Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 6/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 7912/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. 7._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6.783
Ședința publică din 05.11.2013
Președinte: G. C.
Grefier: B. D.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul H. E. în contradictoriu cu pârâta R. V. S. pentru reglementare vizitare copii.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea civilă este legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei și se constată depuse la dosar prin serviciul Registratură concluzii scrise de către reprezentanta reclamantului.
Văzând că părțile au pus concluzii în fondul cauzei prin încheierea de ședință din data de 29.10.2013 ce face parte integrantă din prezenta, instanța reține cauza spre soluționare.
JUDECATA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță în data de 27.05.2013, reclamantul H. E. a chemat în judecată pârâta R. V. S., solicitând reglementarea vizitării copiilor H. S. E. și H. D. D., în conformitate cu următorul program: în fiecare vacanță de vară câte o lună la domiciliul său din Fântănele, nr. 223, jud. A., funcție de concediu, cu obligarea sa de a duce și de a aduce copiii de la și la locuința pârâtei; pe perioada vacanței de iarnă, câte zece zile, la domiciliul său, astfel încât cele zece zile să includă alternativ perioada Sărbătorilor de Crăciuun într-un an și perioada Revelionului în anul următor, cu obligarea sa de a duce și de a aduce copiii la și de la locuința pârâtei; în fiecare an de ziua sa în situația în care se află în țară, cu obligarea sa de a duce și de a aduce copiii la și de la locuința pârâtei; alternativ, de ziua de naștere a copiilor, respectiv în data de 25.01și 26.04, la fiecare dintre părinți, în anii în care se află în țară, cu obligarea sa de a duce copiii și de a-i aduce la și de la locuința pârâtei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Sentința civilă nr. 1839 din data de 23.02.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ a fost desfăcută căsătoria părților iar copiii H. S. E., născut în data de 24.01.2002 în municipiul A. și H. D. D., născut în data de 26.04.2008 în municipiul A. au fost încredințați spre creștere și educare la pârâtă, fără a se fi reglementat dreptul său de părinte de a păstra legăturile personale cu copiii.
Reclamantul a mai arătat că a plecat din țară anterior promovării acțiunii de divorț a părților de către pârâtă și că locuiește în Essen, Germania și că vine în țară doar în perioada verii și a sărbătorilor de iarnă funcție de perioada concediului. A formulat prezenta acțiune întrucât a reușit cu greu și ca urmare a multiplelor insistențe să petreacă timp cu copiii.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea civilă formulată pe dispozițiile art. 401, art. 264 Cod civil, art. 194, art. 293 și art. 453 Cod procedură civilă.
În cadrul procedurii prealabile pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii civile formulată de reclamant, respectiv în conformitate cu următorul program: câte o săptămână în vacanța de vară, alternativ, la domiciliul reclamantului din Fântânele, nr. 223, județul A. și o săptămână la domiciliul pârâtei; în vacanța de iarnă, alternativ o săptămână la domiciliul reclamantului și o săptămână la domiciliul pârâtei, respectiv într-un an copiii să își petreacă Sărbătorile de C. la reclamant, iar anul următor Revelionul și a arătat că se opune ca minorii că își petreacă zilele de naștere numai cu reclamantul, însă că nu se opune ca reclamantul să participe la petrecerile organizate cu aceste ocazii, în perioada în care este în țară.
În motivare, pârâta a arătat că prin Sentința civilă nr. 1839 din data de 23.02.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ a fost desfăcută căsătoria părților iar copiii H. S. E., născut în data de 24.01.2002 în municipiul A. și H. D. D., născut în data de 26.04.2008 în municipiul A. au fost încredințați spre creștere și educare la mamă, cu obligarea tatălui la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 33% din venitul minim pe economie.
Reclamantul a plecat din țară anterior promovării acțiunii de divorț și s-a stabilit în Germania, de unde venea în tară ocazional. La momentul plecării reclamantului din țară, copilul S. E. avea cinic ani, iar copilul D. D. avea doi ani. De atunci, copiii au păstrat legăturile personale, telefonice cu tatăl lor și ocazional s-au întâlnit cu acesta în cursul vizielor făcute în țară, ocazii cu care pârâta i-a cerut reclamantului să aibă grijă permanent de copii, să nu consume alcool în prezența lor și să nu îi adresese cuvinte jignitoare în prezența copiilor.
