Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2/2013. Judecătoria ARAD

Judecătoria ARAD - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 2/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 1011/55/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. 1._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2.841

Ședința publică din 09.04.2013

Președinte: G. C.

Grefier: B. D.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul S. O. C. în contradictoriu cu pârâta S. V. S. având ca obiect modificarea măsurii exercitării autorității părintești, stabilirea locuinței copilului, modificarea măsurii prestației obligației de întreținere, respectiv stabilirea prestației de întreținere în natură de către ambii părinți și modificarea programului de vizitare al copilului.

La apelul nominal se prezintă reclamantul asistat de avocat B. V. C. din Baroul A. și reprezentanta pârâtei, avocat S. D. din Baroul A., absentă fiind pârâta și martorul T. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei și se constată depus la dosar prin serviciul Registratură referatul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de Consiliul Local Municipal A. - autoritatea tutelară, la domiciliul reclamantului.

Reprezentantul reclamantului depune la dosar practică judiciară CEDO și convorbirile telefonice dintre părți. Un exemplar se comunică reprezentantei pârâtei.

Reprezentanta pârâtei arată că renunță la audierea martorului pârâtei T. C., lipsă la acest termen.

Reprezentantul reclamantului arată că nu se opune.

Instanța admite cererea de renunțare la martor.

Reprezentantul reclamantului solicită în suplimentarea probațiunii audierea martorului Virag E. F. din A., Piața Arenei, l. B, ., jud. A..

Reprezentanta pârâtei se opune arătând că cererea de suplimentare a probațiunii este tardiv formulată și nemotivată.

Reprezentantul reclamantului arată că dorește să dovedească faptul că pârâta nu a răspuns sincer la interogatoriul luat și că audierea martorului nu este conformă cu realitatea.

Instanța respinge cererea de suplimentare a probațiunii, ca tardiv formulată de reprezentantul reclamantului și acordă cuvântul în fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii civile, astfel cum a fost formulată și precizată, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta pârâtei solicită admiterea în parte a acțiunii civile, respectiv conform poziției pârâtei din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.

JUDECATA

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță în data 25.01.2013, reclamantul S. O. C. a chemat în judecată pârâta S. V. S. solicitând modificarea măsurii exercitării autorității părintești, respectiv exercitarea autorității părintești de către ambii părinți cu privire la copilul S. Iris, născută în data de 28.07.2009 în municipiul A., stabilirea locuinței copilului la domiciliul mamei, modificarea măsurii prestației obligației de întreținere, respectiv obligarea ambilor părinți la prestația în natură a întreținerii copilului și modificarea programului de vizitare al copilului.

În motivarea acțiunii civile, reclamantul a arătat că prin Sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ a fost desfăcută căsătoria părților iar copilul S. Iris a fost încredințat spre creștere și educare la mamă, cu obligarea sa la plata unei pensii lunare de întreținere pe seama copilului, fiind totodată stabilit și un program de vizitare al copilului.

În luna februarie 2011 pârâta s-a mutat împreună cu copilul la domiciliul bunicilor materni ai copilului și de atunci pârâta a luat decizii unilaterale cu privire la creșterea și educarea copilului și a refuzat în mod constant să îl informeze pe reclamant despre activitatea educațională sau despre problemele de sănătate ale copilului și a refuzat orice discuție legată de copil.

Tot de atunci, pârâta nu a respectat decât parțial programul de vizitare al copilului de către reclamant, căruia îi dădea de fiecare dată copilul cu întârziere de cel puțin o oră. Pretindea însă ca reclamantul să îi restituie copilul la ora stabilită prin hotărârea judecătorească și nu îi permite acestuia, sub tot felul de pretexte să vadă copilul și să petreacă mai mult timp cu acesta, sub prtextul unor diverse probleme de sănătate ale copilului, chiar dacă reclamantul a rugat-o în acest sens.

Mai mult, reclamantul a aflat de la o cunoștință și în mod cu totul întâmplător că pârâta a lăsat copilul în vârstă de doi ani, în îngriirea unei bone, în perioada în care aceasta era la serviciu, fără să îl consulte în acest sens.

