Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3779/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3779/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 1467/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator de date cu caracter personal 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3779 / 2013
Ședința publică din 20 mai 2013
Instanța constituită din:
Președinte: B. I. E.
Grefier: D. M.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta Fundația C. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și M. A. prin Primar, având ca obiect „constatare nulitate act juridic”.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei Fundația C., avocat A. Ș., lipsă fiind părțile. Reprezentantul reclamantei solicită luarea cauzei la a doua strigare motivat de lipsa adversarilor.
La a doua strigare a cauzei, în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei Fundația C., avocat A. Ș., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depus la dosar, în data de 16.05.2013, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare, în trei exemplare, de către reclamanta Fundația C. precum și copia statutului fundației.
Instanța pune în discuție excepția netimbrării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, excepția lipsei calității de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice pentru S. R., excepția prescripției dreptului la acțiune, invocate de pârâți prin întâmpinare.
Reprezentantul reclamantei învederează că prin răspunsul la întâmpinare formulat, și-a arătat poziția față de aceste excepții și solicită respingerea acestora pentru motivele arătate în răspunsul la întâmpinare, menționând că nu mai are alte cereri sau probe de administrat.
În baza art. 137, 150 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 31.01.2013, formându-se dosarul nr._ reclamanta Fundația C., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, M. A. prin primar, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de donație autentificat la notariatul de Stat al Raionului A. sub nr. 257/1966 din data de 14.01.1966.
În motivare reclamanta arată că este înființată de Federația Comunităților Evreiești din România și Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor (WJRO - World Jewisch Restitution Organization) și are ca obiectiv statutar formularea cererilor de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de Stat de la comunitățile și organizațiile evreiești. Recunoașterea acestui obiectiv al subscrisei s-a realizat și prin dispozițiile O.U.G. nr. 21/1997, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 140/1997 și modificată ulterior prin O.G. nr. 111/1998.
Reclamanta arată că prin actul autentic atacat, S. român a realizat preluarea a trei imobile aflate în patrimoniul Comunității Evreiești din A.. Actul a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de fond prevăzute de art. 948 C. civ., în sensul că a fost lipsit de cauză întrucât nu a existat intenția de a gratifica, iar consimțământul la încheierea actului a fost smuls prin violență psihică, fiind exprimat sub presiunea autorităților comuniste din vremea respectivă.
Reclamanta solicită aplicarea sancțiunii nulității datorită lipsei cauzei.
În drept, reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art.. art. 948 și 966 din vechiul cod civil și art. 2 din Decretul 167/1958.
În probațiune, reclamanta depune în copie contractul de donațiune autentificat sub nr. 257/1966 din data de 14 ianuarie 1966.
Pârâtul M. A. prin Primar, depune întâmpinare (filele 11-12) invocând excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că în acțiunea introductivă se invocă faptul că s-ar fi impus donatorilor să transfere Statului R. dreptul de proprietate și ca atare consimțământul dat la încheierea actului juridic prin care s-a concretizat oferta de donație în favoarea Statului R. a fost viciat prin dol și violență. Ca urmare, oferta de donație este lovită de nulitate relativă, iar potrivit dispozițiilor Decretului 167/1968 privind prescripția extinctivă nulitatea poate fi invocată în termenul general de prescripție de 3 ani.
Se mai arată, că disp. art. 45 din Legea 10/2001, prevăd prin derogare un termen de 1 an de la data intrării în vigoare a legii.
Acesta menționează, referindu-se la determinarea momentului de la care a început să curgă termenul de prescripție, că chiar dacă acțiunea nu putea fi promovată în timpul regimului totalitar, începând cu luna decembrie 1989 se putea promova o acțiune similară celei deduse în acest dosar.
Pârâtul M. A. solicită prin întâmpinare, respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu a făcut dovada că donatorii au obligați să transfere dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu., consimțământul dat la încheierea actului nefiind viciat, donația rămânând valabilă.
