Pretenţii. Sentința nr. 987/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 987/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 987/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 987
Ședința publică din 24 februarie 2015
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare acțiunea formulată și precizată de reclamanta B. D. – I. în contradictoriu cu pârâtul F. de Protecție a V. Străzii, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei – avocat R. R. F. din cadrul Baroului A., lipsă fiind reclamanta și reprezentantul pârâtului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu 1.743 lei, conform art. 3 alin. 1 lit. d) din OUG 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în temeiul art. 248 al. 1 Cod procedură civilă, instanța pune în discuție excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei A., invocată de pârât.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției.
Instanța respinge excepția, apreciind incidente în speță prevederile art. 113 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă, Judecătoria A. fiind instanța în raza căreia s-a produs fapta ilicită, respectiv accidentul care constituie cauza prezentei acțiuni.
Față de poziția pârâtului, reprezentantul reclamantei arată că este de acord cu sumele precizate de acesta prin întâmpinare.
Nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii conform sumelor indicate de pârât, iar referitor la penalități lasă soluționarea acestui capăt de cerere la aprecierea instanței, cu cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru).
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. la data de 06.11.2014, reclamanta B. D. – I. a solicitat obligarea pârâtului F. de Protecție a V. Străzii la plata:
- sumei de 25.933 lei reprezentând indemnizație de despăgubire pentru avarierea autoturismului marca Audi înmatriculat cu nr._ ;
- sumei de 12.000 lei reprezentând daune morale pentru vătămare corporală;
- penalităților de întârziere (daune interese moratorii) în cuantum de 0,1%/zi de întârziere calculate asupra sumelor menționate la petitul I și II și pretinse pentru lipsa de folosință a sumelor menționate la petitul I și II, în temeiul art. 10 alin. 2 din Normele de aplicare ale Ordinului nr. 1/2008, calculate începând cu data înregistrării acțiunii și până la achitarea efectivă a debitului;
- cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 06.01.2014, numitul N. I. M., conducea autoturismul marca Audi 80, înmatriculat cu nr._, în mun. A., pe . intersecția străzilor Dr. I. R. și Clujului, acesta nu a acordat prioritate de trecere, intrând astfel în coliziune cu autoturismul reclamantei. În urma evenimentului rutier, s-a stabilit prin raportul de constatare medico-legală nr. 12/A1/23.01.2014, eliberat de SJML A., că reclamanta a avut nevoie de un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale.
Prin ordonanța de clasare emisă la data de 05.03.2014 în dosarul penal nr. 44/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. - a fost desemnat ca fiind vinovat exclusiv de producerea accidentului numitul N. I. M., care a condus autoturismul marca Audi 80, neasigurat pentru răspundere civilă auto obligatorie la acea dată.
În urma evenimentului rutier a fost grav avariat autoturismul proprietatea reclamantei marca Audi A6 înmatriculat cu nr._, care a suferit avariile menționate în nota de constatare a avariilor - cuantumul acestora ridicându-se la suma de 25.933 lei, conform devizului.
Organele de poliție au deschis și instrumentat dosarul penal nr. 44/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A., în care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă de către numitul N. I. M., conform ordonanței din data de 05.03.2014.
Învederează reclamanta că în perioada 06.01._14 a fost internată la Secția de Chirurgie Generala a Spitalului Clinic Județean de Urgență A., iar ulterior, prin raportul de constatare medico-legală cu examinarea persoanei emis de către Serviciul Județean de Medicină Legală A., pentru refacerea stării sale de sănătate i-au fost acordate un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale. În realitate, reclamanta a avut nevoie de mai bine de trei luni pentru a-și reveni din punct de vedere medical, în toată această perioadă fiind ajutată de rude și prieteni pentru a se îngriji și pentru a-și asigura menajul în casă.
