Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 3466/2013. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3466/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 2716/176/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3466/2013
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. D. N.
GREFIER: O. O.
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul I. C. C. în contradictoriu cu pârâta T. C. E., având ca obiect modificare măsuri privind copilul încredințare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal și asistat de avocat N. D., pentru pârâtă avocat P. E. și martorul S. Z. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale, declarația martorului S. Z. A. fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Avocata reclamantului depune la dosar precizare de acțiune, comunicând un exemplar și avocatului pârâtei.
Avocatul pârâtei depune la dosarul cauzei o fișă cu notele obținute de minor în perioada în care a locuit la mama sa.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Avocata reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, iar pe cale de consecință să se stabilească domiciliul minorului la tatăl său, pârâta să fie obligată la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului raportat la venitul minim pe economie, iar drepturile părintești să fie exercitate doar de către reclamant. Cu privire la autoritatea părintească precizează că, în situații extraordinare instanța poate să dispună ca aceasta să fie exercitată de către un singur părinte, iar în prezenta cauză consideră că există motive întemeiate ca instanța să dispună exercitarea autorității părintești doar de către reclamant având în vedere că în perioada în care minorul a locuit la mama sa a ajuns până la consumul de droguri, iar de când locuiește la tatăl său comportamentul minorului s-a schimbat, iar în prezent nu mai consumă droguri. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat, sens în care depune la dosar chitanțele nr. 444/11.06.2013 si 593/4._.
Avocatul pârâtei arată că înțelege să susțină întâmpinarea formulată de către clienta sa, sens în care solicită respingerea acțiunii. Totodată arată că, prin sentința civilă nr. 287/1998 a Judecătoriei Alba Iulia minorul a fost încredințat spre creștere și educare reclamantei, care s-a comportat în mod firesc cu minorul, în sensul că s-a preocupat de creșterea și educarea acestuia, susținerile reclamantului fiind exagerate, întrucât acesta atribuie doar mamei întreaga culpă în ceea ce privește comportamentul minorului. Minorul a dezvoltat un astfel de comportament în principal datorită anturajului, pârâta achitându-se în mod conștiincios de sarcinile părintești. În condițiile în care minorul se simte mai ocrotit de către tatăl său arată că mama va încerca să facă ceea ce este în interesul superior al copilului.
În temeiul art.394 N.C.proc.civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar nr._, la data de 16.04.2013, astfel cum a fost precizată la data de 5.11.2013 reclamantul I. C. C. în contradictoriu cu pârâta T. C. E. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:
- stabilirea domiciliului minorului I. A. C. născut la data de 02.09.1997 la domiciliul tatălui
- obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului raportat la venitul minim pe economie
- exercitarea drepturilor părintești exclusiv de către tatăl minorului.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, prin Sentința Civilă nr. 287/16.01.1998 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți, iar minorul I. A. C. a fost încredințat mamei.
Reclamantul menționează că în tot acest timp a avut legături personale cu copilul și a contribuit financiar la creșterea acestuia. Totodată arată că, în prezent minorul locuiește la domiciliul său, considerând de nesuportat situația tensionată și de nesuportat din familia pârâtei, întrucât aceasta deseori consumă alcool, are un comportament necorespunzător față de minor.
În dovedirea cererii au fost anexate, în copie, Sentința Civilă nr. 3000/2001 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr. 926/2001 și actul de identiate al reclamantului (f. 7-10).
Cererea a fost legal timbrată (f. 16).
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta a solicita respingerea acțiunii și a arătat că s-a ocupat îndeaproape de creșterea și educarea minorului în tot acest interval de timp. Totodată pârâta a precizat că au existat anumite aspecte conflictuale între ea și minorul în vârstă de 16 ani, însă apreciază că acestea sunt inerente în raporturile din cadrul unei familii.
Pârâta apreciază că măsura reîncredințării minorului către celălalt părinte este o măsură extremă care se impune doar în situații grave, iar exercitarea autorității părintești de către părintele căruia i-a fost încredințat minorul ar avea consecințe nefaste, periculoase pentru dezvoltarea normală a copilului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii P. E. (f. 55) și S. Z. A. (f. 60).
Instanța a dispus efectuarea unui raport de anchetă psihosocială atât la domiciliul reclamantului cât și al pârâtei (f. 50-51).
S-a procedat la ascultarea minorului I. A. în Camera de Consiliu.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Instanța constată că a fost investită cu soluționarea unei cereri având ca obiect modificarea măsurilor privitoare la minor, reclamantul solicitând stabilirea locuinței minorului I. A. C. la domiciliul său, pârâta să fie obligată la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, iar autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către reclamant.
Prin sentința civilă nr. 287/16.01.1998 pronunțată de Judecătoria A. I. s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată de părți, încredințarea către pârâtă spre creștere și educare a minorului I. A. C., născut la 02.09.1997 și obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului.