Pârâta a mai arătat că reclamantul consumă frecvent alcool și că l-a văzut de mule ori sub influența băuturilor când aducea copiii la domiciliul ei. Pe fondul consumului de alcool, reclamantul îi aducea injurii pârâtei, în prezența copiilor. Au fost și situații în care reclamantul suna copiii fiind sub influența băuturilor alcoolice, situații în care pârâta refuza să îi dea copiii la telefon cerându-i să sune copiii când nu se află sub influența băuturilor alcoolice.
În vara anului 2012, reclamantul a plecat împreună cu copiii la Băile F. pentru o perioadă de patru zile, ocazie cu care pârâta i-a atras atenția reclamantului să nu îl lase pe minorul D. D., care avea doar patru ani în bazinul de înot fără colac sau aripioare de protecție. La întoarcere minorul S. E. i-a povestit pârâtei că minorul D. D. a căzut în bazin și nu avea colac de salvare și că a fost scos de acolo de către o femeie, în timp ce reclamantul consuma o bere la terasă.
În ceea ce privește programul de vizitare al copiilor propus de reclamant, pârâta a arătat că ea a fost cea care a crescut copiii de la vârste fragede, motiv pentru care copiii sunt obișnuiți cu prezența sa zilnică și că ar fi traumatizant pentru copii să nu își vadă mama o lună de zile.
Nu ar fi benefic asupra psihicului copiilor nici petrecerea zilelor de naștere numai în prezența tatălui, având în vedere că de-a lungul timpului mama a fost cea care a organizat acestora petrecerile pentru aniversarea zilelor de naștere, la care au participat prietenii lor și cunoștințele, ori absența sa de la astfel de ocazii speciale nu ar creia copiilor nicio bucurie. A arătat însă că nu se opune ca reclamantul să contribuie la organizarea petrecerilor pentru aniversarea zilelor de naștere ale copiilor, la care să participe ambii părinți, spre bucuria copiilor și pentru ca aceștia să nu fie frustrați.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea formulată pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
Din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv: certificatele de naștere ale copiilor, Sentința civilă nr. 1839 din data de 23.02.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._, Sentința civilă nr. 4681 dind ata de 02.07.2013 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._, referatul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de Primăria comunei Fântânele – autoritatea tutelară și declarațiile martorilor V. N. R. și P. E. M., instanța a reținut următoarele:
Părțile au fost căsătorite, căsătoria fiind încheiată în data de 22.01.2005 în . și trecută în Registrul Stării civile sub nr. 1 din aceeași dată. Din căsătoria părților au rezultat copiiiHomonea S. E., născut în data de 24.01.2005 în municipiul A. și H. D. D., născut în data de 26.04.2008 în municipiul A..
Prin Sentința civilă nr. 1839 din data de 23.02.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._ a fost desfăcută căsătoria părților iar copiii H. S. E., născut în data de 24.01.2002 în municipiul A. și H. D. D., născut în data de 26.04.2008 în municipiul A. au fost încredințați spre creștere și educare la mamă, cu obligarea tatălui la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 33% din venitul minim pe economie, fără a se fi reglementat dreptul reclamantului de a păstra legăturile personale cu copiii.
Anterior promovării acțiunii de divorț, reclamantul a plecat la muncă în Germania unde se află și în prezent și de unde revine în țară doar în perioada concediului de odihnă, respectiv pe timpul verii și a sărbătorilor de iarnă. În aceste perioade reclamantul se întâlnea cu copiii, având în vedere că părțile se înțelegeau relativ bine cu privire la acest aspect iar pârâta nu punea piedici dorinței reclamantului de a avea legături personale cu copiii. D. arareori pârâta invoca în ultimul moment diverse motive pentru a face imposibilă întâlnirea reclamantului cu copiii, cum ar fi faptul că trebuie să se întâlnească cu cineva, e ziua de naștere a cuiva și altele asemenea.
În perioadele în care reclamantul venea în țară, locuia la domiciliul mamei martorului V. N. R., care trăiește în concubinaj cu fratele reclamantului. În aceste perioade copiii locuiau împreună cu reclamantul la acest domiciliu o perioadă de aproximativ 2-3 zile iar relația dintre ei era o relație foarte bună. În aceste perioade reclamantul nu consuma băuturi alcoolice. Reclamantul consuma băuturi alcoolice ocazional, dar niciodată în prezența copiilor.