Având în vedere faptul că vinovatul de producerea accidentului i-a produs prejudiciul menționat prin intermediul unui autoturism neasigurat, reclamanta a considerat că este îndreptățită să fie despăgubită cu sumele solicitate prin petitele acțiunii, astfel că la data de 25.06.2014 s-a adresat pârâtului cu o avizare de daună și o cerere de despăgubire.
Ca urmare a solicitării sale, pârâtul a format dosarele de daună FPVS 381/14-1 și FPVS 381/14-2 și a trimis un inspector de daune pentru a verifica constatarea făcută de către reprezentantul reclamantei și a face o nouă constatare a daunelor.
Deși pârâta, în temeiul art. 10 alin. 1 din Ordinul nr. 1/2008, în termen de 90 de zile de la avizarea daunei - avea obligația de a adopta o poziție fermă față de reclamantă, aceasta a încercat să tergiverseze soluționarea dosarelor de daună fără a-i face nicio ofertă de despăgubire, motiv pentru care a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune.
Referitor la petitul III al acțiunii, reclamanta arată că în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 1 din Normele de aplicare ale Ordinului nr. 1/2008 emis de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pârâtul era obligat să-i înainteze o propunere de despăgubire sau să-i refuze achitarea acesteia sub sancțiunea achitării de penalități în cuantum de 0,1%/zi de întârziere începând cu a 91-a zi și până la achitarea efectivă a debitului.
În baza art. 10 alin. 2 din același ordin, în cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la alin. 1, F. este obligat la plata de penalități către persoanele prejudiciate, în cotă de 0,1% din suma de despăgubire cuvenită, pentru fiecare zi de întârziere.
Față de cele menționate, reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept se invocă dispozițiile art. 1357, 1535 Cod civil, art. 41, 42 din legea nr. 136/1995, Legea nr. 172/2004, Normele de aplicare ale Ordinului nr. 1/2008 publicat în M. Of. Nr. 287/14.04.2008.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat pe cale de excepție necompetența teritorială a Judecătoriei A. (excepție respinsă de instanță prin practicaua prezentei sentințe), iar pe fond respingerea acțiunii.
Arată că la data de 03.07.2014 a fost înregistrată la sediul FPVS (sub nr._) cererea de despăgubire formulată de reclamantă.
La data de 17.07.2014 reclamanta a fost informată (prin email adresat reprezentantului convențional R. R. F.) despre deschiderea dosarului de daună cu nr. FPVS 318/2014.
La data de 17.07.2014, prin același email, reclamanta a fost invitată să participe la constatarea tehnică a avariilor suferite de autovehiculul proprietate personală.
La data de 07.08.2014 a avut loc constatarea avariilor suferite de autovehiculul reclamantei, căreia i s-a pus în vedere că se impune efectuarea unei constatări suplimentare în service, dată fiind natura avariilor (putând exista avarii ascunse, care necesită demontare).
În acest sens, reclamanta a fost contactată din nou, numai că aceasta nu a dat curs solicitării, comunicând telefonic că fiind mai în vârstă, ar vrea ca fratele dânsei să fie prezent la acea constatare, însă era plecat din România.
Pe baza constatării avariilor, a fost întocmit raportul de verificare, constatare și avizare tehnică de daună nr. 2235/17.11.2014 de către . SRL
Referitor la daunele materiale, pârâtul arată că în urma comparării cuantumului pagubei de 33.230,21 lei cu valoarea de despăgubire maxim admisă 25.877,26 lei, dauna pentru autoturismul reclamantei se poate considera daună totală, astfel că valoarea de despăgubire cuvenită se poate accepta la suma de 25.877,26 lei.
În ce privesc daunele morale, instanța, în acordarea acestora, trebuie să aibă în vedere faptul că F., după achitarea către părțile civile a despăgubirilor stabilite prin hotărâre judecătorească, este obligat să recupereze integral, inclusiv pe calea executării silite, aceste sume de la persoana responsabilă de crearea prejudiciului.
Față de numărul de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie reclamanta, dovedite prin certificatul medico-legal (40 de zile), pârâtul apreciază că suma care poate fi acordată acesteia cu titlu de daune morale este de 12.000 lei.