La împlinirea vârstei de doi ani a copilului, pârâta a înscris copilul la grădiniță, tot fără să îl consuile pe reclamant. Reclamantul a aflat despre acest lucru abia în luna septembrie, când copilul era deja înscris la grădiniță. De atunci reclamantul s-a implicat în activitățile de la grădiniță, făcând parte din comitetul de părinți și păstrând legăturile permanente cu educatoarele copilului, fapt ce a scandalizat-o pe pârâtă.

Pentru motivele expuse mai sus, reclamantul a solicitat păstrarea legăturilor personale cu copilul, în conformitate cu următorul program: în fiecare marți, de la ora 15,00 și până la ora 20,00; în primul și al treilea weekend din lună, de vineri ora 15,00 și până duminică la ora 20,30; în lunile cu cinci weekenduri, al cincilea weekend alternativ la câte un părinte; în anii impari, în luna august la tată și în anii pari luna iulie la tată; anual în vacanța de iarnă, în perioada 27 decembrie, ora 08,00 și până în 02 ianuarie, ora 20,30, cu mențiunea ca în anul în care copilul este de C. la tată va petrece perioada 31 decembrie, ora 08,00 – 02 ianuarie cu pârâta; de ziua de naștere a copilului, respectiv 28 iulie, în anii impari la tată, iar în anii pari, în ziua de 29 iulie la tată; în anii impari Sărăbătorile de P. la tată două zile (prima zi de P., de la ora 08,00 și până a doua zi la ora 20,30) iar Crăciunul la mamă (din 24 decembrie, ora 08,00 până în 26 decembrie, ora 20,30), cu luarea copilului de la grădiniță și predarea lui la domiciliul pârâtei și invers în anii pari; în anii când copilul petrece Paștele la mamă, respectiv în anii pari, a reia zi de P. între orele 08,00 – 20,30 la domiciliul tatălui; anual pe data de 3 noiembrie, data nașterii reclamantului, între orele 15,00 – 20,30; recuperarea orelor/zilelor când copilul nu poate fi dat reclamantului pe motiv de boală sau alte motive, condiționat de existența unei interdicții exprese medicale că minora nu poate fi transportată la domiciliul tatălui, în prima miercuri între orele 15,00 – 20,30 pentru recuperarea zilelor de marți și în primul weekend ce ar reveni mamei, pentru recuperarea făcută pe acest interval, în toate cazurile cu luarea copilului de la grădiniță și predarea lui la domiciliul mamei.

Reclamantul a solicitat în mod expres posibilitatea luării copilului de la grădiniță pentru ca acesta să observe implicarea activă a tatălui în viața lui.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea civilă formulată pe dispozițiile art. 396, 397 - 404, art.400, art. 497, art. 512, art. 530 Cod civil, principiul 3:10 din Principiile Dreptului European al Familiei, art. 5 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 148 lit. 2 din Constituția României, art. 30-art. 33 din Legea 272/2004 privind promovarea și protecția drepturilor copilului.

Pârâta, legal citată, s-a prezentat în fața instanței și a depus întâmpinare la dosar.

Prin întâmpinare, pârâta a arătată că nu se opune admiterii primelor două capete de cerere referitoarea la exercitarea autorității părintești comune cu privire la copil și stabilirii locuinței copilui la domiciliul mamei. A arătat însă că se opune admiterii capetelor de cerere referitoare la stabilirea modalității prestației de întreținere în natură și parțial la programul de vizitare al copilului propus de reclamant.

În motivare, pârâta a arătat că, în situația în care părinții locuiesc împreună obligația de întreținere a părinților față de copii se execută preponderent în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, respectiv locuință, hrană, îmbrăcăminte, medicamente, etc, dar și a celorlalte nevoi ale copiilor, respectiv educație, pregătire profesională, etc. Prestațiile părintești diferă de la o zi la alta și se adaptează permanent nevoilor concrete ale copilului.

