Pretenţii. Sentința nr. 101/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 101/2015 pronunțată de Judecătoria BAIA DE ARAMĂ la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 779/181/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BAIA DE A.
JUD BAIA DE A.
SENTINȚA Nr. 101/2015
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-A. U.
Grefier de ședință A. S.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamant S.C.C&C MH C. SRL REPREZENTATĂ și pe pârâta PFA T. C. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâtă curator N. A., lipsind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curatorul pârâtei depune la dosarul cauzei dovada de achitare a onorariului de curator.
La interpelarea instanței, curatorul pârâtei arată că a studiat dosarul și nu are cereri probatoriu de formulat, înscrisurile aflate la dosarul cauzei fiind suficiente.
Nemaifiind alte cereri de formulat, sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Curatorul pârâtei, având cuvântul, solicită instanței respingerea acțiunii formulată de reclamant, având în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei, arătând instanței că pe înscrisurile în cauză există ștampila firmei, dar nu există semnătura.
Totodată, curatorul pârâtei arată că facturile au fost eliberate cu reaua credință a agenților, ori sunt prescrise, ori nu sunt semnate, acestea nefiind acceptate.
De asemenea, curatorul pârâtei arată că majoritatea agenților firmei în cauză au dosare penale, sau au fost dați afară.
Cu privire la penalitățile solicitate, curatorul pârâtei arată că acestea sunt mult prea mari.
Totodată, curatorul pârâtei nu solicită instanței obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Constatând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._, la data de 21.11.2014, reclamanta . C. SRL a chemat în judecată pe pârâta PFA T. C. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 5687,37 lei reprezentând contravaloarea menționată în fișa contabilă atașată și a sumei de_,29 lei lei reprezentând penalitățile de întârziere aferente facturilor, calculate până la data de 21.02.2013.
În motivare, reclamanta a precizat că, a furnizat pârâtei produse în valoare totală de 5687,37 lei, operațiuni pentru care au fost emise facturile menționate în fișa contabilă atașată.
De asemenea, a arătat reclamanta că, deși produsele au fost ridicate integral, pârâta nu a respectat termenul de plată, rămânând restantă cu suma de 5687,37.
Totodată, reclamanta a arătat că pârâta a acceptat la plată facturile, dovadă acceptării constituind-o semnarea și/sau ștampilarea acestora de către reprezentantul societății cât și efectuarea plăților parțiale.
A mai menționat reclamanta că pârâta a fost notificată și invitată prin intermediul adresei nr. 766/20.03.2013, tocmai pentru găsirea unei soluții de rezolvare amiabilă a acestui litigiu, dar pârâta nu a înțeles să dea curs acestei invitații. Mai mult decât atât, societatea reclamantă a îndeplinit, în conformitate cu prevederile art. 2 (1), art. 43 (1) din Lg. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, procedura prealabilă a medierii, astfel, pârâta a fost invitată prin adresa nr. 468/22.08.2013 în vederea acceptării medierii sau acceptării informării privind medierea, la Biroul de Mediator S. M. P..
Cu privire la penalitățile de întârziere, a arătat reclamanta că, acestea au fost calculate începând cu data emiterii lor și până la data de 14.10.2013, cu procent de 1% pentru fiecare zi întârziere.
Concluzionează reclamanta că, creanța este certă, cuantumul fiind precis determinat potrivit facturilor comunicate debitoarei, lichidă, în sensul ca este exprimată în bani, determinată, potrivit facturilor emise și acceptate de debitoare prin semnarea acestora și exigibilă, fiind datorată de la scadență până la stingerea datoriei.
Reclamanta a precizat că încasarea de creanțe este atributul exclusiv al administratorului judiciar conform art. 20 din Legea 86/2006.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1169, art. 1170 coroborate cu art. 1470, art. 1475, art. 1521 și art. 1523 C.civ, raportate la art. 194 C..
