Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3268/2015. Judecătoria ARAD
Comentarii |
|
Sentința nr. 3268/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 3742/55/2015
ROMÂNIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.3268
Sedința publică din 11.06.2015
Președinte N. P.
Grefier M. A.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de către reclamanta C. F., în contradictoriu cu C. V. O., având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire domiciliu minor, stabilire pensie de întreținere.
La apelul nominal se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea principală este legal timbrată cu 60 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată depuse la dosar adeverință cu veniturile reclamantei și adeverință școlară privind minorul.
Nemaifiind alte cereri și probe de administrat, instanța declară încheiată faza probatorie și acordul cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii, exercitarea autorității părintești de către mamă, stabilirea domiciliului minorului la mamă, cu plata pensiei de întreținere de 25% lunar raportat la venitul pârâtului, fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul solicită exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea domiciliului minorului la tată, cu plata pensiei de întreținere de 25% raportat la venitul pârâtului, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 17.03.2015, reclamanta C. F., în contradictoriu cu C. V. O. D. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună exercitarea autorității părintești de către reclamantă, stabilirea locuinței minorului C. O. F. născut la data de 01.11.2002 în A., județul A. la mamă, cu plata de către tată a unei pensii de întreținere de 25% lunar din venitul realizat, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părțile au avut o relație de concubinaj timp de 10 ani, relație din care a rezultat minorul C. O. F. născut la data de 01.11.2002 în A., județul A.. S-a mai arătat că din cauza violențelor pârâtului, reclamanta a părăsit domiciliul comun în urmă cu un an și jumătate, minorul rămânând în grija tatălui. De asemenea reclamanta a mai învederat că minorul are o stare de teamă, cauzată de violența pârâtului, nu mai merge zilnic la școală, fiind afectat psihic. S-a arătat că în urma unei divergențe cu minorul, pârâtul l-a alungat de la domiciliul, copilul fiind nevoit să meargă la mama sa, reclamanta. Reclamanta arată că nevoile minorului sunt tot mai crescute, astfel că minorul are susținere financiară și din partea tatălui său.
S-a mai învederat că pârâtul contribuie sporadic la întreținerea minorului, deși nevoile acestora sunt tot mai crescute, iar obligația de întreținere revine ambilor părinți în egală măsură.
Reclamanta a mai arătat că beneficiază de condiții locative și materiale bune pentru creșterea minorului, astfel că ar fi în beneficiul minorului să fie stabilită locuința acestuia la mamă.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 529 cod civil.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în fața instanței, și a solicitat a se dispune exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, a se stabili locuința minorului la tată, în condițiile în care pârâtul are un loc de muncă stabil și condiții locative mult mai bune decât cele oferite de pârâtă, care locuiește într-un spațiu mic, necorespunzător pentru creșterea minorului. De asemenea pârâtul a mai învederat că reclamanta a avut tentative de sinucidere, deși era însărcinată. Pârâtul a mai arătat că reclamanta mai are 2 copii din alte relații, pe care nu i-a îngrijit, iar după ce a părăsit domiciliul comun al părților, nu s-a mai interesat de copil mai mult de 1 an și jumătate, acesta fiind în grija exclusivă a tatălui.
Din probele administrate în cauză, respectiv: certificatul de naștere al minorului, copia actului de identitate al reclamantei, adeverințe cu veniturile părților, adeverință școlară a minorului, sentința civilă nr 819/19.02.205 din dosar nr_ al Judecătoriei A., procese verbale privind audierea minorului, ancheta psiho-socială efectuată de Autoritatea tutelară A., declarațiile martorilor Ș. F., G. D., instanța a reținut următoarele:
Conform certificatului de naștere . nr_ emis de Primăria municipiului A., minorul C. O. F. născut la data de 01.11.2002 în A., județul A. este fiul părților, rezultat din relația de concubinaj a acestora.