În situația în care părinții nu mai locuiesc împreună obligația de întreținere în natură este continuată de părintele cu care locuieșe copilul. Ori, pentru ca și celălalt părinte să presteze întreținerea în natură presupune existența unei foarte bune colaborări și o repartizare a sarcinilor, astfel încât copilul să nu fie prejudiciat de vreo prestație, iar prestația în natură să nu constea în lucruri inutile sau să se suprapună cu cele efectuate de celălalt părinte, o astfel de colaborare neexistând între părți de la desfacerea căsătoriei. Mai mult, situația dintre ei este una tensionată și este generată de reclamant, care cu o ocazie, a luat copilul la domiciliul lui însă a refuzat să ia și geanta cu hainele și lucrurile copilului pregătite de pârâtă, afirmând că nu are nevoie de ele întrucât i-a cumpărat copilului toate cele necesare. Copilul crește foarte repede, astfel că nu are nevoie de haine separate la domiciliul mamei sau la domiciliul tatălui, o astfel de cheltuială nefiind făcută în interesul copilului, ci pentru a satisface unele orgolii ale reclamantului.

Pentru a reliefa relația părților legate de suportarea cheltuielilor legate de copil, arată pârâta că, într-un weekend în care copilul urma să meargă la domiciliul tatălui și având o infecție urinară, situație în care trebuiau duse probe pentru analiză la laborator pentru stabiliea tratamentului, l-a rugat pe reclamant să facă acest lucru, ceea ce reclamantul a și făcut. Ulterior, însă reclamantul a refuzat să îi dea pârâtei rezultatul analizelor copilului codiționând acest lucru de achitarea sumei de 25 lei din costul total al analizelor în cuantum de 35 lei, apreciind că respectiva sumă îi revine pentru perioada în care copilul este la mamă, sugerându-i totodată ca în situația în care nu vrea să achite respectiva sumă, să repete analizele copilului copilului, pe cheltuiala ei, fapt ce contravine interesului copilului.

D. fiind starea tensionată existentă între părți, apreciază pârâta că este oportun ca reclamantul să execute obligația de întreținere față de copil, în formă bănească, pentru a exclude litigii viitoare legate de eventuala neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la modificarea programului de vizitare al copilului, pârâta a arătat că programul de vizitare al copilului de către reclamant a fost stabilit prin hotărâre judecătorească, în conformitate cu înțelegerea părților la acel moment. Cu toate acestea, pârâta a arătat că nu se opune modificării programului de vizitare al copilului, însă în următoarea modalitate, având în vedere interesul copilului: în fiecare marți, între orele 15,00 – 20,00, cu luarea copilui de la grădiniță și înapoierea lui la domiciliul mamei, cu stabilirea orei maxime de înapoiere ora 20,00, având în vedere că după această oră copilul are un program specific de seară ce include cina, baia și culcarea la o oră corespunzătoare vârstei; în primul și al teile weekend din lună, de vineri, orele 15,00 și până duminică, orele 16,00, cu luarea copilului de la grădiniță și înapoierea lui la domiciliul mamei, având în vedere că după o absență de câteva zile, copilul are nevoie de timp pentru a reintra în programul obișnuit și să fie pregătit pentru o nouă săptămână; în lunile cu cinci weekenduri, copilul să petreacă ziua de sâmbătă cu reclamantul, între orele 10,00- 20,00, cu obligarea reclamantului de a lua copilul și de a-l înapoia la domiciliul mamei; de ziua de naștere a copilului, respectiv ziua de 28 iulie în anii impari și ziua de 29 iulie în anii pari la tată, însă în intervalul orar 10,00 – 20,00 pentru a evita neînțelegeri ulterioare; în vacanța de vară, în anii impari, în perioada 16 iulie, ora 10,00 – 31 iulie, ora 20,00 (cu excepția zilei de 29 iulie între 10,00 – 20,00, astfel încât copilul să își poată sărbători ziua de naștere din acei ani și cu mama) și 16 august, ora 10,00 – 31 august, ora 20,00 iar în anii pari, în perioada 1 iulie, ora 10,00 – 15 iulie, ora 20,00 și 1 august, ora 10,00 – 15 august, ora 20,00, având în vedere că dat fiind vârsta fragedă a copilului, despărțirile lungi dăunează acestuia și nu este în interesul copilului acest lucru, motiv pentru care a solicitat redimesnionarea orarului de vizitare al copilului de către tată; în prima zi a Sărbătorilor de P., de la ora 08,00 și până a doua zi la ora 16,00 și în anii pari, a doua zi de P., de la ora 16,00 și până a treia zi de P., ora 20,00; în vacanța de iarnă, în anii pari copilul să petreacă sărbătorile cu reclamantul în perioada 28 decembrie, ora 08,00 – 2 ianuarie, ora 20,00.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de recuperare a orelor și a zilelor în care copilul nu poate fi luat la domiciliul său, arată pârâta că se opune, apreciind că reclamantul nu a avut în vedere interesul copilului. Astfel, pârâta a arătat că într-una din zilele de marți când reclamantul avea dreptul să ia copilul la domiciliul lui, copilul a dormit mai mult după masă, astfel că reclamantul nu a putut lua copilul la domiciliul lui decât după ora 18,00. Reclamantul a restituit pârâtei copilul la ora 23,00, iarna, fiind adus cu tramvaiul și pe jos fără să țină cont de ora târzie pentru un copil mic, că este frig afară și căacesta nu era îmbrăcat adecvat, motivând prin aceea că trebuia să petreacă cu copilul numărul de ore stabilit. Cu toate acestea, pârâta a dat copilul reclamantului și în afara programului stabilit, exemplu în acest sens fiind vizita la Tauț a reclamantului și a prietenilor acestuia din Spania, care doreau să vadă copilul.

