Uzucapiune. Sentința nr. 1039/2016. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1039/2016 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 18-02-2016 în dosarul nr. 1039/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1039
Ședința publică din data de 18 februarie 2016
Președinte: E. D. B.
Grefier: G. M. P.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta P. P. în contradictoriu cu pârâtul C. I., având ca obiect constatare uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei, av. B. L. și martorii B. F. și B. P., lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu 258,76 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în temeiul art. 311 alin. 2 C.p.civ., instanța încuviințează cererea de înlocuire a martorilor și, în conformitate cu art. 321 Cod proc. civ., procedează la audierea pe rând a martorilor B. F. și B. P., cele declarate de aceștia fiind consemnate în procese verbale atașate la dosar.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar sentința civilă nr. 4988/13.10.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul_ referitoarea la dobândirea prin uzucapiune de către reclamantă a terenului înscris în CF nr._ Ș. și învederează că numitul R. N. era în viață la momentul la care reclamanta a cumpărat terenul, acesta decedând la scurt timp după aceea.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art.244 alin.1 Noul Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului și conform prevederilor art.244 alin.3 și art.392 Noul Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii în sensul de a se constata că reclamanta a dobândit prin uzucapiune terenul în suprafață de 1919 mp, fără casă, având numărul administrativ actual 179 și a se dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF_ Ș. cu nr. top 295-296/a Firiteaz, respectiv, radierea casei, corectarea numărului administrativ din 156 în 179 și intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. sub nr. de dosar_ /30.04.2015, reclamanta P. P. în contradictoriu cu pârâtul C. I. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța:
- să se constate că imobilul evidențiat în CF nr._ Ș. cu nr. top 295-296/a Firiteaz este alcătuit din teren intravilan în suprafață de 1919 mp, fără casă, având numărul administrativ actual 179;
- să se constate dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii extratabulare asupra imobilului situat în loc. Firiteaz, nr. 179, ., constând în intravilan în suprafață de 1919 mp, evidențiat în CF_ Ș. cu nr. top 295-296/a Firiteaz;
- să se dispună ca OCPI A. să efectueze cuvenitele mențiuni în CF_ Ș. cu nr. top 295-296/a Firiteaz, după rămânerea definitivă a sentinței judecătorești, respectiv: radierea casei, corectarea numărului administrativ din 156 în 179 și intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului.
În motivare reclamanta a arătat că este una și aceeași persoană cu P. M. și a dobândit posesia utilă asupra imobilului identificat mai sus, alături de soțul său P. G. (decedat în anul 2004), în anul 1991 prin cumpărare de la numiții R. N. și Dregaciu L., în baza unui înscris sub semnătură privată, obiectul contractului de vânzare – cumpărare olograf fiind constituit dintr-o casă cu grădină situată în loc. Firiteaz, nr. 175 și mobilierul aferent casei, precum și 3 „plațuri”, denumirea populară pentru trei locuri de casă, situate în loc. Firiteaz.
Reclamanta susține că terenul ce face obiectul prezentei acțiuni este unul din cele trei „plațuri” și a fost denumit astfel deoarece la momentul vânzării casa evidențiată în cartea funciară ca fiind amplasată pe teren nu mai există faptic, terenul fiind viran și apt pentru a putea fi folosit ca lot construibil.
Se mai arată că încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare asupra imobilului în litigiu nu a fost posibilă deoarece vânzătorii au dobândit la rândul lor prin act sub semnătură privată, iar potrivit notațiilor de carte funciară proprietar tabular figura numitul C. I. al cărui drept a fost întabulat în anul 1890, dată după care nu s-a mai operat nicio modificare.
Reclamanta susține că, deși a făcut numeroase demersuri pentru a afla date de stare civilă referitoare la numitul C. I., nicio instituție nu i-a putut furniza informații dată fiind vechimea înscrierii dreptului său în cartea funciară, însă apreciază că decesul acestuia anterior anului 1991 este o certitudine pornind de la vechimea înscrierii dreptului său în cartea funciară. Astfel, presupunând că la 13.06.1980, data intabulării sale, acea cel puțin 18 ani, deoarece în cartea funciară nu este făcută mențiunea minorității sale, ar însemna să se fi născut în anul 1872, iar în anul 1991 când reclamanta a dobândit posesia utilă asupra imobilului să fi avut 119 ani, ceea ce fizic este cu neputință.