De asemenea s-a reținut faptul că părțile s-au separat în fapt în urmă cu mai mult timp, în urma divergențelor dintre acestea și a unor violențe ale pârâtului față de reclamantă. Minorul a rămas în grija exclusivă a tatălui, fără ca mama să manifeste interes față de întreținerea minorului. S-a mai reținut faptul că din cauza faptului că tatăl insista ca minorul să se ocupe mai serios de învățătură, între tată și fiu au apărut divergențe, astfel că minorul a părăsit domiciliul pârâtului, mutându-se la mama sa.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța a reținut faptul că între tată și copil a fost o relație afectivă bună, acesta îl îngrijea pe copil, dar tatăl era nemulțumit când minorul avea rezultate slabe la învățătură, fapt pentru îl mai pedepsea pe acesta, ultimul incident dintre aceștia având loc cu ocazia când minorul a fost alungat de la domiciliu, ca urmare a notelor mici avute în clasa a V a. Astfel fiind minorul a plecat la domiciliul mamei sale, care nu îl presează foarte mult cu privire la învățătură, ceea ce este pe placul minorului. S-a mai reținut faptul că tatăl nu era de acord ca minorul să petreacă foarte mult timp la calculator, ci să învețe, iar cu ocazia ultimului incident i-a distrus o carte minorului. Tot de la martor s-a reținut faptul că peste 1 an și 7 luni, mama nu s-a mai interesat de copil și nu a contribuit la întreținerea lui. S-a mai reținut că reclamanta putea să-l viziteze pe copil, dar a fost dezinteresată de el, în timp ce tatăl a suferit foarte mult după ce minorul a plecat la mamă.
Pe de altă parte ca urmare a deselor incidente dintre tată și fiu, culminând cu ultimul, când minorul a fost alungat de la domiciliu, minorul s-a îndepărtat de tată, nu a mai dorit să comunice cu acesta, închizându-i telefonul, evită prezența tatălui său, când acesta este în preajma lui, ascuzându-se sau fugind din acel loc, situație în care, având în vedere starea copilului, instanța apreciază că dat fiind vârsta acestuia, de 13 ani, nu este oportună scoaterea minorului forțat din mediul în care se găsește și care îi conferă liniște și stabilitate. Deși s-a reținut că minorul nu se preocupă în continuare de învățătură, având în vedere notele slabe la acestea, din referatul de anchetă psihosocială a rezultat că, la școală, minorul este un copil disciplinat, dovedește o implicare activă în viața școlară, acesta integrându-se foarte bine în colectivul de elevi ai clasei, având o inteligență superioară.
Referitor la condițiile locative, mama împreună cu minorul locuiesc într-o locuință închiriată cu o cameră, modest mobilate și satisfăcător întreținute iar tatăl locuiește într-un apartament cu trei camere proprietatea mamei sale. Ambele părți au un loc de muncă stabil.
Audiat în față instanței, minorul și-a exprimat dorința de a locui mama și a refuzat săse întâlnescă cu tatăl lui, cel puțin în următoarea perioadă, cu acesta, după cum a afirmat și în fața organelor Autorității Tutelare.
Astfel, este necesar ca tatăl să restabilească relația cu minorul, să lase în urmă resentimentele față de reclamantă și să să recâștige încrederea minorului, fără a-l presa pe acesta în vreun fel.
În temeiul art. 483, 487 Cod civil, ocrotirea minorilor se realizează de ambii părinți, indiferent că este vorba despre copii din căsătorie sau din afara căsătoriei, fie că aceștia conviețuiesc sau nu împreună.
Ocrotirea părintească reprezintă pentru părinți o obligație și un drept cu conținut complex, ce are ca finalitate asigurarea condițiilor materiale și spirituale necesare pentru creșterea, îngrijirea, educația și pregătirea profesională a copilului, principiu consacrat și în prevederile art. 48 al. 1 din Constituție.
Ocrotirea copilului prin părinți este un drept al acestuia, stipulat în mod expres de art. 30 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești realizându-se numai în interesul copilului ( art. 483 alin. 2 Codul civil).
Ca regulă generală, potrivit art. 33 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii juridice și numai dacă această situație este impusă de interesul superior al copilului.