În ședința publică din data de 19.02.2013, reclamantul a depus la dosar o precizare a acțiunii civile cu privire la programul de vizitare al copilului solicitând în plus la pct. 4: în fiecare marți, orele 15,00 și până miercuri dimineața la orele 08,00, cu luarea copilului de la grădiniță și readucerea lui la grădiniță; în primul și al treilea weekend din lună, de vineri orele 15,00 până luni la orele 08,00, cu luarea copilului de la grădiniță și readucerea lui la grădiniță; în lunile cu cinci weekenduri, al cincilea weekend alternativ la fiecare dintre părinți, de vineri orele 15,00 până luni dimineața la orele 08,00, cu luarea copilului de la grădiniță și readucerea lui la grădiniță sau la domiciliul pârâtei, funcție de caz; în anii impari, în vacanța de vară, în luna august la tată, respectiv în anii pari, în luna iulie la tată; de ziua de naștere a copilului, 28 iulie, în anii impari la tată, iar în anii pari ziua de 29 iulie la tată, de la ora 08,00 dimineața și până a doua zi dimineața la ora 08,00; de Sărbătorile de P. din anii impari două zile la tată, respectiv prima zi de P. de la orele 08,00 și până a doua zi la orele 20,30 iar Crăciunul la mamă, respectiv din 24 decembrie, ora 08,00 și până în 26 decembrie ora 20,30 și invers în anii pari; anual, în ziua de 3 noiembrie de ziua tatălui, de la ora 15,00 – 20,30, cu luarea copilului de la grădiniță și restituirea lui la domiciliul mamei; recuperarea orelor/zilelor când copilul nu îi poate fi dat pe motiv de boală sau de ale motive, condiționat de existența unei interdicții exprese dată de medic că minora nu poate fi transportată la domiciliul tatălui, în prima miercuri de la orele 15,00 și până joi la orele 08,00 pentru recuperările zilelor de marți și în primul weekend ce ar reveni mamei, pentru recuperarea făcută pe acest interval, cu luarea copilului de la grădiniță și readucerea lui la grădiniță. Reclamantul a făcut aceste precizări funcție de vârsta și necesitățile actuale ale copilului.

