Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 594/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 594/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 594/2015
ROMÂNIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.594
Sedința publică din 05.02.2015
Președinte N. P.
Grefier M. A.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul T. C., în contradictoriu cu pârâta C. M. I., având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire locuință minor și stabilire pensie de întreținere și acțiunea reconvențională formulată de pârâta C. M. I. în contradictoriu cu reclamantul T. C., având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire locuință minor, stabilire pensie de întreținere și reglementare relații personale minor.
La apelul nominal se prezintă reclamantul asistat de avocat T. O. din Baroul A. și pârâta asistată de avocat P. Slavoica din Baroul A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea principală este legal timbrată cu 40 lei taxă judiciară de timbru, respectiv cu 60 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta reclamantului depune la dosar adeverință de la locul de muncă al acestuia privind programul de lucru, înscris de pe internet privind faptul că, concubinul pârâtei se află în divorț și are un copil minor.
Reprezentanta pârâtei nu contestă susținerile.
Reprezentantele părților arată că nu mai au probe de propus.
Nemaifiind alte cereri și probe de administrat, instanța declară încheiată faza probatorie și acordul cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii, exercitarea autorității părintești de către reclamant și în subsidiar de către ambii părinți, stabilirea domiciliului minorilor la tată, cu plata pensiei de întreținere de 1/3 raportat la venitul pârâtei, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanțe onorariu avocat, arată că pârâta a plecat de mute ori de la domiciliul comun al părților, tatăl fiind cel care s-a îngrijit permanent de copii, pârâta neavând un domiciliu stabil.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii, admiterea acțiunii reconvenționale exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea domiciliului minorilor la mamă, cu plata pensiei de întreținere de 1/3 raportat la venitul reclamantului, în subsidiar stabilirea domiciliului la tată cu plata pensiei de întreținere raportul la venitul pârâtei, stabilirea programului de vizitare a minorilor de către mamă astfel cum a solicitat, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanță onorariu avocat și concluzii scrise, arată că reclamantul a ținut-o pe pârâtă la distanță față de minori din iunie 2014.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 15.09.2014, reclamantul T. C., în contradictoriu cu pârâta C. M. I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună exercitarea autorității părintești de către reclamant, stabilirea locuinței minorilor T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A. la tată, stabilirea unei pensii de întreținere de 33% raportat la veniturile pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că părțile au avut o relație de concubinaj din care au rezultat minorii T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A.. De asemenea a arătat că începând din perioada 2009-2010 între părți au apărut neînțelegeri pe fondul comportamentului necorespunzător al pârâtei față de familie. S-a mai arătat că în acea perioadă pârâta s-a angajat într-o relație de concubinaj cu un alt bărbat, iar pe minorii i-a lăsat în grija bunicii paterne din P.. Reclamantul a fost anunțat de un vecin despre situația copiilor, astfel că i-a adus la domiciliul său din A.. Ulterior și pârâta a locuit cu reclamantul și minorii, dar tot reclamantul era cel care se ocupa de gospodărie și minori. Totodată reclamantul a mai învederat că în perioada 2011-2012 pârâta a părăsit din nou domiciliul comun, plecând în localitate M. județul A., la un alt bărbat, în timp ce reclamantul se afla cu minorul la medic, iar minora se afla la școală. Ulterior pârâta a revenit la reclamant și copii, dar la scurt timp lipsea nejustificat chiar și nopțile de acasă, în timp ce reclamantul avea un program de muncă de 10 ore, iar când venea acasă tot acesta trebuia să pregătească hrana pentru copii. Reclamantul a mai arătat că a plecat la muncă în Austria, iar în acea perioadă, în anul 2013 pârâta a luat minorii și a părăsit domiciliul părților mutându-se din nou la M., unde a închiriat o casă. Reclamantul a mai arătat că deși a trimis permanent bani din Austria, minorii era neîngrijiți, slabi, nemâncați, fiind total neglijați de mamă, astfel că reclamantul le-a cumpărat toate cele necesare, mai ales că începeau școala. S-a mai învederat că în iunie 2014, după serbarea copiilor, pârâta le-a comunicat că pleacă de la domiciliu la un bărbat în Germania, iar minorii, fiind mai mari, să aleagă cu cine doresc să locuiască. Copii au dorit să rămână cu tatăl lor, dar în iulie 2014 pârâta a revenit împreună cu un bărbat, dorind să o ia pe minoră la ea, dar reclamantul fiind anunțat de o vecină la serviciu, a venit la domiciliu și a găsit-o pe minoră plânsă și spunând că mama dorește s-o ia fără voia sa. Astfel fiind reclamantul s-a văzut nevoit să formuleze prezenta acțiune, întrucât nu este în beneficiul minorilor starea de fapt arătată anterior, aceștia având nevoie de liniște, stabilitate și siguranță, pentru a nu fi afectați emoțional.