În cursul verilor anilor 2012 și 2013 reclamantul și copiii au fost în excursie la Băile F., fapt ce i-a bucurat pe copii.
Cele arătate mai sus au fost reținute din declarația martorului V. N. R., fiica concubinei fratelui reclamantului.
Și martorul P. E. M., audiat în cauză, a arătat că după divorțul părților, copiii au locuit la pârâtă și că reclamantul a păstrat legăturile personale cu copiii, cu care s-a întâlnit, având acordul pârâtei în acest sens. Martorul nu a putut preciza frecvența întâlnirilor reclamantului cu copiii și nici dacă pârâta i-a interzis acestuia să se întâlnească cu copiii.
Martorul cunoaște din spusele pârâtei că au apărut neînțelegeri între părți referitoare la programul de vizitare al copiilor, datorită faptului că pârâta a lăsat copiii o săptămână cu reclamantul, perioadă în care au fost la Băile F.. Cu acea ocazie, reclamantul a lăsat copiii o oră singuri în cameră, spunându-i pârâtei că a fost plecat după mâncare. În acea perioadă pârâta a vorbit cu copiii la telefon. La întoarcere, copiii au mai dorit să stea o săptămână la reclamant.
Martorul a mai arătat că pârâta nu este de acord ca minorii să petreacă o lună la domiciliul reclamantului, deși reclamantul are o relație bună cu copiii.
Martorul nu a putut preciza dacă reclamantul consumă sau nu băuturi alcoolice în perioada în care minorii sunt la domiciliul lui.
De la pârâtă martorul cunoaște că reclamantul i-a vorbit acesteia urât la telefon și că astfel de manifestări au apărut și de față cu copiii, dar nu a fost de față la astfel de episoade. Tot de la pârâtă, martorul cunoaște că în vara anului 2012 a avut loc ,,un incident” la Băile F., respectiv că minorul D. a căzut în apă fără a avea colac de salvare.
Art. 503 cod civil consacră principiul egalității părinților în ce privește drepturile și îndatoririle față de copil. Este un aspect al egalității în drepturi între bărbat și femeie prevăzut în art. 44 din Constituția României. Aceste dispoziții legale au un caracter imperativ. Astfel fiind drepturile și îndatoririle părinților față de copii lor, deci în speță față de copiii H. S. E. născut în data de 24.01.2005 în municipiul A. și H. D. D., născut în data de 26.04.2008 în municipiul A., rămân neschimbate chiar și după desfacerea căsătoriei părților.
În dispozițiile art. nr. 2 din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului se indică principiul după care se vor ghida organele de stat, inclusiv instanțele judecătorești, în luarea unor hotărâri referitoare la copii. Este vorba despre principiul interesului superior al copilului. Textul de lege invocat prevede:
„(1) Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectării si promovării drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, după caz, încheiat in acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legătura cu drepturile si obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum si oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat in mod legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele soluționate de instanțele judecătorești.”
Dreptul părintelui de a-și vizita copiii implică obligația legală de creștere, educare și supraveghere, astfel că nu poate fi exercitat cu eficiență în cazul în care este limitat, prin restrângerea lui la câteva ore din anumite zile.
În cazul în care, însă părintele și-ar exercita în mod abuziv dreptul de a-și vizita copilul, se va putea solicita încetarea tulburării, eventual prin interzicerea unor vizite la anumite ore. Atâta timp cât o atare situație nu s-a ivit, limitarea anticipată a dreptului părintelui de a-și vizita copiii apare ca nejustificată.
Instanța apreciază că, în cea mai mare parte, programul de vizită propus de către reclamant este în concordanță cu interesul superior al copiilor și cu perioadele pe care reclamantul le petrece în România. Instanța constată că nu este în concordanță cu interesul copiilor ca aceștia să își petreacă ziua de naștere în anumiți ani la domiciliul reclamantului și în alți ani la domiciliul pârâtei. Pentru copii serbarea zilei de naștere este un eveniment deosebit, un eveniment plin de bucurie și, cu ocazia serbării acestor zile, copiii au nevoie de prezența ambilor părinți și a fratelui și nu doar a unuia din părinți.
Se va mai ține seama că, în conformitate cu dispozițiile art. 33 din Legea nr. 272/2004 privind promovarea și protecția drepturilor copilului, copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei împotriva voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Prin dispozițiile art. 15 din același act normativ se promovează aceiași idee a menținerii relațiilor copilului cu părinții și rudele prin întâlniri și vizite. Exercitarea acestui drept se poate limita când există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, morală a copilului.