Din probele administrate în cauză: certificatul de naștere al copilului, copia CI a reclamantului, adeverința cu veniturile realizate de părți, sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr. 3._, certificatul de nașere al copilului, interogatoriul pârâtei, referatul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de CLM A. – autoritatea tutelară la domiciliul reclamantului, declarația martorului B. M., convorbirile telefonice dintre părți și practică judiciară CEDO, instanța a reținut următoarele:

Cu privire la capătul de cerere referitor la exercitarea autorității părintești și la stabilirea locuinței copilului S. Iris, născută în data de 28.07.2009 în municipiul A.:

Părțile au fost căsătorite, căsătoria fiind încheiată în data de 23.09.2006 în municipiul A. și trecută în Registrul Stării civile sub nr. 1.207 din aceeași dată. Din căsătoria părților a rezultat copilul S. Iris, născută în data de 28.07.2009 în municipiul A..

Prin Sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ a fost desfăcută căsătoria părților, copilul a fost încredințat spre creștere și educare la pârâtă, reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de ¼ din veniturile nete realizate lunar în favoarea copilului și a fost reglementat dreptul reclamantului de a avea legături personale cu copilul.

Din interogatoriul luat pârâtei, instanța reținut în esență că pârâta nu a obstrucționat vizitele reclamantului și că a încurajat legăturile afective dintre copil și tatăl lui și că au fost și situații în care pârâta a fost cea care a solicitat întrevederi ale acestora. Pârâta a acceptat și recuperările de timp solicitate de reclamant, însă nu ,,la minut”.

În legătură cu problemele de sănătate ale copilului, instanța a reținut că pârâta l-a informat pe reclamant despre problemele de sănătate ale copilului și a dus copilul la medici specialiști din cadrul Clinicii Genesys și Clinicii Laser, unde a considerat că minora va beneficia de o îngrijire mai bună și că toate tratamentele aplicate copilului au fost sub supraveghere medicală.

Nici martorul B. M., propus în probațiune de pârâtă nu a putut confirma susținerile reclamantului din acțiune cu privire la obstrucționarea programului de vizitare al copilului de către pârâtă, în timpul programului stabilit prin hotărâre judecătorească. În aprecierea martorului, copilul este vesel, jucăuș și bine dispus tot timpul, cu excepția unor întoarceri din vizitele făcute la domiciliul reclamantului, când copilul era agitat și spunea că este nemulțumit și că nu mai vrea să se întâlnească cu reclamantul, fapt constatat personal de către martor, având în vedere că a fost de față în câteva situații de acest gen. Martorul nu a putut preciza însă care au fost motivele pentru care copilul a făcut aceste afirmații, cu excepția faptului că reclamantul nu dorea să îi dea minorei fularul ei.

Martorul a mai arătat că duminică seara, pârâta și copilul au un ritual de baie ce durează două ore și jumătate. După baie, copilul este culcat și pârâta îi citește povești.

În ceea ce privește relația părților după desfacerea căsătoriei, martorul a arătat că relația lor este una tensionată, din mai multe motive. Unul dintre motive ar fi că reclamantul nu s-a ținut de programul de vizită stabilit pe cale judecătorească, în sensul că în zilele de marți aducea copilul la domiciliul pârâtei mai târziu decât ora stabilită în programul de vizitare al copilului pentru a recupera orele stabilite în program. Copilul își petrece Sărbătorile de C. la reclamant. Cu o ocazie s-a întâmplat ca reclamantul să aducă înapoi pârâtei copilul noaptea târziu, în jurul orei 12,00, cu tramvaiul și pe jos, copilul nefiind îmbrăcat adecvat pentru o astfel de situație. Copilul era afectat de nererespectarea programului de somn de către reclamant.

Un alt motiv l-ar constitui faptul că părțile nu ajung la un numitor comun în ceea ce priveșe creșterea și educarea copilului, exemplificând în acest sens o ocazie în care reclamantul a refuzat să predea pârâtei rezultatele unor analize medicale ale copilului, cerându-i pârâtei să îi plătească o parte din contravaloarea acestora.