S-a mai învederat că pârâta contribuie sporadic la întreținerea minorilor, deși nevoile acestora sunt tot mai crescute, iar obligația de întreținere revine ambilor părinți în egală măsură.
Reclamantul a mai arătat că beneficiază de condiții locative și materiale bune pentru creșterea copiilor, astfel că ar fi în beneficiul acestora să fie stabilită locuința minorilor la tată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 129, 496, 505, 513, 514, 529 cod pr civilă.
Pârâta, legal citată, s-a prezentat în fața instanței, și a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat că este de acord cu exercitarea autorității părintești în comun, stabilirea domiciliului minorilor la mamă, obligarea tatălui la plata unei pensii de întreținere de 33% din venitul realizat, solicitând în subsidiar stabilirea domiciliului minorilor la tată, cu obligarea mamei la plata unei pensii de întreținere de 33% din venitul realizat, dar a solicitat și stabilirea unui program de vizitare a minorilor de către mamă, după următorul program: în fiecare zi de miercuri, o dată la două săptămâni, de la ora 15 la ora 20, la domiciliul pârâtei; în fiecare al doilea sfârșit de săptămână, de vineri ora 15 până duminică ora 20.00, la domiciliul pârâtei; șase săptămâni în perioada vacanței de vară a fiecărui an, la domiciliul pârâtei; o săptămână în perioada sărbătorilor de iarnă, în timpul vacanței de C., cu cheltuieli de judecată.
În motivare pârâta a arătat că părțile au avut o relație de concubinaj începând cu anul 2001, și încă de la început relația părților a fost tensionată, pârâta pierzând o sarcină. Ulterior din relația părților au rezultat minorii T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A., dar din anul 2009 între părți existau neînțelegeri tot mai dese, reclamantul devenind violent verbal și fizic cu pârâta, chiar în fața minorilor. Pârâta a mai arătat că reclamantul era foarte mult plecat de la domiciliu, atât în țară, cât și în străinătate, iar acesta era permanent nemulțumit de pârâtă, ceea ce a determinat-o să creadă că reclamantul are o relație de concubinaj cu o altă femeie din Oradea. Pârâta a mai arătat că din cauza deselor certuri dintre părți, aceasta împreună cu minorii a plecat la rudele sale din P., unde au stat 3-4 zile, reclamantul fiind cel care i-a condus la gară, deși ulterior acesta a susținut că nu a avut cunoștință de plecarea lor. Pârâta a mai arătat că nu a avut nici o relație de concubinaj în Bacău, astfel cum susține reclamantul. Pârâta a mai arătat că pe fondul violențelor fizice ale reclamantului, a mai părăsit împreună cu minorii, domiciliul comun, în anul 2011 și 2013, locuind în M., dar nu la vreun concubin, astfel cum susține reclamantul. Pârâta a arătat că de fiecare dată a plecat de la domiciliu, pentru ca minorii să nu locuiască într-o atmosferă tensionată. Pârâta a mai arătat că în perioada în care părțile au conviețuit, ea a fost cea care s-a ocupat cel mai mult de minori, reclamantul mai puțin, acesta contribuind material mai mult. Pârâta a mai învederat că situația conflictuală dintre părți s-a accentuat, în iunie 2014, când a părăsit domiciliul părților, fără copii, întrucât urma să se stabilească în Germania împreună cu actualul concubin și nu a dorit să expună minorii la noua situație, dar nu înseamnă că și-a abandonat copii, ci dimpotrivă s-a gândit la confortul lor psihic