Prin sentința civilă nr. 3000/2001 pronunțată în dosarul nr. 926/2001 de către Judecătoria A. I. a fost obligată pârâta să permită reclamantului să aibă legături personale cu minorul, fiind majorată și pensia de întreținere la care a fost obligat pârâtul în favoarea minorului.
Potrivit prevederilor art. 46 din Legea nr. 71/2011, dispozițiile hotărârilor judecătorești privitoare la relațiile personale și patrimoniale dintre copiii și părinții lor divorțați înainte de . Codului civil pot fi modificate potrivit dispozițiilor art. 403 Cod civil, în condițiile în care s-au schimbat împrejurările ce s-au avut în vedere la pronunțarea hotărârii judecătorești inițiale.
Potrivit art. 403 din noul cod civil în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Conform art. 496 din noul cod civil, copilul minor locuiește la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
Din analiza probelor administrate în cauză, respectiv referatele de anchetă socială (filele 50-51), declarațiile martorilor P. E. (f. 55) și S. Z. A. (f. 60), rezultă că minorul, în prezent se află în întreținerea reclamantului, fiind bine îngrijit și a făcut progrese la școală, fiind implicat și în activități lucrative.
Din declarația minorului (f. 56) reiese că din data de 5 mai 2013 acesta locuiește împreună cu tatăl său și că dorește să locuiască și în continuare cu acesta. Totodată minorul a precizat că între el și mama sa au existat numeroase neînțelegeri care au culminat în repetate rânduri cu apelarea de către aceasta din urmă a organelor de poliție.
Potrivit dispozițiilor art. 402 alin. 1 C.civ. „instanța de tutelă stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor”.
Conform dispozițiilor art. 529 alin. 2 din C.civ. „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.”
Sub acest aspect, instanța reține că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului I. A. C. raportat la venitul minim pe economie, față de împrejurarea că pârâta, în prezent nu realizează nici un venit.
Având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2013, începând cu data de 1 iulie 2013 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a stabilit la suma de 800 lei lunar, instanța urmează a obliga pârâta T. C. E. să plătească reclamantului I. A. C. și în favoarea minorului I. A. C., născut la data de 2 septembrie 1997 la plata a 1/4 din salariul minim pe economie cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data de 16 aprilie 2013 și până la majoratul minorului. Stabilind pensia de întreținere în cotă procentuală, instanța are în vedere atât dispozițiile art. 530 alin. 3 C.civ., precum și evitarea eventualelor litigii între părți, în cazul majorării venitului minim pe economie.
În privința modalității de exercitare a autorității părintești, instanța reține că, în temeiul art. 397 Cod civil, după divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Dispozițiile art. 263 Cod civil și prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevăd că toate măsurile luate trebuie să se subordoneze cu prioritate interesului superior al copilului.
Având în vedere vârsta minorului, conduita celor doi părinți, situația materială a fiecărei părți, posibilitățile lor concrete de a se ocupa efectiv de copil, împrejurările reliefate în ancheta psihosocială instanța constată că solicitarea reclamantului ca autoritatea părintească față de minor să fie exercitată exclusiv de către tată, nu poate fi primită de instanță, în primul rând pentru că reclamantul nu a invocat vreun ,,motiv temeinic,, așa cum acestea se regăsesc în accepțiunea prevederilor articolului 398 cod civil, și în al doilea rând pentru faptul că nici probele administrate în cauză nu au reliefat un asemenea motiv. Astfel depozițiile martorilor audiați în cauză au făcut referire la relațiile dintre pârâtă și copilul minor, neputând să se demonstreze că aceasta nu s-a preocupat de creșterea și educarea minorului, iar problemele de comportament ale minorului s-au datorat neglijenței pârâtei.
În același sens sunt și concluziile anchetei psihosociale efectuate în cauză care propun ,,custodia comună,, apreciind că este în interesul minorului.
Față de cele de mai sus instanța va admite în parte cererea formulată de către reclamantul I. C. C. în contradictoriu cu pârâta T. C. E..
În temeiul dispozițiilor art. 451 C.p.c., pârâta va fi obligată la plata către reclamant a sumei de 710,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul I. C. C., domiciliat în A. I., ., ., județ A. în contradictoriu cu pârâta T. C. E., domiciliată în A. I., ., . și în consecință:
Dispune ca exercitarea autorității părintești asupra minorului I. A. C., născut la data de 2 septembrie 1997, să revină împreună ambilor părinți.
Stabilește domiciliul minorului I. A. C., născut la data de 2 septembrie 1997, la domiciliul reclamantului.
Obligă pârâta T. C. E. să plătească reclamantului I. C. C. și în favoarea minorului I. A. C., născut la data de 2 septembrie 1997 a sumei de ¼ lei lunar din salariul minim pe economie cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data de 16 aprilie 2013 și până la majoratul minorului.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria A. I..
Pronunțată în ședința publică de la 05 Noiembrie 2013
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. N. O. O.
Red. C.D.N.
Tehno. O.O. 4 ex/18.11.2013
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 788/2013. Judecătoria ALBA IULIA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 758/2013. Judecătoria ALBA IULIA → |
|---|