Cu o ocazie, în care a avut loc un incident între părți și la care a participat și copilul, reclamantul i-a aruncat pârâtei geanta în care erau lucrurile copilului necesare pentru perioada de vizită.

S-a întâmplat ca reclamantul să se manifeste gălăgios și agresiv și chiar să solicite intervenția organelor de poliție în situația în care copilul nu era gata pentru a-l lua la domiciliul lui, nu pentru că pârâta nu a pregătit copilul, ci pentru că minora a dormit mai mult. Martorul a mai arătat că minora a fost de față la agresiuni ale părinților ei, situație în care s-a speriat și a plâns.

Reclamantul locuiește în municipiul A., ., nr. 38, ., în apartamentul proprietatea bunicului patern al copilului. Apartamentul este compus din două camere și dependințe, corespunzător mobilate și curat înteținute. La această adresă mai locuiește și actuala logodnică a reclamantului, numita L. A., în vârstă de 29 ani.

Reclamantul a absolvit Academia de Poliție ,,A. I. C.” București - Facultatea de Științe Juridice, iar în prezent are calitatea de angajat ca Jurist în cadrul IGPR București unde realizezaă un venit lunar net în cuanutm de 2.100 lei. Sub aspect medical declară o stare bună de sănătate.

Pârâta locuiește împreună cu copilul în municipiul A., Calea A. V., nr. 8A, .. A, ., în locuința proprietatea bunicii materne a copilului. Locuința este compusă din patru camere și dependințe, corespunzător mobilate și curat întreținute, dispunând de toate dotările și utilitățile necesare unui trai decent. La această adresă locuiește și bunica maternă a copilului.

Pârâta este absolventă a învățământului liceal, având calificarea de Laborant - Chimist, iar în prezent este angajată în calitate de Referent vamal la Takata P. România SRL A., unde realizează un venit lunar în cuanutm de 2.500 lei și bonuri de masă. Sub aspect medical declară o stare bună de sănătate.

Copilul S. Iris, născută în data de 28.07.2009 în municipiul A. locuiește împreună cu mama lui la adresa indicată mai sus. Este preșcolar și frecventează Grărinița PP nr. 15 A.. Este un copil vesel, comunicativ, dinamic și participă cu deosebită plăcere la activitățile preșcolare, fiind bine acomodată în colectiv. Este clinic sănătos, cunoaște o dezvoltare corespunzătoare vârstei, beneficiază de îngrijirea atentă a mamei și de o pronunțată afecțiune din partea mamei și a bunicii materne.

Din concluziile referatului de anchetă psihosocială rezultă că ambii părinți dispun de condiții material-financiare corespunzătoare și oferă garanții moral-afective bune pentru creșterea și educarea copilului.

Totodată a fost evidențiată disponibilitatea mamei față de programul de vizitare al copilului, pe perioada vacanțelor și alternativ în perioada sărbătorilor și a evenimenelor speciale, în măsura în care acestea nu vor afecta nevoia de stabilitate și continuitate în programul de creștere și educarea al copilului.

Văzând cele de mai sus, instanța, având în vedere interesul superior al copilului, vârsta și sexul copilului și concluziile referatului de anchetă socială efectuat în cauză, apreciază că ar fi benefic ca autoritatea părintească față de copilul S. Iris născut în data de 28.07.2009 în municipiul A., să fie exercitată de către ambii părinți.

Prin urmare, în baza art. 398 cod civil raportat la 505 Cod civil, va dispune exercitarea autorității părintești de către ambii părinți cu privire la copilul S. Iris născut în data de 28.07.2009 în municipiul A..

În baza art. 399, alin. 2 Cod civil va dispune ca drepturile cu privire la bunurile copilului să fie exercitate de către ambii părinți.