Referitor la cheltuielile de judecată, pârâtul solicită respingerea acestui capăt de cerere, întrucât nu se face vinovat de tergiversarea soluționării consecințelor accidentului; de asemenea, a recunoscut de la primul termen de judecată pretențiile reclamantei cu privire la cuantumul prejudiciului moral și, parțial, al prejudiciului material, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 454 Cod procedură civilă.
Cu privire la penalitățile de întârziere, pârâtul arată că potrivit art. 10 alin. 1 din Ordinul 1/2008, în termen de maxim 90 de zile de la avizarea daunei, dar fără a uza în mod nejustificat de beneficiul acestui termen, F. este obligat să despăgubească persoanele prejudiciate sau, în cazul în care constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a beneficia de despăgubiri din Fond ori dauna nu a putut fi evaluată în întregime, să trimită acestora un răspuns motivat.
Prevederea legală este menită a proteja persoana prejudiciată de abuzuri, dar, în egală măsură, nu poate da loc la abuzuri din partea persoanei prejudiciate prin tergiversarea transmiterii de documente prin punerea Fondului în imposibilitatea de a formula o ofertă de despăgubire, concepută cu respectarea prevederilor legale.
Având în vedere obligația FPVS de a porni regres după plata despăgubirilor împotriva persoanei responsabile de producerea accidentului, cuantificarea cu exactitate a despăgubirii folosește și persoanei prejudiciate, deoarece instanța de regres poate să nu fie de acord cu modalitatea de stabilire a despăgubirii, iar atunci diferența va trebui recuperată de la cel prejudiciat.
Dacă instanța va stabili că reclamanta poate primi această sumă, penalitățile pot curge de la data rămânerii definitive a hotărârii care consfințește acest lucru.
La termenul de judecată din 24.02.2015, văzând poziția pârâtului, reclamanta, prin reprezentant, s-a declarat de acord cu sumele indicate de pârât privind daunele materiale și morale, lăsând la aprecierea instanței capătul de cerere cu privire la penalități.
Din actele dosarului, respectiv: notă de constatare a avariilor, carte de identitate a vehiculului reclamantei, talon autovehicul, referat de propunere cu clasare eliberat de IPJ A., ordonanța de clasare eliberată de P. de pe lângă Judecătoria A., la data de 05.03.2014, avizare de daună și cerere de despăgubire, CD conținând fotografiile autoturismului avariat, avizare de daună și cerere de despăgubire, copia dosarelor de daună FPVS 381/14-1 și FPVS 381/14-2, raport de verificare, constatare și avizare tehnică de daună nr. 2235/17.11.2014, instanța reține în fapt următoarele:
La data de 06.01.2014, pe raza Municipiului A., la intersecția . cu . produs un accident de circulație în care au fost implicate autoturismul marca Audi 80, cu număr de înmatriculare_, condus de numitul N. I. M., și autoturismul marca Audi A6, având numărul de înmatriculare_, condus de către reclamanta B. D.-I..
În cauză, Poliția Municipiului A. a deschis și instrumentat din oficiu dosarul penal nr. 44/P/2014 (f. 7-11), stabilindu-se ca urmare a cercetărilor efectuate la fața locului că vinovat de producerea accidentului este numitul N. I.-M., întrucât nu a acordat prioritate de trecere, intrând în coliziune cu autoturismul condus în mod regulamentar de către reclamantă. Dosarul penal a fost înaintat ulterior Parchetului de pe lângă Judecătoria A., dispunându-se prin ordonanța de clasare din data de 05.03.2014 clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă față de reclamanta B. D.-I. (f. 6), raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale (35-40) de care aceasta a avut nevoie ca urmare a leziunilor traumatice suferite în urma accidentului produs în data de 06.01.2014.
