că, în speţă, prin cererea de revizuire dedusă judecăţii s-a invocat şi faptul că există două hotărâri definitive potrivnice şi anume, Decizia civilă nr. 347 R din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Botoşani şi Sentinţa civilă nr. 390 din 11 martie 2009 a Judecătoriei Dorohoi, situaţie ce atrage incidenţa art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În considerarea acestui fapt, Judecătoria Dorohoi având în vedere dispoziţiile art. 158 - 159 raportat la art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a admis excepţia invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, care este instanţa mai mare în grad faţă de instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Prezent în instanţă, revizuentul F.I. a arătat că este de acord cu excepţia invocată din oficiu şi cu declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Prin decizia supusă recursului pendinte, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ca nefondată.
Procedând astfel, instanţele anterioare au respectat întocmai dispoziţiile legale de ordine publică privind competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe cazul prevăzut de art. 322 pct 7 C. proc. civ.
Susţinerile recurenţilor revizuenţi în sensul că nu ar fi fost determinată corect instanţa superioară, întrucât "se pune în discuţie şi o decizie a Curţii de Apel Suceava cu nr. 2072 din 06 decembrie 2005 dată în Dosarul nr. 3532/2005, copie a deciziei fiind depusă la dosarul cauzei şi la termenul de judecată din data de 14 mai 2015, când s-a invocat în faţa instanţei de judecată această situaţie", nu corespund realităţii, pe de o parte, şi sunt lipsite de relevanţă, pe de altă parte, faţă de dispoziţiile legale referitoare la competenţa materială, care au caracter imperativ şi nu pot fi înlăturate.
De altfel, având în vedere actul de sesizare a instanţei care a atras competenţa materială de soluţionare a cauzei, precum şi Sentinţa civilă nr. 695 din 31 martie 2015 prin care s-a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Dorohoi şi s-a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Suceava, sentinţă definitivă, dar şi precizarea expresă a recurenţilor revizuenţi, la termenul la care s-a judecat pricina în fond (14 mai 2015), precum şi în faţa instanţei de recurs la solicitarea acesteia, în sensul că "există două hotărâri contradictorii, respectiv decizia Tribunalului Botoşani şi sentinţa Judecătoriei Dorohoi", Înalta Curte constată că a fost în mod corect determinată instanţa competentă material să soluţioneze cererea de revizuire şi care este instanţa mai mare în grad faţă de instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Faţă de această situaţie, Înalta Curte constată că nu este incident în recurs motivul de casare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., care are în vedere încălcarea competenţei materiale a altei instanţe.
Printr-o altă critică de recurs se susţine că prin hotărârea dată instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în sensul că a încălcat dreptul revizuenţilor la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua la cunoştinţă de întâmpinarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14.05,2015 de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a primăriei Şendriceni, judeţul Botoşani. De asemenea, instanţa a încălcat principiile procesuale, respectiv al contradictorialităţii şi cel al unui proces echitabil (...).
Luând în examinare acest motiv de recurs ce se circumscrie dispoziţiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., respectiv încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu se poate reţine încălcarea dreptului revizuenţilor la apărare prin refuzul acordării unui termen pentru a lua cunoştinţă de întâmpinarea depusă de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a primăriei Şendriceni, judeţul Botoşani, deoarece, contrar acestor susţineri, Curtea de apel a amânat pronunţarea în cauză pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise.
Aşadar, la termenul de judecată din data de 14 mai 2015 instanţa, faţă de cuprinsul întâmpinării depuse la dosar a apreciat că nu se impune acordarea unui termen, dar a amânat pronunţarea în cauză pentru ca părţile să-şi pregătească apărarea, timp în care revizuenţii au depus la dosar concluzii scrise, situaţie în care este lipsită de orice justificare motivarea recurenţilor, în sensul că li s-a încălcat dreptul legal şi legitim la apărare, precum şi principiile procesului civil, respectiv ai contradictorialităţii şi al unui proces echitabil.