Față de cele arătate, apreciind că în situația dată, ambii părinți trebuie să se ocupe de dezvoltarea, îngrijirea și creșterea minorului, neexistând nici un motiv ca tatăl să fie îndepărtat de la supravegherea și creșterea minorului, mai ales că s-a preocupat de creșterea și supravegherea acestuia, mai cu seamă cât au locuit împreună, ambii părinți având posibilitatea de a oferi garanții minorului, raportat la vârsta și nevoile specifice ale acestuia, iar limitările ordinului de protecție sunt aproape de final.
Pe cale de consecință, apreciind că la domiciliul mamei i se poate oferi minorului un climat afectiv, moral și material corespunzător pentru creștere și educare, ținând seama de concluziile anchetei sociale efectuată de Autoritatea Tutelară A. care arată că mama realizează controlul efectiv și continuu cu privire la exercitarea drepturilor și îndatoririlor părintești și nu în ultimul rând, ținând cont de interesul copilului, dorința minorului exprimată în camera de consiliu, care arată că dorește să locuiască cu mama sa, precum și de vârsta minorului, instanța, față de poziția părților, în baza art.397 Codul civil va admite în parte acțiunea, astfel că va dispune ca exercitarea autorității părintești față de minorul C. O. F. născut la data de 01.11.2002 în A., județul A., să fie exercitată în comun de către ambii părinți, urmând ca în baza art.400 cod civil a stabili locuința minorului C. O. F., la domiciliul mamei lor, reclamanta din prezenta cauză.
La stabilirea cuantumului obligației de întreținere, instanța va avea în vedere faptul că pârâtul este încadrat în muncă, realizează venituri ocazional, precum și dispozițiile art. 524, 529 Codul Civil conform cărora: “când întreținerea este datorată de părinte ... ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.”, prin urmare, instanța va obliga pârâtul de plata către reclamantă pe seama minorului C. O. F. născut la data de 01.11.2002 în A., județul A., a unei pensii de întreținere în cuantum de 25 % lunar din venitul net lunar realizat de pârât, în cazul în care acesta este încadrat în muncă sau din venitul minim pe economie la data plății efective a pensiei de întreținere, începând cu data de 17.03.2015 și până la majoratul minorilor sau alte dispoziții, urmând ca în baza dispozițiilor noului cod de procedură civilă, persoana interesată să facă demersurile ce se impun la locul de muncă al pârâtului (care în prezent PGS Sofa & Co SRL Oradea, Punctul de lucru A., cu sediul în A. Cl 6 Vânători nr 35/A)) sau prin executorul judecătoresc.
Astfel, față de solicitarea reclamantei de a înființa poprirea asupra salariului pârâtului, cu titlu de pensie de întreținere, așa cum s-a arătat mai sus reclamanta trebuie să facă demersurile de punere în executare a prezentei hotărâri, fie direct la locul de muncă al pârâtului, fie în caz de refuz al acestora, prin executorul judecătoresc, situație în care instanța va va respinge în rest acțiunea.
În baza art.451 cod pr. civilă, instanța văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, nu le va acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanta C. F., CNP._, cu domiciliul în A., ., ., județul A. în contradictoriu cu C. V. O., CNP._, cu domiciliul în A., ., județul A., având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire domiciliu minor și în consecință:
Dispune ca exercitarea autorității părintești față de minorul C. O. F. născut la data de 01.11.2002 în A., județul A. să fie exercitată de către ambii părinți.
Stabilește ca locuința minorului să fie la domiciliul mamei.
Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreținere către reclamantă, pe seama minorului în cuantum de 25 % lunar din venitul net lunar pe care acesta îl obține, începând cu data de 17.03.2015, și până la majoratul minorului sau alte dispoziții.
Respinge în rest acțiunea.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicarea prezentei, prin depunerea cererii de apel la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2015.
Președinte, Grefier,
N. P. M. A.
29.06.2015.
Red.NP/MA 4 ex/2 .="BodyText" style="margin-right:0pt; line-height:normal; font-size:14pt"> Se comunică la:
- reclamanta C. F., cu domiciliul în A., ., ., județul A.
- C. V. O., cu domiciliul în A., ., județul A.
← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2754/2015. Judecătoria ARAD → |
---|