Pârâta Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - prin D.G.F.P. A., depune întâmpinare (filele 38-39) și invocă excepția netimbrării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Referitor la excepția netimbrării pârâta arată că potrivit art. 2 din L. 146/1997, dispozițiile alin. 1 se aplică și cererilor în constatarea nulității unui act juridic patrimonial.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, pârâta relevă că contractul de donațiune este încheiat între Comunitatea Evreilor /Mozaică/, cu sediul în A., ..10,în baza delegației nr.873/1965 și cu aprobarea nr.4745 /1965 dată de către Departamentul cultelor de pe lîngă Consiliul de Miniștrii și nr. 3470/1965 dată de către Federația Comunităților Evreiești/Mozaică/ din R.S.R., Reclamanta neavând nici o calitate.
Vis a vis de excepția calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice se menționează pe de o parte că Ministerul Finanțelor Publice nu a preluat nici un imobil de la reclamantă si nici nu este vorba de reprezentarea statului în fața instanțelor de judecată în litigiile legate de activitatea pe care o desfășoară precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturile juridice, astfel că nu poate fi parte în raportul juridic dedus judecății și de aceea nu există motive pentru a se pronunța o hotărâre judecătorească în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice iar pe de altă parte că statul nu răspunde pentru obligațiile organelor și celorlalte instituții de stat ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, daca ele sunt persoane juridice.
În drept pârâtul S. R. prin M.F.P. invocă dispozițiile art. 112-118 C. pr. Civ., HG nr. 34/2009 și L. 146/1997.
Reclamanta, prin răspunsul la întâmpinare (filele 48-49) solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice arătând că acțiunea este accesorie și incidentală demersului exercitat în baza OUG 94/2000, privind restituirea imobilului pe calea procedurii speciale, efectul admiterii acțiunii fiind doar posibilitatea continuării procedurii administrative de restituire, prevăzută de OUG nr. 94/2000, nicidecum repunerea părților în situația anterioară.
Reclamanta mai arată că ea este de fapt succesoarea comunităților evreiești locale și a Federației Comunităților Evreiești din România cu privire la drepturile legate de bunurile imobile comunitare evreiești care au fost confiscate, naționalizate sau trecute în patrimoniul statului român în mod abuziv, excepția lipsei calității procesuale active fiind nefondată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., reclamanta menționează că acesta este parte în contractul a cărei nulitate o solicită a se constata.
Reclamanta prin notele de ședință (fila 26), precizează faptul că prin contractul ce formează obiectul judecății, s-a transmis dreptul de proprietate asupra a 3 imobile, din care două imobile au fost restituite în baza OUG 94/2000, interesul în prezenta cauză vizând doar imobilul din A., ..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de donație autentificat la Notariatul de Stat al Raionului A. sub nr. 257/1966 din data de 14.01.1966 (fila 5), Comunitatea Evreilor / Mozaică din A., cu aprobarea Departamentului Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, și a Federației Comunității Evreiești /Mozaice din R.S.R., a donat Statului R. trei imobile, situate în Mun. A., .. 38, .. 49, și ., înscrise în CF 4769 A., CF nr. 1060 A., și CF nr. 8749 A..
Prin deciziile nr. 10/10.10.2003 și 12/10.10.2003 (filele 20-21, 23) emise de Comisia Specială de Retrocedare a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, în temeiul OUG 94/2000 - privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, s-a dispus retrocedarea în natură către Fundația C. a imobilelor situate în A., ., și .. 49, înscrise în CF 8749 și CF 1060, reclamanta Fundația C. intabulându-se în calitate de proprietară în cartea funciară – după cum rezultă din extrasele de carte funciară aflate la dosar (filele 19, 22).
În ceea ce privește al treilea imobil – situate în A., .. 38 (fost 42), înscris în CF 4769 A. (filele 14-17), acesta este o clădire cu un număr de 11 apartamente, imobilul fiind apartamentat – după cum rezultă din cartea funciară colectivă nr._ A. (filele 40-44), reclamanta formulând cerere de retrocedare către Comisia Specială de Retrocedare a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, în temeiul O.U.G. 94/2000 (fila 24), cererea nefiind soluționată până în prezent, din lipsa unor documente, astfel cum rezultă din adresa nr. 2273/18.04.2008 (fila 25), Comisia solicitând dovada promovării unei acțiuni pentru constatarea nulității absolute a actului de donație.
Conform art. 137 C.pr. civ. “instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.”