Instanța, în baza art. 400 Cod civil raportat la art. 505 Cod civil va stabili ca locuința copilului să fie la domiciliul pârâtei unde copilul va beneficia de condiții optime de creștere și educare de care are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă atât din punct de vedere fizic cât și din punct de vedere psihic.

Cu privire la capătul de cerere referitor la prestarea în natură a obligației de întreținere de către ambii părinți cu privire la copil:

Prin Sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ reclamantul a fost obligat la plata unei pensii lunare de întreținere pe seama copilului în cuantum de ¼ din veniturile nete realizate lunar. Instanța constată că nu au intervenit elemente noi care să ducă la o modificare a stării de fapt avută în vedere de instanța de judecată în momentul pronunțării sentinței civile cu numărul de mai sus.

Prin dispozițiile prezentei sentințe locuința copilului urmează a fi stabilită la domiciliul pârâtei, astfel că instanța apreciază că în continuare subzistă temeiurile pentru care reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în modalitatea achitării a ¼ din veniturile nete realizate lunar către pârâtă în favoarea copilului.

Astfel fiind, instanța va menține dispozițiile Sentinței civile nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ referitor la obligarea reclamantului la a achita lunar pârâtei ¼ din veniturile nete realizate lunar, cu titlu de pensie de întreținere pe seama copilului, până la majoratul acestuia.

Cu privire la capătul de cerere referitor la modificarea programului de vizitare al copilului:

Prin Sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ a fost reglementat dreptul reclamantului de a păstra legăturile pesonale cu copilul, în conformitate cu următorul program: în prima și a treia săptămână din lună, de vineri, ora 16,00 și până duminică ora 16,00; în fiecare zi de marți, între orele 16,00 – 20,00; în perioada sărbătorilor de iarnă, în perioada 23-27 decembrie.

Art. 503 Cod civil consacră principiul egalității părinților în ce privește drepturile și îndatoririle față de copil. Este un aspect al egalității în drepturi între bărbat și femeie prevăzut în art. 44 din Constituția României. Aceste dispoziții legale au un caracter imperativ. Astfel fiind drepturile și îndatoririle părinților față de copii lor, deci în speță față de copilul S. Iris, născută în data de 28.07.2009 în municipiul A., rămân neschimbate chiar și după desfacerea căsătoriei părților.

În dispozițiile art. nr. 2 din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului se indică principiul după care se vor ghida organele de stat, inclusiv instanțele judecătorești, în luarea unor hotărâri referitoare la copii. Este vorba despre principiul interesului superior al copilului. Textul de lege invocat prevede:

„(1) Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectării si promovării drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, după caz, încheiat in acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.

(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legătura cu drepturile si obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum si oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat in mod legal.

(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele soluționate de instanțele judecătorești.”

Dreptul părintelui de a-și vizita copiii implică obligația legală de creștere, educare și supraveghere, astfel că nu poate fi exercitat cu eficiență în cazul în care este limitat, prin restrângerea lui la câteva ore din anumite zile.

În cazul în care, însă părintele și-ar exercita în mod abuziv dreptul de a-și vizita copilul, se va putea solicita încetarea tulburării, eventual prin interzicerea unor vizite la anumite ore. Atâta timp cât o atare situație nu s-a ivit, limitarea anticipată a dreptului părintelui de a-și vizita copiii apare ca nejustificată.

În speță, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că reclamantul și-ar fi exercitat în mod abuziv dreptul, chiar dacă au existat anumite neînțelegeri între părți cu privire la executarea în mod rigid a acestui program, fiind îndeplinite condițiile pentru reglementarea vizitării copilului.

Instanța apreciază că modificările propuse de reclamant în ce privește programul de vizitare al copilului sunt doar parțial în concordanță cu interesul superior al copilului. Locuința copilului urmează a fi stabilit la domiciliul pârâtei. La acest domiciliu copilul are un program de alimentație și somn stabilit, mai ales la această vârstă fragedă. Instanța constată că cererea reclamantului prin care acesta a solicitat ca în fiecare zi de marți copilul să doarmă la domiciliul său, urmând a fi dus a doua zi la grădiniță de către acesta, ar perturba acest program al minorei.

