Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 3584/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3584/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 3584/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3584
Ședința publică din 23 iunie 2015
Președinte: S. S.
Grefier: A. S. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului, avocat C. S., din Baroul A., lipsă fiind reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu suma de 401 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 3 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, la data de 10.06.2015, precizări formulate de pârâtă.
Reprezentanta reclamantului învederează că a primit un exemplar din precizări la data de 11.06.2015.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepției, A. preluând societatea care a fost acționar majoritar, prin întâmpinare și notele de ședință pârâta recunoscând faptul că a preluat în integralitate fondul proprietății de stat.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
INSTANȚA
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria A. la data de 21.01.2015, sub nr._, reclamantul B. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin M. Finanțelor Publice, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să încheie cu reclamantul un contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la 30% din imobilul situat în mun. A., Colonia Câmpul Balta M., nr. 7, jud. A. (adresa veche A., .. 30), înscris în CF nr._ A., având nr. top._ și nr. cadastral_-C1 - cabina energetică – post trafo – iar în caz de refuz hotărârea pronunțată să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere a pârâtului.
În motivare, a arătat reclamantul, în calitate de reprezentant legal, unic asociat al S.C. Fabrica de Nutrețuri Concentrate S.R.L. (F.N.C.), în prezent dizolvată, a încheiat cu S.C. Araviascomb S.A., aflată în lichidare la acea dată, contractul de vânzare-cumpărare nr. 111/06.06.2000 prin care a convenit asupra cumpărării de către societatea reclamantului, respectiv vânzării de către societatea aflată în lichidare, a două bunuri imobile, o clădire de locuit și 30% din cabina energetică de la Ferma nr. 30. A precizat că pentru aceasta din urmă nu s-a operat în cartea funciară transferul de proprietate, motiv pentru care a înțeles să formuleze prezenta acțiune.
Aferent vânzării celor două clădiri, societatea aflată în lichidare a emis factura fiscală nr._/15.06.2000, achitată în integralitate conform chitanței nr._/20.07.2000.
Reclamantul a învederat că a intrat în posesia cabinei energetice la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare menționat, pe care o folosește, în procentul stabilit de 30% în mod neîntrerupt și netulburat din anul 2000 până în prezent.
A menționat faptul că achită impozitul aferent dreptului de proprietate asupra cotei de 30% din clădirea respectivă, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală atașat cererii. De asemenea, a precizat că deține în coproprietate cu soția sa, B. F., terenul din jurul imobilului asupra căruia solicită înscrierea dreptului lor în cartea funciară, acesta fiind înscris în CF_ A., anexat cereii.
Având în vedere motivele expuse, precum și în considerarea îndeplinirii condițiilor generale de validitate impuse de art. 948 Cod civil, și având în vedere faptul că antecontractul a fost încheiat în condițiile îndeplinirii clauzelor anticipatorii, bunul aflându-se în patrimoniul vânzătoarei și prețul fiind achitat, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere a pârâtei.
În drept, a invocat dispozițiile art. 2 lit. b), c), d), art. 21 si urm. din Legea nr. 7/1996, art. 969 Cod Civil, art. 35 Noul Cod pr.civ., art. 451 Noul Cod pr.civ.
În probațiune, a depus, în copie, extras CF nr._ A., contract vânzare-cumpărare nr.111/06.06.2000, plan dezmembrare, factura fiscală nr._/15.06.2000 și chitanța nr._/20.07.2000, extras CF nr._ A., adeverința ORC furnizare informații Araviascomb SA, carte de identitate a reclamantului, adeverința ORC furnizare informații FNC SRL împreuna cu încheierea ORC de pe lângă Tribunalul A. nr. 2798/15.03.2004 privind dizolvarea societății pe care o succede reclamantul, hotărârea societarii comerciale FNC SRL nr. 2/20.02.2004, certificat de atestare fiscală nr._/22.10.2014, adeverința nr._/1/A3/28.10.2014 a Primăriei A. privind schimbarea adresei imobilului din A., . în A., Colonia Câmpul Balta M. nr. 7. De asemenea, a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorii C. V. și T. T..