și emoțional. De asemenea pârâta a arătat că după câteva zile, a revenit la domiciliul părților pentru a discuta cu minorii și a le explica situația, dar reclamantul i-a interzis să se apropie de copii și i-a aruncat hainele în stradă, astfel că mama nu a reușit să vadă copii decât după ce a început școala. Pârâta a mai arătat că nu se opune să fie stabilit domiciliul minorilor la tată, dar nu să fie duși la bunica paternă, în P., întrucât aceasta este bolnavă. Pârâta a mai arătat că reclamantul are un program de muncă prelungit, astfel că minorii sunt mult timp nesupravegheați, iar locuința reclamantului se află într-un . circulă multe persoane necunoscute. Pârâta a mai învederat că reclamantul mai are o fiică, rezultată dintr-o relație de căsătorie anterioară, față de care nu manifestă nici un interes.
Totodată pârâta a mai arătat că minorii sunt atașați de aceasta și le poate oferi condiții materiale și afective prielnice.
În drept au fost invocate dispozițiile art.205, 209, 496, 505, 529 cod pr civilă.
Din probele administrate în cauză, respectiv: copia certificatelor de naștere al minorilor, înscrisuri certificat medico-legal, acte medicale, adeverințe cu veniturile părților, ancheta psiho-socială efectuată de Autoritatea tutelară A., caracterizare, procese verbale privind audierea minorilor, declarațiile martorilor G. M., F. F., I. N., C. L. M., interogatoriul reclamantului, înscrisuri internet, CD, instanța a reținut următoarele:
Conform certificatului de naștere . nr_ și . nr_ emise de Primăria municipiului A. rezultă că minorii T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A. sunt copii părților, rezultați din relația de concubinaj a acestora, relație care s-a destrămat, părțile separându-se în fapt în vara anului 2014, fără a mai relua conviețuirea.
De asemenea s-a reținut faptul că minorii au fost îngrijiți de ambii părinți până la separarea acestora, dar din cauza neînțelegerilor și a comportamentului violent al reclamantului față de pârâtă, pârâta a părăsit în mai multe rânduri domiciliul comun, împreună cu minorii sau fără aceștia, ultima plecare fiind în vara anului 2014. S-a reținut faptul că pârâta, ca urmare a plecărilor de la domiciliu, a neglijat copii, în timp ce tatăl s-a ocupat permanent de aceștia.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța a reținut că pârâta a părăsit în mai multe rânduri domiciliul conjugal, fiind angajată în diverse relații de concubinaj, situație în care își neglija copii. S-a mai reținut faptul că minorii sunt îngrijiți de tată, care are o relație de afecțiune foarte puternică cu minorii. Tot din declarațiile părților, instanța a reținut faptul că pârâta a părăsit domiciliul comun, uneori, fără știrea reclamantului, iar minorii au rămas nesupravegheați sau la vecini. S-a mai reținut faptul că minorii sunt permanent împreună și și-au manifestat dorința de a locui cu tatăl lor, refuzând să meargă la domiciliul mamei, ca urmare a relației acesteia cu actualul concubin. Cu toate acestea copii sunt atașați de mama lor, astfel că este în beneficiul lor să păstreze relații cu mama lor, mai ales că reclamantul are uneori un program de lucru prelungit. Astfel, reclamantul trebuie să faciliteze și să permită păstrarea relației mamei cu copii cât mai mult posibil, în situația în care el este la serviciu, programul reglementat de instanță fiind unul minim.