Instanța constată că nu este în concordanță cu interesul copilului ca acesta să își petreacă ziua de naștere în anii pari la domiciliul reclamantului și în anii impari la domiciliul pârâtei. Pentru copil serbarea zilei de naștere este un eveniment deosebit, un eveniment plin de bucurie și, cu ocazia serbării acestei zile, copilul ar avea nevoie de prezența ambilor părinți, nu doar a unuia din ei în funcție de cifra cu care se termină anul, și respectiv, dacă acest an este par sau impar.

Având în vedere cele de mai sus, instanța, în baza art. 401 Cod civil va admite în parte capătul de cerere și, în consecință, va modifica programul de vizită stabilit prin Sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ și va reglementa dreptul reclamantului de a avea legături personale cu copilul în conformitate cu următorul program:

- în fiecare prima și a treia săptămână din lună, de vineri, ora 16.00 până duminică ora 18.00, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la domiciliul pârâtei și la a o aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;

- în fiecare zi de marți, între orele 15.00 – 20.00, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la grădiniță și la a o duce la domiciliul pârâtei la finalizarea timpului alocat;

- în timpul vacanței de vară, o lună, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la domiciliul pârâtei și la a o aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;

- în timpul vacanței de iarnă, o săptămână, astfel încât în anii pari reclamantul să petreacă cu copilul sărbătoarea Crăciunului iar în anii impari reclamantul să petreacă cu copilul sărbătoarea Anului Nou, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la domiciliul pârâtei și la a o aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;

- în timpul vacanței de primăvară, o jumătate din durata vacanței, astfel încât în anii impari reclamantul să petreacă cu minora sărbătoarea Paștelui, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la domiciliul pârâtei și la a o aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;

- anual, de ziua de naștere a minorei, în compania pârâtei, la o locație aleasă de comun acord de părți.

Cu privire la cheltuielile de judecată:

Având în vedere că acțiunea civilă principală urmează a fi admisă în parte și ținând cont de măsura în care urmează a fi admisă, instanța, în baza art. 276 Cod proc. civilă, urmează să compenseze în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul S. O. C. domiciliat în municipiul A., .. 38, . în contradictoriu cu pârâta S. V. S. domiciliată în municipiul A., Calea A. V., nr. 8A, ., . și în consecință:

Dispune exercitarea autorității părintești de către ambii părinți pentru copilul S. Iris născut în data de 28.07.2009 în municipiul A..

Stabilește domiciliul copilului la domiciliul pârâtei.

Dispune ca drepturile cu privire la bunurile copilului să fie exercitate de către ambii părinți.

Menține dispozițiile Sentinței civile nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ referitor la obligarea reclamantului la a achita lunar pârâtei ¼ din veniturile nete realizate lunar, cu titlu de pensie de întreținere pe seama copilului, până la majoratul copilului.

Modifică programul de vizită stabilit prin Sentința civilă nr. 3.430 din data de 05.04.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 3._ și reglementează dreptul reclamantului de a avea legături personale cu copilul în conformitate cu următorul program:

- în fiecare zi de marți, între orele 15.00 – 20.00, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la grădiniță și la a o duce la domiciliul pârâtei la finalizarea timpului alocat;

- în timpul vacanței de vară, o lună, cu obligarea reclamantului la a o lua pe minoră de la domiciliul pârâtei și la a o aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;

- anual, de ziua de naștere a minorei, în compania pârâtei, la o locație aleasă de comun acord de părți.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 09.04.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. C. B. D.

Red: C.G. / Tehnoredactare: B.D.

19.04.2013

5 ex./2 .>

Se comunică cu:

Reclamantul:

S. O. C. domiciliat în municipiul A., .. 38, .

Pârâta:

S. V. S. domiciliată în municipiul A., Calea A. V., nr. 8A, ., .

← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr....		Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 6/2013.... →

Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2/2013. Judecătoria ARAD

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2/2013. Judecătoria ARAD