Reclamanta a mai arătat că din anul 1991, când a dobândit posesia asupra terenului, a achitat la zi impozitele aferente acestuia, conform adeverinței nr. 367/23.02.2015 emisă de Primăria comunei Ș., iar potrivit adresei nr. 365/17.02.2015 emisă tot de Primăria comunei Ș., se atestă că imobilul în litigiu, evidențiat în CF_ Ș., nu face parte din domeniul public al comunei.
De asemenea, reclamanta apreciază că posesia exercitată de aceasta îndeplinește condiția de a fi continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, fiind privită în localitate ca proprietară a imobilului și, de la momentul la care a dobândit posesia utilă asupra terenului, nimeni nu a pretins vreodată vreun drept asupra acestuia și nici nu a exercitat acte d tulburare a posesiei sale.
În ceea ce privește documentația cadastrală cerută de dispozițiile art. 1050 alin. 3 lit. f) C.p. civ., reclamanta a arătat că aceasta confirmă susținerile sale potrivit cărora terenul este viran, iar casa evidențiată în cartea funciară nu mai exista faptic nici la momentul în care reclamanta a dobândit terenul. Tot astfel, numărul administrativ al imobilului s-a schimbat din 156, cât figurează în cartea funciară, în 179, împrejurare certificată prin adeverința nr. 363/23.02.2015 emisă de Primăria comunei Ș..
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1049 – 1052 C.p.civ., art. 28 alin. 1 din Decredtul – Lege nr. 115/1938, art. 82 din Legea nr. 7/_, art. 914 Cod civil, iar în probațiune a depus la dosar adeverințele nr. 365/17.02.2012, nr. 363/23.02.201 și nr. 367/23.02.2015 emise de Primăria comunei Ș., adresa nr. 311/12.03.2015 emisă de Camera Notarilor Publici Timișoara, adresa nr. 5013/23.02.2015 emisă de Primăria comunei Ș. – Stare civilă, adresa OCPI, documentație tehnică cadastrală a imobilului avizată de OCPI, carte funciară nr._ Ș., copie contract de vânzare-cumpărare olograf, copie certificat de deces, certificat fiscal al imobilului nr. 923/03.03.2015, sentința civilă nr. 4988/13.10.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul_ .
Prin notele de ședință depuse la dosar (f.17) reclamanta a arătat că raportat la dispozițiile vechiului Cod civil, în vigoare la momentul la care a început posesia asupra imobilului în litigiu și având în vedere că posesia sa utilă, dobândită prin justă cauză cu bună-credință, durează de 24 de ani, sunt îndeplinite condițiile instituite de art. 1895 din vechiul Cod civil. Mai mult, reclamanta susține că, chiar dacă nu este în situația lipsei titlului sau a relei-credințe este îndeplinită și condiția posesie de 30 de ani prevăzută de art. 1890, ca efect al joncțiunii posesiei sale cu cea a autorilor săi, respectiv vânzătorii de șa care a dobândit terenul și care l-au posedat cel puțin douăzeci de ani înainte de a-l vinde acesteia și soțului său.
La data de 17.12.2015 reclamanta a depus la dosar precizare de acțiune prin care a precizat temeiul legal al cererii sale de constatare a dobândirii dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii asupra imobilului în litigiu ca fiind dispozițiile Codului civil vechi, în vigoare și aplicabil la momentul când familia autorilor săi, respectiv a persoanelor de la care a cumpărat terenul în anul 1991, a început posesia asupra acestuia.
Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:
Asupra imobilului constând în teren cu nr. administrativ 179, înscris în CF_ Firiteaz, top 295-296/a figurează proprietar tabular C. I., dreptul său dobândit prin convenție fiind înscris in anul 1890.
Deși nu se cunoaște data decesului acestuia, de la data întabulării dreptului de proprietate până în prezent au trecut 125 ani și, dat fiind că nu se menționează că ar fi fost minor la data înscrierii dreptului, prezumând că avea cel putin vârsta majoratului, rezultă că susnumitul ar avea mai mult de 140 ani. În aceste condiții, instanța prezumă moartea proprietarului tabular.