În cadrul procedurii prealabile pârâtul Statul Român, prin M. Finanțelor Publice, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, în principal, pe calea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar pe fond, respingerea cererii ca fiind, inadmisibilă, nelegală și netemeinică.
Pârâtul a solicitat instanței să pună în vedere reclamantului să arate temeiurile de drept, sub sancțiunea respingerii acțiunii ca nemotivată, raportat la M. Finanțelor Publice, ca fiind succesor în drepturi și obligații al . că reclamantul nu a precizat temeiul legal în baza căruia solicită obligarea Ministerului Finanțelor Publice de a încheia un contract de vânzare-cumpărare autentic cu acesta, atâta timp cât terenul a fost în proprietatea . în al doilea rând, a precizat că pârâtul nu a fost parte la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr.111/06.06.2000 încheiat între . . Concentrate SRL.
Pe cale de excepție, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R., prin Ministerului Finanțelor Publice.
În susținerea excepției invocate, pârâtul a învederat că în cuprinsul acțiunii nu se menționează nici un temei legal care să justifice calitatea de reprezentant al Statului Român, invocând în acest sens dispozițiile art. 2 din Hotărârea nr. 34/2009 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice,
A mai învederat că faptele arătate de reclamant în acțiunea formulată nu se circumscriu domeniului de activitate al Ministerului Finanțelor Publice, în consecință M. Finanțelor Publice nu poate reprezenta Statul Român în cauză, lipsindu-i calitatea procesuală pasivă. Totodată, în art.3 al Hotărârii nr. 34/2009, se prevede la pct. 81 că M. Finanțelor Public reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.
Pârâtul a arătat că prin acțiunea formulată reclamantul solicită ca pârâtul să încheie cu acesta un contract autentic de vânzare – cumpărare cu privire la 30 % din imobilul situat în A., Colonia Câmpul Balta M., nr.7, jud. A., înscris în CF_ A., cu toate că acest imobil nu a fost niciodată în proprietatea Statului Român, fapt recunoscut și de către reclamant. Așa cum rezultă din acțiunea formulată . afla în lichidare în momentul vânzării de unde rezultă că era în administrarea unui lichidator judiciar, Statul Român având doar calitatea de creditor ca și alte instituții, bănci, persoane fizice sau juridice, fiind înscris la masa credală cu creanțele datorate bugetului de stat. A menționat că singurul care deține documentele . care cunoaște situația imobilului și ce s-a întâmplat cu acesta este lichidatorul judiciar.
Mai mult decât atât, a arătat că deși . afla în lichidare în momentul vânzării, aceasta a vândut către . Concentrate SRL imobilul mai sus menționat, deși în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 64/2005 în vigoare la acea dată, nu putea să mai dispună asupra bunurilor societății, fiindu-i ridicat dreptul de administrare.
În drept, a invocat dispozițiile art.205 din Cod procedură civilă, art. 2 și 3 al H.G. nr. 34/2009, art. 18 și următoarele din Legea nr.64/2005.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 30.03.2015, reclamantul a depus la dosar o cerere adițională, prin care a precizat acțiunea introductivă în sensul reformulării cadrului procesual și chemării în judecată a pârâtei A. pentru Administrarea Activelor Statului, precizând că menține petitele din cuprinsul acțiunii introductive, solicitând obligarea pârâtei A. pentru Administrarea Activelor Statului să încheie cu reclamantul contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la 30% din imobilul situat in mun. A., Colonia Câmpul Balta M., nr. 7, jud. A. (adresa veche A., .. 30), înscris in CP nr._ A., având nr. top._ si nr. cadastral_-CI - cabina energetică - post trafo-, iar în caz de refuz hotărârea pronunțată să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere a pârâtei.