În ceea ce privește excepția netimbrării cererii, instanța reține, astfel cum rezultă și din precizările reclamantei făcute prin notele de ședință (fila 26-27), că prezenta acțiune a fost promovată cu scopul retrocedării imobilului, potrivit legilor reparatorii privind imobilele naționalizate, respectiv Legea 10/2001, OUG 94/2000. În acest sens, potrivit art. 6 ali. 5 din O.U.G. 184/2002 – de completare a Legii 10/2001 – privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, prevede că “Cererile sau acțiunile în justiție, precum și transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, și ale prezentei ordonanțe de urgență, sunt scutite de taxe de timbru.”.
Astfel, prezenta acțiune, se incadrează în categoria acțiunilor având ca finalitate retrocedarea imobilelor preluate abuziv, acțiuni prevăzute de legislația specială în materie (Legea 10/2001, OUG 94/2000, Legea 247/2005, etc.), este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 6 al. 5 din OUG 184/2002 raportat la art. 15 lit. p și r din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepția invocată urmând a fi respinsă.
În privința excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța reține, că reclamanta Fundația C. este succesoarea comunităților evreiești locale și a Federației Comunităților Evreiești din România cu privire la bunurile trecute în patrimoniul statului în mod abuziv, fiind înființată de Federația Comunităților Evreiești din România și Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor (WJRO), având ca obiectiv statutar formularea cererilor de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de Stat de la comunitățile evreiești, calitate recunoscută inclusiv prin OUG 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, astfel că excepția invocată urmează a fi respinsă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, și excepția lipsei calității de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice pentru S. R. – invocate prin întâmpinare (filele 38-39), instanța reține, că potrivit art. 3 al. 1 pct. 81 din H.G. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, acesta “reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ;”, iar conform art. 12 alin. 5 din Legea 213/1998 “În litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitățile administrativ-teritoriale de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean ori primarului.”.
Instanța mai reține și faptul că potrivit art. 223 Noul Cod civil (Legea 287/2009): “În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens.”, iar în CF_ A. (provenită din CF_ A.) apare S. R. (fila 42), astfel că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice justifică calitate procesuală pasivă, iar Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de reprezentant al Statului R., excepțiile invocate nefiind date în prezenta cauză, urmând a fi respinse.
În privința excepției prescripției dreptului la acțiune, instanța observă raportat la starea de fapt mai sus reținută, că imobilul vizat în prezenta cauză – situat în A., .. 38 (fost 42), înscris inițial în CF 4769 A. (filele 14-17), în present în cartea funciară colectivă nr._ A. (filele 40-44), este obiectul unei cereri de retrocedare către Comisia Specială de Retrocedare a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, în temeiul O.U.G. 94/2000 (fila 24), cererea nefiind soluționată până în prezent, astfel cum rezultă din adresa nr. 2273/18.04.2008 emisă de Comisie (fila 25).
Având în vedere că imobilul face obiectul legislației speciale în materia retrocedărilor (Legea 10/2001, OUG 94/2000, Legea 247/2005, etc.), în cauză sunt incidente dispozițiile Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, lege care reprezintă dreptul comun în materia retrocedării imobilelor preluate abuziv, acesta prevăzând în art. 45 alin. 5 că “Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.” termenul de un an fiind prelungit succesiv cu 6 luni, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001.
În aceste condiții, termenul special de prescripție, prevăzut de legislația în materie – art. 45 al. 5 din Legea 10/2001, derogatorie de la dreptul comun (unde nulitatea absolută pentru lipsa cauzei este imprescriptibilă), s-a împlinit anterior promovării prezentei cereri de chemare în judecată, motiv pentru care instanța urmează să admită excepția prescripției extinctive, și să respingă acțiunea ca fiind prescrisă, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția netimbrării acțiunii.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice pentru S. R..
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune.
Respinge acțiunea, având ca obiect „constatare nulitate act juridic” formulată de reclamanta FUNDAȚIA C., în contradictoriu cu pârâții S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, M. A. PRIN PRIMAR, ca fiind prescrisă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică de la 20 mai 2013.
Președinte Grefier
B. I. E. D. M.
Red. B.I.E./Tehnored/DM./ 12.06.2013 / 5 ex. / 3 .>
Emis 3 .>
- reclamant – Fundația C. cu sediul în București .. 6, sector 3
- pârâții - Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București ., sector 5
- M. A. prin Primar cu sediul în A., ., județul A.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3609/2013. Judecătoria ARAD | Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... → |
|---|
