ICCJ. Decizia nr. 232/2015. Civil. Conflict de muncă. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 232/2015
Dosar nr. 3773/1/2014
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2015
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 2545 din 2 octombrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia l civilă, pronunţată în Dosarul nr. 1811/l/2014, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ş.M. împotriva deciziei nr. 1244 din 10 aprilie 2014, a aceleiaşi instanţe.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte a reţinut, în esenţă, că decizia atacată nu evocă fondul pricinii, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire petentul Ş.M., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 28 octombrie 2014, sub nr. 3773/1/2014.
În motivare, revizuentul a arătat că cererea de revizuire pe care a promovat-o este admisibilă. În opinia sa, Înalta Curte, în mod greşit, nu a avut în vedere, Ia pronunţarea deciziei atacate, că hotărârea supusă revizuirii a fost pronunţată de o instanţă de recurs şi că evocă fondul.
Revizuentul a susţinut, de asemenea, că instanţa de recurs nu s-a pronunţat cu privire la situaţia de fapt dedusă judecăţii şi nu a examinat înscrisurile care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 64 din 04 iunie 1998 de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, care, în opinia sa, sunt nule de drept.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Examinând, cu prioritate, excepţia de inadmisibilitate a cererii de revizuire, potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată şi urmează să o admită, pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. stipulează că revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri pronunţate de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Prin urmare, revizuirea unei decizii întemeiate pe dispoziţiile legale mai sus menţionate este condiţionată de evocarea fondului litigiului dedus judecăţii.
Pentru ca hotărârea atacată cu revizuire să îndeplinească condiţia de a evoca fondul, este necesar ca instanţa care a pronunţat această hotărâre să stabilească o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în etapele procesuale anterioare sau să aplice alte dispoziţii legale Ia împrejurările de fapt ce au fost deja determinate, şi, în oricare dintre aceste ipoteze, să dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii. În acest context, s-a statuat că nu pot forma obiect al revizuirii, hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a respins recursul ori, deşi acesta a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, spre rejudecare, a cauzei, şi nici hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a soluţionat o excepţie, favă a se evoca fondul.
În cauză, prin decizia nr. 2545 din 2 octombrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, supusă revizuirii, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ş.M. împotriva deciziei nr. 1244 din 10 aprilie 2014 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Astfel, prin raportare la aspectele mai sus menţionate, precum şi la dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., care stipulează că la judecarea cererii de revizuire dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea acestei căi de atac şi la faptele pe care se întemeiază, se reţine că decizia a cărei revizuire se solicită, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire, nu poate forma obiectul acestei căi extraordinare de atac, întrucât nu evocă fondul.
Prin urmare, neîndeplinind condiţiile edictate de dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea ce face obiectul analizei în cauză nu este susceptibilă de revizuire.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul Ş.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ş.M. împotriva deciziei nr. 2545 din 2 octombrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 229/2015. Civil. Revocare donaţie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 233/2015. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