Tot din declarațiile martorilor instanța a reținut faptul că între părți au existat neînțelegeri, pârâta fiind mereu supărată și părăsind de câteva ori domiciliul conjugal, după care revenea la copii și reclamant. S-a mai reținut faptul că reclamantul nu-i permite pârâtei să păstreze legătura cu minorii, astfel că-i întâlnește doar la școală și comunică la telefon, fiind afectată de lipsa lor.
Față de această atitudine a reclamantului, instanța atenționează că aceasta nu este benefică minorilor și îndeamnă, ca reclamantul să colaboreze cu pârâta astfel încât copii să aibă pe de o parte un mediu stabil iar pe de altă parte să nu fie privați de prezența mamei în viața lor, pârâta trebuind să se implice atât în educația lor cât și în pregătirea lor școlară.
În temeiul art. 483, 487 Cod civil, ocrotirea minorilor se realizează de ambii părinți, indiferent că este vorba despre copii din căsătorie sau din afara căsătoriei, fie că aceștia conviețuiesc sau nu împreună.
Ocrotirea părintească reprezintă pentru părinți o obligație și un drept cu conținut complex, ce are ca finalitate asigurarea condițiilor materiale și spirituale necesare pentru creșterea, îngrijirea, educația și pregătirea profesională a copilului, principiu consacrat și în prevederile art. 48 al. 1 din Constituție.
Ocrotirea copilului prin părinți este un drept al acestuia, stipulat în mod expres de art. 30 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești realizându-se numai în interesul copilului ( art. 483 alin. 2 Codul civil).
Ca regulă generală, potrivit art. 33 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii juridice și numai dacă această situație este impusă de interesul superior al copilului.
Față de cele arătate, apreciind că în situația dată, ambii părinți trebuie să se ocupe de dezvoltarea, îngrijirea și creșterea minorilor, neexistând nici un motiv ca mama să fie îndepărtată de la supravegherea și creșterea minorilor, mai ales că s-au preocupat de creșterea și supravegherea acestora, mai cu seamă cât au locuit împreună, ambii părinți având posibilitatea de a-i oferi garanții minorilor, raportat la vârsta și nevoile specifice ale acesteia.
Din probele administrate în cauză, s-a reținut că locuința în care domiciliază în prezent reclamantul împreună cu minorii, este o locuință de serviciu a tatălui, corespunzător mobilată și bine întreținută, minorii având astfel condiții bune de locuit. De asemenea s-a reținut faptul că în prezent reclamantul are un loc de muncă stabil și realizează venituri, fiind independent financiar.
Pe cale de consecință, apreciind că la domiciliul tatălui li se poate oferi minorilor un climat afectiv, moral și material corespunzător pentru creștere și educare, ținând seama de concluziile anchetei sociale efectuate de Autoritatea Tutelară care arată că tata realizează controlul efectiv și continuu cu privire la exercitarea drepturilor și îndatoririlor părintești și nu în ultimul rând, ținând cont de interesul copilului, de acordul pârâtei, precum și de vârsta minorilor și dorința acestora exprimată în camera de consiliu din data de 19.11.2014, instanța, față de poziția părților, în baza art.397 Codul civil va admite în parte acțiunea principală și în parte acțiunea reconvențională, astfel că va dispune ca exercitarea autorității părintești față de minorii T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A., să fie exercitată în comun de către ambii părinți, urmând ca în baza art.400 cod civil a stabili locuința minorilor T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A. la domiciliul tatălui lor, reclamantul din prezenta cauză.
La stabilirea cuantumului obligației de întreținere, instanța va avea în vedere faptul că pârâta realizează venituri, precum și dispozițiile art. 524, 529 Codul Civil conform cărora: “când întreținerea este datorată de părinte ... ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.”, prin urmare, instanța va obliga pârâta de plata către reclamant pe seama minorilor T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A., a unei pensii de întreținere în cuantum de 33 % lunar pentru ambii minori (câte 16,5 % pentru fiecare minor) din venitul net lunar realizat de pârâtă de la locul său de muncă, începând cu data de 15.09.2014 și până la majoratul minorilor sau alte dispoziții, urmând ca în baza dispozițiilor noului cod de procedură civilă, persoana interesată să facă demersurile ce se impun la locul de muncă al pârâtei (care în prezent este la . Romania SCS, cu sediul în A., Calea Bodrogului, f.n.) sau prin executorul judecătoresc.