În motivare, reclamantul a arătat că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 111/06.06.2000, societatea comercială vânzătoare Araviascomb S.A. se afla în procedura de lichidare a patrimoniului său, după dizolvarea sa voluntară, procedură stabilita prin dispozițiile Legii nr. 31/1990, putând să vândă imobilele societății și orice avere mobiliară a societății la licitație publică, în conformitate cu prevederile art.178 lit.c) din Legea nr. 31/1990 în forma în vigoare în perioada lichidării averii vânzătoarei, respectiv 1997-2002.
A învederat că asociatul majoritar care a hotărât, în baza prerogativelor stabilite prin art. 74 din Legea nr. 31/1990 atât dizolvarea societății, cât și numirea lichidatorului, a fost Fondul Proprietății de Stat, astfel cum rezultă din Hotărârea de dizolvare nr. 5/30.05.1997, precum si dintr-o hotărâre anterioara, din data de 16.05.1997, anexată cererii.
Din hotărârile mai sus menționate rezultă faptul că Fondul Proprietății de Stat deținea 70% din acțiunile societății vânzătoare Araviascomb SA, respectiv deținea 1.703.780 acțiuni nominative în valoare de 25.000 lei fiecare. Astfel, a precizat că acesta este motivul confuziei reclamantului datorită căruia a chemat inițial în judecată Statul R., Fondul Proprietății de Stat fiind preluat de A. pentru Administrarea Activelor Statului, pârâta nou împrocesuată.
Referitor la valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare, a arătat faptul că reglementările legale în vigoare la data încheierii acestuia, 06.06.2000, nu impuneau forma autentică a contractului translativ de proprietate asupra construcțiilor, fiind suficientă forma scrisă a contractului pentru întabularea dreptului de proprietate al cumpărătorului în cartea funciară.
În prezent, însă, nu se poate intabula în cartea funciară a imobilului dreptul său de proprietate asupra construcției – cabina energetică sau „post trafo", întrucât prevederile legale în vigoare la acest moment impun forma autentică a actului de vânzare-cumpărare a construcțiilor, în speța art. 885 si 1244 din Noul Cod Civil.
În drept, a invocat dispozițiile art. 204 Cod procedură civilă și Legea nr. 31/1990.
A anexat, în copie, hotărâri A. Araviascomb SA, adresa FPS nr. 152/2438 din 27.07.1999 către ORC și contract pentru lichidarea S.C. Araviascomb S.A.
Prin notele de ședință depuse de reclamant la data de 01.04.2015, reclamantul a învederat că în speță nu se impune respectarea dreptului de preemțiune și a obținerii avizului prevăzut de Legea nr. 17/2014.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului și depusă la dosar la data de 20.04.2015, pârâta a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția nulității cererii de chemare în judecată, pârâta a învederat că reclamantul nu a indicat în cuprinsul cererii motivele de fapt și de drept pentru care înțelege să cheme în judecată A. pentru Administrarea Activelor Statului, astfel că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 196 al. 1, raportat la art. 200 al. 3 Cod procedură civilă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâta a învederat că reclamantul nu a justificat în niciun mod motivul pentru care a chemat în judecată A. pentru Administrarea Activelor Statului. Astfel, faptul că . lichidată și radiată de la Registrul Comerțului, ar fi fost o societate cu capital integral de stat, nu conduce la faptul ca AAAS (fosta A.) ar putea avea calitate procesuală pasivă în cauză.
A învederat că prin contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiate de pârâtă, în calitate de acționar în numele Statului R., nu sunt înstrăinate imobilele din patrimoniul societăților privatizate, ci acțiunile deținute în numele statului la aceste societăți. Astfel, potrivit atribuțiilor societății pârâte, din domeniul privatizării societăților comerciale la care statul a fost sau este acționar, respectiv O.U.G. nr.88/1997 aprobată prin Legea nr.99/1999 Titlul I si O.U.G. nr.23/2004, AAAS (fosta A.) administrează acțiunile deținute de stat la societățile comerciale, și nu activele care aparțin societății.
De asemenea, în conformitate cu lit.d) a art.5 din O.U.G. 23/2004, AAAS (fosta A.) are atribuția de a vinde acțiunile/părțile sociale „deținute de stat la societățile comerciale aflate in portofoliul sau, prin metodele prevăzute in Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare, si in Legea nr. 137/2002, cu modificările si completările ulterioare”.