Terenul în discuție are o suprafață de 1919 mp, casă înscrisă în cartea funciară nemaiexistând, așa cum rezultă din schița de identificare a imobilului întocmită de PFA L. V. Topo Cad și din declarațiile martorilor.
Din adeverința nr. 367/23.02.2015 a Primăriei Comunei Ș., rezultă că reclamanta figurează ca plătitor de impozit pentru imobilul în litigiu, din anul 1991, suprafața de 1991 mp fiind declarată de contribuabil în baza unui înscris sub semnătură privat din 05.07.1991.
Înscrisul în discuție, depus la dosar constată o vânzare cumpărare încheiată între R. N. și Dugaciu L. pe de o parte și P. G. și M. pe de altă parte a unei case cu grădină și a trei „ plațuri” .
Martorii audiați în cauză, martorul B. P. fost soț al vânzătoarei Dugaciu L., au declarat că l-au cunoscut pe R. N., bunicul lui Dugaciu L. și știu că acesta a cumpărat două grădini învecinate ce au aparținut unei persoane de etnie germană, după război, fără însă a cunoaște exact data la care a intrat în posesia lor, una dintre parcele fiind identificată ca fiind cea în litigiu.
Martorii audiați în cauză, au declarat că, atât vânzătorii R. și Dugaciu, cât și reclamanta și soțul ei au folosit ., cultivându-l cu porumb și trifoi, continuu, neîntrerupt, pașnic și sub nume de proprietari.
Potrivit art. 28 din Decretul – lege nr. 115/1938, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
Pentru a putea prescrie, art. 1847 C.civ., cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Din cele mai sus expuse, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile mai sus invocate, anume, reclamanta a exercitat o posesie utilă, în accepțiunea art. 1847 și urm. C.civ., posesia a fost exercitată cel puțin 20 ani de la data decesului proprietarului tabular prezumată a fi survenit cel târziu la data de 1995 ( respectiv la 105 ani de la întabularea dreptului său în cartea funciară) și, cum nimeni nu a făcut opoziție la somația afișată la sediul Primăriei Ș., la ușa instanței și publicată într-un ziar de răspândire națională, în conformitate cu prevederile art. 130 din Decretul Lege nr. 115/1958, instanța urmează a admite acțiunea și a constata că reclamanta a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, dispunând totodată și întabularea acestuia în cartea funciară.
Deși reclamanta a invocat și dispozițiile codului civil de la 1864, aplicabile în Ardeal în perioada 1945 -1947, instanța apreciază că nu s-a făcut dovada clară că posesia antecesorului reclamantei a numitului R. N. a început în această perioadă, pentru a fi incidente dispozițiile acestuia.
Cererea privind constatarea faptului că construcția nu mai există precum și cea privind numărul administrativ corect al terenului, vor fi respinse ca inadmisibile, instanța neputând constata o stare de fapt ci doar existența sau inexistența unui drept.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta P. P., CNP._, cu domiciliul în loc. Ș., nr. 504, jud. A. și cu domiciliul procesual ales în A., .-16, .. A, . .
Constată că reclamanta a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului constând din teren înscris în CF nr._ Firiteaz, top 295-296/a cu nr. administrativ 179, asupra căruia figurează proprietar tabular C. I. din anul 1890.
Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului de mai sus.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din data de 18.02.2016.
Președinte, Grefier,
E. D. B. G. M. P.
Red/Tehnored/EDB/GMP/29.02.2016
3 ex. din care 1 ex. se comunică cu:
P. P., cu domiciliul procesual ales în A., .-16, .. A, .
Exp. 1 .>
1 ex. se va comunica la OCPI A. - după rămânerea definitivă a hotărârii
1 ex. se va comunica Primăria Comunei Ș. - după rămânerea definitivă a hotărârii
| ← Succesiune. Sentința nr. 722/2016. Judecătoria ARAD | Pretenţii. Sentința nr. 1208/2016. Judecătoria ARAD → |
|---|