Văzând acțiunea reconvențională, prin care pârâta a solicitat a se reglementa dreptul acesteia de a avea legături personale cu minorii, având în vedere că reclamantul a fost de acord cu programul de vizitare solicitat de pârâtă, instanța ținând cont de faptul că părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul spre creștere și educare, păstrează nu doar obligația de a participa la cheltuielile reclamate de nevoile minorului, dar și dreptul de a se implica în educația acestora, în procesul său de dezvoltare fizică și psihică și ținând seama și de vârsta minorilor, și de atașamentul acestora față de mama lor precum și de concluziile raportului psihosocial, care arată că minorii au condiții locative și materiale bune la domiciliul mamei lor, instanța în baza art. 401 Cod civil, va reglementa dreptul pârâtei de a păstra legături personale cu minorii T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A., după următorul program:
- în fiecare zi de miercuri, o dată la două săptămâni, de la ora 15 la ora 20, la domiciliul pârâtei.
- în fiecare al doilea sfârșit de săptămână, de vineri ora 15 până duminică ora 20.00, la domiciliul pârâtei.
- șase săptămâni în perioada vacanței de vară a fiecărui an, la domiciliul pârâtei.
- o săptămână în perioada sărbătorilor de iarnă, respectiv în anii impari care să cuprindă sărbătoarea Crăciunului, iar în anii pari, care să cuprindă Anul Nou, la domiciliul pârâtei.
În baza art.451 cod pr civilă, văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța nu le va acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul T. C., CNP._, cu domiciliul în A., ., .-107, județul A. în contradictoriu cu pârâta C. M. I., CNP._, cu domiciliul în A., ., .. A, ., având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire locuință minor și stabilire pensie de întreținere și în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta C. M. I. în contradictoriu cu reclamantul T. C., având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire locuință minor, stabilire pensie de întreținere și reglementare relații personale minor și în consecință:
Dispune ca exercitarea autorității părintești față de minorii T. R. C. născut la data de 02.12.2003 în A. și T. D. E. născută la data de 06.05.2006 în A. să fie exercitată de ambele părți.
Stabilește ca locuința minorilor să fie la domiciliul tatălui.
Obligă pârâta la plata unei pensii de întreținere către reclamant, în favoarea minorilor în cuantum de 33 % lunar pentru ambii minori (câte 16,5 % pentru fiecare minor) din venitul net lunar realizat de pârâtă de la locul său de muncă, începând cu data de 15.09.2014 și până la majoratul minorilor sau alte dispoziții.
Reglementează dreptul pârâtei de a păstra relații personale cu minorii după următorul program:
- în fiecare zi de miercuri, o dată la două săptămâni, de la ora 15 la ora 20, la domiciliul pârâtei.
- în fiecare al doilea sfârșit de săptămână, de vineri ora 15 până duminică ora 20.00, la domiciliul pârâtei.
- șase săptămâni în perioada vacanței de vară a fiecărui an, la domiciliul pârâtei.
- o săptămână în perioada sărbătorilor de iarnă, respectiv în anii impari care să cuprindă sărbătoarea Crăciunului, iar în anii pari, care să cuprindă Anul Nou, la domiciliul pârâtei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicarea prezentei, prin depunerea cererii de apel la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 05.02.2015.
Președinte, Grefier,
N. P. M. A.
04.03.2015.
Red.NP/MA 4 ex/2 .="BodyText" style="margin-right:0pt; line-height:normal; font-size:14pt"> Se comunică la:
- reclamantul T. C., cu domiciliul în A., ., .-107, județul A.
- pârâta C. M. I., cu domiciliul în A., ., .. A, .
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