Așadar, rezultă că AAAS (fosta A.), în cadrul activității sale și în exercitarea atribuțiilor ce-i revin în procesul de privatizare, nu are calitatea de proprietar al bunurilor din patrimoniul acestora, ci are calitatea de acționar în numele statului la aceste societăți. Neavând drept de proprietate asupra bunurilor societăților comerciale, AAAS (fosta A.) nu este răspunzătoare nici de mișcările care au loc in interiorul patrimoniului acestora. De altfel, pârâta a precizat că nu a avut niciodată calitatea de proprietar al bunurilor din patrimoniul ., deci, nu poate transmite nici cumpărătorilor, prin contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni la diversele societăți comerciale, dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. A mai arătat că bunurile din patrimoniul societăților au fost și au rămas în continuare în proprietatea acestora.
A menționat că potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 15/1990, inițial, capitalul social al societăților comerciale constituite în baza art. 17 din același act normativ, este deținut integral de Statul Român sub forma de acțiuni sau părți sociale. De asemenea, același articol, la alin. 2 stabilește expres ca „bunurile din patrimoniul societăților comerciale sunt proprietatea acestora, cu excepția celor dobândite cu alt titlu”. Rezultă astfel că, în cadrul procesului de privatizare, AAAS-fosta A. (succesor legal al FPS) vinde acțiunile deținute de stat la societățile comerciale și nu activele care fac parte din patrimoniul acestora.
Pârâta a învederat că este adevărat faptul că bunurile societăților au reprezentat aportul statului în natura la constituirea societăților comerciale, care potrivit art.20 au dobândit drept de proprietate asupra acelor bunuri deținute în patrimoniu, însă AAAS (prin antecesorii sai - FPS, APAPS si A.) a deținut calitatea de acționar in numele Statului Român și nu calitatea de proprietar al bunurilor din patrimoniul .>
Astfel, nu pârâta AAAS are calitate procesuală în cauză, ci M. Finanțelor Publice, care reprezintă Statul Român, potrivit art.223 din Legea nr.287/2009/R privind Codul civil, pct.81 al art.3 lin.1 din HG NR.34/2009/R și art.12 alin.5 al Legii nr.213/1998, privind bunurile proprietate publica (care atesta calitatea de reprezentant al Statului R. prin M. Finanțelor Publice).
De asemenea, a menționat că potrivit art.9 din OUG nr.88/1997, toate sumele încasate de A. din contractele de privatizare se varsă la bugetul statului, motiv pentru care cererea de chemare în judecată formulată de reclamant trebuia formulată doar în contradictoriu cu Statul Român-prin M. Finanțelor Publice și nu împotriva AAAS (fosta A.) care a fost acționar în numele statului la societatea privatizată.
În fine, a precizat că înțelege să invoce această excepție și motivat de faptul că față de contractul de vânzare-cumpărare imobile nr.111/06.06.2000 A. este terț.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, iar în probațiune a solicitat proba cu înscrisurile existente la dosar.
Anexat, în copie certificată, ordinul nr. 247/28.04.2014.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar la data de 30.04.2015, reclamantul a solicitat respingerea apărărilor și a excepțiilor invocate de pârâta AAAS.
Cu privire la excepția nulității cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat a se constata că această excepție este nefondată, în contextul precizării în mod expres a temeiului de drept pentru îndreptarea cererii de chemare în judecată împotriva paratei AAAS, în cuprinsul cererii adiționale, respectiv art. 74 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, în calitate de succesor în drepturi și obligații a asociatului majoritar al vânzătorului Araviascomb SA, respectiv FPS, redenumită ulterior, in 2001, A. pentru Privatizare si Administrarea Participaților Statului
Raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive a AAAS – fosta A., reclamantul a învederat că în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) din OUG nr. 23/2004, „la data comasării, A.A.A.S. preia patrimoniul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.”