În continuare, deşi recurenţii revizuenţi invocă interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii şi schimbarea naturii şi înţelesului lămurit şi vădit neîndoielnic a acestuia, conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la greşita interpretare a naturii sau a clauzelor lămurite şi vădit neîndoielnice ale vreunui act juridic existent, în sens de convenţie sau act juridic material, la care se referă acest motiv de nelegalitate, ci se referă, exclusiv, la faptul că instanţa ar fi omis cu bună ştiinţă atât întâmpinarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din 14 mai 2015, despre care s-a făcut vorbire în considerentele ce preced, dar şi concluziile scrise împreună cu înscrisurile doveditoare solicitate chiar de către instanţa de judecată şi depuse la dosar, la data de 18 mai 2015, pentru data de 21 mai 2015, dată la care se amânase pronunţarea cauzei.
O asemenea susţinere nu se încadrează în motivul de nelegalitate invocat, reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
O ultimă critică de recurs vizează încălcarea sau aplicarea greşită a legii în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de revizuire de către curtea de apel, care a reţinut în mod eronat atât părţile cât şi obiectul cauzelor în care au fost pronunţate hotărârile definitive contradictorii, motiv de recurs ce se circumscrie cazului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În speţă, Curtea de apel a reţinut, din examinarea hotărârilor în privinţa cărora s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., că obiectul acţiunii în cele două dosare este diferit. Astfel, prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi s-a cerut de către reclamanta P.M. constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal de punere în posesie din 25 iulie 2001, prin care pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamţ a fost pusă în posesie cu suprafaţa de 1000 m.p, teren, situat în satul Pădureni, comuna Şendriceni, jud. Botoşani, iar prin cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoşani reclamanta P.M. a solicitat anularea Titlului de proprietate nr. 100184/2001 emis pe numele M.G. pentru 1000 mp teren situat în intravilanul satului Pădureni, comuna Şendriceni; modificarea titlului de proprietate din 26 iunie 2003 prin radierea unor suprafeţe şi înscrierea alteia; anularea titlurilor emise unor terţi şi înscrierea în titlul său a terenului de 0,44 ha intravilan.
Curtea a reţinut, de asemenea, că în cererea ce formează obiectul Dosarului nr. 1686/222/2011 al Tribunalului Botoşani nu figurează în calitate de parte SC "P.B." SNC Tazlău Neamţ.
Cum în cauză nu se regăseşte identitatea de obiect şi părţi s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cu consecinţa respingerii cererii de revizuire, ca nefondată.
Condiţiile de admisibilitate a revizuirii întemeiată pe art. 322 pct 7 C. proc. civ., impun să existe hotărâri judecătoreşti definitive, potrivnice, date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Acest caz de revizuire este incident dacă s-a încălcat puterea lucrului judecat, făcând astfel, imposibilă executarea simultană a două sau mai multe hotărâri şi se sancţionează cu nelegalitatea ultimei hotărâri şi imposibilitatea executării ei.
De fapt, acest motiv de revizuire este prevăzut pentru situaţia în care aceeaşi cauză purtată între aceleaşi părţi cu acelaşi obiect, a făcut obiectul a mai multor acţiuni diferite şi s-au pronunţat hotărâri ireconciliabile.
În speţă, se observă că hotărârile judecătoreşti invocate ca fiind potrivnice nu au fost pronunţate în una şi aceeaşi pricină, neexistând identitate de obiect şi părţi, între acestea.
Lipsa identităţii de obiect face ca revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă, pentru neîndeplinirea unei condiţii esenţiale a cererii, nefiind vorba de una şi aceeaşi pricină, în sensul legii, în care să fi fost pronunţate hotărârile potrivnice.
În ceea ce priveşte identitatea de părţi, în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea definitivă a cărei revizuire se solicită nu a figurat ca parte, pârâta SC "P.B." SNC Tazlău Neamţ, după cum au justificat legitimare procesuală pasivă şi alte părţi care nu au figurat în Dosarul nr. 1441/222/2008 al Judecătoriei Dorohoi, respectiv: B.D. (fiica defuncţilor M.M. şi M.G.), C.G.T., Comisia locală de fond funciar Hilişeu Horia, Prefectul judeţului Botoşani şi O.C.P.I. Botoşani.
Lipsa identităţii de părţi face ca revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă, pentru neîndeplinirea unei condiţii esenţiale a cererii.
Pentru toate aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de nelegalitate invocate de recurenţii revizuenţi, Înalta Curte având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul F.I. şi de intimaţii P.E. şi P.V. împotriva Deciziei civile nr. 58 din 21 mai 2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2311/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2133/2015. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