La data producerii accidentului, autovehiculul marca Audi 80 având numărul de înmatriculare_, condus de numitul N. I.-M. nu era asigurat obligatoriu de răspundere civilă delictuală, sens în care reclamanta s-a îndreptat direct împotriva pârâtului, F. de Protecție a V. Străzii.
Astfel, la data de 25.06.2014 reclamanta s-a adresat pârâtului cu o solicitare de avizare daună și o cerere de despăgubire pentru avariile suferite la autoturismul său, ca urmare a accidentului de circulație din data de 06.01.2014, de a cărui producere se face vinovat numitul N. I.-M. (f. 20-24). În avizarea de daună transmisă pârâtei, reclamanta a arătat că autoturismul său a suferit avarii în cuantum total de 45.218,94 lei, astfel cum reiese în mod detaliat din fișa de evaluare a vehiculului și a despăgubirii, din care suma de 25.933 lei reprezintă contravaloarea despăgubirilor cuvenite (f. 19).
F. de protecție a victimelor străzii a dat curs cererii de despăgubire, formând dosarele de daună FPVS nr. 381/14-1 (avarii auto) și FPVS nr. 381/14-2 (avarii vătămări corporale, f. 53-56), procedând totodată la notificarea șoferului implicat în coliziune, N. I.-M., în vederea programării pentru constatarea tehnică a avariilor produse autovehiculului reclamantei, care a avut loc la data de 07.08.2014 și pe baza căreia a fost întocmit raportul nr. 2235/17.11.2014 de verificare, constatare si avizare tehnica de daună (f. 59-66).
Întrucât pârâtul, deși a avizat dauna, nu și-a îndeplinit obligația de a achita despăgubirea stabilită prin raportul de evaluare amintit mai sus, reclamanta a promovat prezentul demers judiciar pentru obligarea pârâtei la plata sumei de 25.933 lei, reprezentând indemnizație despăgubire, daune morale pentru vătămarea corporală produsă, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi calculate asupra acestor sume, de la data înregistrării acțiunii și până la achitarea efectivă a debitului.
Potrivit prevederilor art. 61 teza a III-a din Legea nr. 136/1995 privind asigurările, fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.
Totodată, potrivit art. 3 alin. 1 din Ordinul CSA nr. 1/2008, F. acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, dacă vehiculul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat ori nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării, ceea ce semnifică că pârâtul acționează în calitate de garant al obligației de despăgubire, în limitele și în condițiile prevăzute de lege, în situațiile cum este cea din speță.
În conformitate cu prevederile art. 1357 din Codul civil, „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”.
Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: a) existența unui prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
În cauza de față, prejudiciul constă în avariile produse autoturismului reclamantei evidențiate atât în referatul emis de IPJ A., consemnate atât în cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului, cât și în raportul de verificare, constatare și avizare tehnică de daună efectuat în cauză prin programul eClaims Management.
Fapta ilicita constă în aceea că numitul N. I.-M. nu a respectat semnificația indicatorului „cedează trecerea”, intrând în coliziune cu autoturismul condus în mod regulamentar de reclamantă, care se deplasa pe drum cu prioritate.
Existența raportului de cauzalitate între modul de producere a accidentului, astfel cum acesta este prezentat în referatul întocmit de poliție și avariile consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului este confirmată și de raportul nr. 2235/17.11.2014 de verificare, constatare si avizare tehnica de daună (f. 59-66), întocmit de . SRL.
Culpa exclusivă a numitului N. I.-M. rezultă din împrejurările producerii accidentului (f. 9-11), fiind reținută prin referatul emis de IPJ A. (f. 7-8) și ordonanța de clasare din 03.05.2014 (f. 6), care atestă fără dubiu culpa șoferului neasigurat de răspundere civilă auto obligatorie, aspect confirmat și prin raportul de constatare a daunelor, întocmit de specialistul constatator, ing. M. E..