Astfel, ceea ce ignoră parata este faptul ca preluarea acțiunilor deținute de stat la societăți comerciale îi conferă dreptul de acționar, de proprietar al acțiunilor respective. Acest drept presupune, cum de altfel s-a și prevăzut în mod expres în ordonanța de comasare prin absorbție, preluarea patrimoniului cu active și pasive, cu drepturi și obligații.
Așadar, reclamantul a evidențiat că pârâta are calitate procesuală pasivă conferită prin preluarea prin comasare prin absorbție a drepturilor și obligațiilor asociatului majoritar al societății lichidate vânzătoare, respectiv Araviascomb SA.
Prin încheierea de ședință din data de 09.06.2015, instanța a luat act de renunțarea la judecată a acțiunii civile formulate de reclamant împotriva pârâtului Statul Român, prin M. Finanțelor Publice.
Prin precizările depuse la data de 10.07.2015, pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului, a învederat că . a fost dizolvată, motivat de imposibilitatea realizării obiectului de activitate.
A menționat că pârâta, prin antecesorul său Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.), având în vedere calitatea de acționar al .% din capitalul social) în baza dispozițiilor titlurilor VI si VII din Legea nr.31/1990, a încheiat la data de 28.07.1997, contractul nr.960, pentru lichidarea societății comerciale Araviascomb SA, cu lichidatorul Consulta Holding AG din Austria, aspect adoptat de A. a . Hotărârea nr.7 din 14.08.1997. Astfel, toate bunurile . fost valorificate de lichidatorul Consulta Holding AG, potrivit dispozițiilor Legii nr.31/1990, în perioada 01.10._02, după această dată fiind dispusă radierea .>
A învederat că a solicitat Oficiului Național al Registrului Comerțului să îi comunice raportul final al lichidatorului Consulta Holding AG Wien, întocmit de acesta, în baza căruia a fost radiată . data de 25.11.2002, precum și orice documente care au stat la baza deciziei de radiere a societății respective, sens în care Oficiul Național al Registrului Comerțului a comunicat pârâtei Raportul privind desfășurarea lichidării ., în perioada 01.10._02, împreună cu documentele anexate, precum și dovada depunerii cererii de radiere a societății respective.
A menționat ca din documentele comunicate de ONRC nu a rezultat implicit cine a preluat activele . dizolvare, însă din actele depuse de reclamant în susținerea cererii de chemare în judecată, pentru imobilul „clădirea de locuit cu nr. inventar 295 și 30% din cabina energetica cu nr. inventar 281 de la ferma 30” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare active nr.111/06.06.2000, între . lichidator Consulta Holding AG si . A..
Faptul că reglementările legale în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nu impuneau forma autentică a contractului translativ de proprietate asupra construcțiilor, nu duce la concluzia ca pârâta, care deținea, prin antecesorul său calitatea de acționar al societății respective, și deci nu de proprietar al bunurilor acesteia, ar putea fi obligată la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare active.
În conformitate cu prevederile art. 260 NCPC, în susținerea celor menționate, a solicitat suplimentarea probei cu înscrisurile: adresa nr.P/15/_/18.05.2015 și adresa Înregistrata la AAAS nr.RG/15/_/02.06.2015.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. pentru Administrarea Activelor Statului, în conformitate cu prevederile art.248 al.1 Noul Cod de procedură civilă, instanța reține următoarele:
Între S.C. Araviascomb S.A. A., în calitate de vânzător, pe de o parte, și S.C. „F.N.C.” S.R.L., în calitate de cumpărător a intervenit în data de 06.06.2000 contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată nr.111, prin care prima s-a obligat să transmită dreptul de proprietate și să predea clădirea de locuit cu nr. de inventar 295 și 30% din cabina energetică cu nr. de inventar 281 de la nr.30, iar cumpărătorul să plătească prețul de 29.180.000 lei.
La data semnării contractului de vânzare-cumpărare S.C. Araviascomb S.A. A. se afla în lichidare, contractul fiind încheiat în numele societății vânzătoare prin lichidator Consulta Holding AG Wien.