Interesul superior al copilului, în accepțiunea Legii nr.272/2004, și care se regăsește în egală măsură în Codul civil, se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socio-afectiv, la viața de familie, drept afirmat și prin art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ceea ce primează este starea de bine, de echilibru necesar copilului. A fi împreună cu copilul său reprezintă pentru părinte un element fundamental al vieții de familie, indiferent dacă relațiile dintre părinții săi s-au destrămat. Pentru aceasta conștientizarea figurii paterne se impune cu necesitate pentru copii.
Cât privește modalitatea de păstrare a legăturilor tată - fii, ea trebuie să fie eficientă și independentă de relațiile și problemele dintre părți, dar care să confere totodată posibilitatea pentru fiecare dintre părinți de a se bucura de prezența copiilor lor într-un cadru intim, normal și firesc care să permită desfășurarea împreună a unor activități diverse, educative sau de divertisment.
În spiritul bunei-credințe și al înțelegerii, în interesul superior al copiilor, principial, ambii părinți trebuie să manifeste o disponibilitate maximă și o cooperare deplină, fiind excluse șicanele, de așa manieră încât copiii să se bucure de prezența, de afecțiunea, de grijă și de creștere din partea ambilor părinți.
În speță, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că reclamantul și-ar fi exercitat abuziv dreptul, fiind îndeplinite condițiile pentru reglementarea vizitării copiilor.
Având în vedere interesul superior al copiilor, instanța, în baza art. 401 Cod civil va reglementa dreptul reclamantului de a păstra legăturile personale cu copiii în conformitate cu următorul program:
- în timpul vacanței de vară, o lună, la domiciliul din România al reclamantului cu obligarea reclamantului de a-i lua pe minori de la domiciliul pârâtei și de a-i aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;
- în timpul vacanței de iarnă, o săptămână la domiciliul din România al reclamantului, astfel încât în anii pari reclamantul să petreacă cu copiii sărbătoarea Crăciunului iar în anii impari reclamantul să petreacă cu copiii sărbătoarea Anului Nou, cu obligarea reclamantului de a-i lua pe minori de la domiciliul pârâtei și de a-i aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;
- anual, de ziua de naștere a reclamantului, la domiciliul acestuia din România, cu obligarea reclamantului de a-i lua pe minori de la domiciliul pârâtei și de a-i aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;
- de ziua de naștere a copiilor, în compania pârâtei, la o locație aleasă de comun acord de părți.
Cu privire la cheltuielile de judecată:
În baza art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța va compensa în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul H. E. CNP:_, cu domiciliul procesual ales în municipiul A., .. 5, . în contradictoriu cu pârâta R. V. S. CNP:_ domiciliată în ., jud. A. și în consecință:
Reglementează dreptul reclamantului de a avea legături personale cu copilul H. S. E. născut în data de 24.01.2005 în municipiul A. și H. D. D., născut în data de 26.04.2008 în municipiul A. în conformitate cu următorul program:
- în timpul vacanței de vară, o lună, la domiciliul din România al reclamantului cu obligarea reclamantului de a-i lua pe minori de la domiciliul pârâtei și de a-i aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;
- în timpul vacanței de iarnă, o săptămână la domiciliul din România al reclamantului, astfel încât în anii pari reclamantul să petreacă cu copiii sărbătoarea Crăciunului iar în anii impari reclamantul să petreacă cu copiii sărbătoarea Anului Nou, cu obligarea reclamantului de a-i lua pe minori de la domiciliul pârâtei și de a-i aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;
- anual, de ziua de naștere a reclamantului, la domiciliul acestuia din România, cu obligarea reclamantului de a-i lua pe minori de la domiciliul pârâtei și de a-i aduce înapoi la finalizarea timpului alocat;
- de ziua de naștere a copiilor, în compania pârâtei, la o locație aleasă de comun acord de părți.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. B. D.
Red: C.G. / Tehnoredactare: B.D.
02.12.2013
5 ex./2 .>
Se comunică cu:
Reclamantul:
H. E., cu domiciliul procesual ales în municipiul A., .. 5, .
Pârâta:
R. V. S. domiciliată în ., jud. A.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2/2013.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Încheierea... → |
|---|