Prin același raport s-a stabilit că valoarea totală cu TVA care se poate accepta pentru remedierea pagubei este de 33.230,21 lei, conform devizului de reparații, dauna suferită de autoturismul reclamantei putând fi calificată daună totală. Cu toate acestea, avându-se în vedere valoarea de despăgubire maxim admisă, în conformitate cu reglementările CSA în materie, valoarea de despăgubire cuvenită reclamantei se ridică la suma de 25.877,26 lei.
Față de cele de mai sus și având în vedere faptul că în cauză sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale în persoana numitului N. I.-M., dar și împrejurarea că pârâtul F. de Protecție a V. Străzii răspunde în temeiul legii pentru pagubele rezultate din accidentele de circulație de a căror producere se fac vinovate persoane neasigurate de răspundere civilă delictuală obligatorie în condițiile legii (întocmai ca un asigurător RCA), în temeiul art. 1357 cod civil coroborat cu art. 61 din Legea nr. 136/1995, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 25.877,26 lei cu titlu de despăgubire (daune materiale), aceasta fiind valoarea de despăgubire maxim admisă, probată cu înscrisurile de la dosar, valoare cu care ambele părți au fost de acord.
Cu privire la daunele morale solicitate de către reclamantă, instanța constată că deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării etc. Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.
Văzând că în cauză pârâta a fost de acord cu acordarea acestora, raportat la numărul de îngrijiri medicale ce au fost necesare (40 de zile), fapt probat cu raportul de constatare medico-legală nr. 12/A1/23.01.2014 eliberat de SJML A. (f. 12-14), instanța, având în vedere prevederile art. 1391 alin. 1 Cod Civil raportate la art. 1386 alin. 1 teza finală Cod Civil, care reglementează repararea prejudiciului nepatrimonial suferit, va obliga pârâtul la plata daunelor morale solicitate, în cuantum de 12.000 lei.
În materia asigurării de răspundere civilă se aplică principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, iar autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai paguba efectivă, dar și beneficiul nerealizat, constând în penalitățile de întârziere calculate asupra despăgubirii cuvenite.
Având în vedere că prezenta acțiune a fost introdusă înainte de întocmirea raportului de verificare, constatare și avizare tehnică de daună nr. 2235/17.11.2014 prin care pârâtul a stabilit cuantumul despăgubirilor ce pot fi acordate, instanța apreciază că pârâtul nu poate fi obligat la penalități de întârziere începând cu data introducerii prezentului demers judiciar. Similar cu prevederile art. 36 alin. 5 din Ordinul CSA nr. 14/2011, văzând că părțile au fost de acord cu cuantumul sumelor reprezentând daune materiale și morale, instanța va dispune obligarea pârâtului să achite reclamantei penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi, calculate începând cu a 11-a zi de la data comunicării prezentei sentințe și până la data plății efective a debitului principal.
Având în vedere că art. 50 alin. 1 din Legea nr.136/1996 obligă asigurătorul și la achitarea despăgubirilor reprezentând cheltuieli de judecată, în baza art. 453 Cod proc. civilă, instanța urmează să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.743 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta B. D.-I., CNP_, cu domiciliul în A., .. 10, . și domiciliul procesual ales în A., .. 66, jud. A. (la C.. Av. R. R.-F.), în contradictoriu cu pârâtul F. de Protecție a V. Străzii, cod fiscal_, cu sediul în București, .. 40-40 bis, sector 2.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei sumele de 25.877,26 lei reprezentând daune materiale, 12.000 lei reprezentând daune morale, penalități de întârziere de 0,1%/zi calculate asupra sumelor de mai sus începând cu a 11 zi de la data comunicării prezentei și până la data plății debitului, precum și suma de 1.743 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24.02.2015.
Președinte Grefier
H. B. A. Craițar
Red./dact/HB/AC;
25.03.2015. 4 ex/2 .. - B. D.-I. – A., .. 66, jud. A. - la C.. Av. R. R.-F.,
Pârâtul - F. de Protecție a V. Străzii - București, .. 40-40 bis, sector 2.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 991/2015. Judecătoria ARAD | Validare poprire. Sentința nr. 990/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