Din hotărârea din data de 16.05.1997, luată în legătură cu reactualizarea capitalului social al S.C. Araviascomb S.A. A. reiese că FPS București, care în urma reorganizării a devenit A. pentru Administrarea Activelor Statului, a deținut 70% din capitalul social, hotărârea fiind luată în numele statului prin F.P.S. București.
Prin hotărârea nr.7/14.08.1997 Adunarea Generală a Acționarilor la S.C. Araviascomb S.A. A. a hotărât numirea ca lichidator al S.C. Araviascomb S.A, firma austriacă Consulta GmbH (f.9).
În baza raportului final întocmit de lichidatorul Consulta Holding AG Wien, S.C. Araviascomb S.A. a fost lichidată din registrul comerțului în data de 25.11.2002 (f.115).
Din raportul privind desfășurarea lichidării S.C. Araviascomb S.A. A. în perioada 01.10._02 reiese că balanța de verificare nu mai prezintă sold, conturile debitoare și creditoare fiind egale, respectiv_,17 lei (f.117-120).
În temeiul art.102 al.1 din Legea nr.71/2011, față de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare (06.0.6.2000), în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864 și cele ale Legii nr.31/1990.
Potrivit art.36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Din economia dispozițiilor Legii nr.31/1990 (forma în vigoare la data lichidării S.C. Araviascomb S.A.) instanța reține că drepturile acționarilor în cadrul societăților pe acțiuni sunt: dreptul de a participa la adunarea generală a acționarilor (art.124), dreptul de vot (art.101), dreptul de informare (art.173), dreptul la dividente (art.67 al.2) și dreptul asupra părții cuvenite din lichidare (art.261), iar principala obligație a acționarilor este aceea de a efectua vărsămintele datorate (art.109).
Potrivit art.1073 cod civil de la 1864, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar potrivit art.1077 Cod civil de la 1864 nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate de asemenea să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului.
Raportând starea de fapt la temeiurile de drept reținute, instanța constată că debitor al obligației de a transmite dreptul de proprietate în favoarea reclamantului a fost S.C. Araviascomb S.A., societate care a fost lichidată din registrul comerțului în data de 25.11.2002.
Pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului (fosta FPS, respectiv A.) a deținut calitatea de acționar în numele Statului Român, conform art.5 lit.c din O.G.nr.23/2004, și nu în nume propriu.
În calitate de acționar în numele Statului Român pârâta nu poate fi ținută să răspundă de obligațiile asumate de societatea pe acțiuni în cadrul procedurii lichidării.
În plus, din raportul de lichidare depus la dosar reiese că balanța de verificare nu mai prezintă sold, conturile debitoare și creditoare fiind egale. Prin urmare, nu se poate reține că pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului ar fi dobândit în urma lichidării, nici în nume propriu și nici în reprezentarea Statului Român active rezultate în urma lichidării, în condițiile art.261 din Legea nr.31/1990.
P. considerentele menționate, instanța constată că pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului nu este obligată în raportul juridic dedus judecății, astfel că în temeiul art.32 al.1 lit.b Cod procedură civilă, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive cu consencința respingerii acțiunii față de aceasta ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală.
În temeiul art.453 al.1 Cod procedură civilă, instanța va lua act că pârâta nu a cerut obligarea reclamantei, căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. pentru Administrarea Activelor Statului.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul B. I., cu domiciliul în A., ., jud. A., având CNP_ și domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C. S. din A., .. 33-35, ., în contradictoriu cu pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului, cu sediul în București, .. Ș. nr. 50, sector 1, C._, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare – ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2015.
Președinte, Grefier,
S. S. A. S. B.
Red./Tehnored./SS/ASB/09.07.2015/4 ex./2 .="margin-right:1.25pt"> Se comunică cu:
- reclamantul B. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C. S. din A., .. 33-35, .;
- pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului, cu sediul în București, .. Ș. nr. 50, sector 1
| ← Rezoluţiune contract. Încheierea nr. 988/2015. Judecătoria ARAD | Validare poprire. Sentința nr. 6758/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