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, certificat ONRC, factura fiscală nr._/25.07.2012, factura fiscală nr._/23.02.2011, factura fiscală nr._/25.05.2012, factura fiscală nr._/13.06.2012, factura fiscală nr._/06.06.2012, factura fiscală nr._/11.07.2012, factura fiscală nr._/22.06.2012, factura fiscală nr._/27.06.2012, sentința civilă nr. 487/2013 a Tribunalului M. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
Pârâtei PFA T. C. C., i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată și înscrisurile depuse de reclamantă, cu mențiunea ca în termen de 25 de zile de la comunicarea actelor să depună întâmpinare, precum și copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească, potrivit rezoluției din data de 24.11.2014, aceasta nedepunând la dosarul cauzei întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Între reclamanta . C. SRL și pârâta PFA T. C. C., s-au derulat operațiuni comerciale constând în furnizarea de produse, în beneficiul pârâtei, emițându-se, în acest sens, facturile fiscale menționate în fișa contabilă atașată.
Prin sentința nr. 487/09.09.2013 pronunțată de Tribunalul M. s-a dispus ., fapt pentru care prezenta acțiune a fost demarată prin administratorul judiciar numit, respectiv Consultant Insolvență SPRL și Yna Consulting SPRL.
Potrivit disp. art. 1166 cod civil „Contractul este acordul de voință dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic”, iar potrivit disp. art. 1171 Cod civil „Contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce și independente. În caz contrar, contractul este unilateral chiar dacă executarea lui presupune obligații în sarcina ambelor părți.”
De asemenea, potrivit disp. art. 1516 c. civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Pentru angajarea răspunderii contractuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor raporturi contractuale stabilite între părți, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și nerespectarea obligațiilor contractuale, precum și vinovăția părții care a cauzat prejudiciul.
Față de situația de fapt reținută mai sus, instanța constată că între părți s-a născut un raport juridic care este supus regulilor răspunderii civile contractuale, iar conform prevederilor articolului 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Se retine că facturile emise au natura juridică a unor înscrisuri sub semnătură privată, apte de a face dovada pretențiilor bănești deduse prezentei acțiuni. Astfel, facturile emise deși nu au fost semnate ele au fost stampilate de debitoare, ceea ce echivalează cu acceptarea facturilor în cauză. De asemenea, în raportul juridic bilateral, fiecare parte trebuie să execute prestația sa și numai dacă partea cocontractantă nu execută, atunci cealaltă parte poate invoca excepția de neexecutare, ceea ce nu e cazul în prezentul dosar, pârâta rămânând în pasivitate.
În concluzie, constatând că reclamanta a făcut dovada temeiniciei susținerilor sale cu privire la primul petit, va admite cererea și va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 5697,37 lei reprezentând contravaloare facturilor fiscale . nr._ din data de 23.02.2011, nr._ din data de 25.05.2012, nr._ din data de 06.06.2012, nr._ din data de 13.06.2012, nr._ din data de 22.06.2012, nr._ din data de 27.06.2012, nr._ din data de 11.07.2012 și nr._ din data de 25.07.2012.
Cu privire la obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere, instanța reține că, operațiunile comerciale dintre părți, generatoare de raporturi juridice, s-au desfășurat în baza unui contract în formă simplificată, respectiv, comanda urmată de executare, livrarea comenzii făcându-se potrivit facturilor emise de reclamantă și acceptate la plată, deci confirmate de pârât.
Potrivit Deciziei nr.778/22.02.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, simpla mențiune de pe factură cu privire la plata penalităților nu poate fi asimilată unei clauze penale din perspectiva principiului forței obligatorii a contractului consacrat de art.1166 Cod civil, întrucât este un act unilateral de voință al reclamantei, neasumat de către pârât.
Astfel, acceptarea la plată a acestor facturi nu echivalează cu acordul celeilalte părți cu privire la pretinsele penalități de întârziere, aspect confirmat de doctrină cât și de jurisprudența în materie.
Având în vedere cele reținute și Decizia nr.778/22.02.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța va admite în parte acțiunea, va obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5697,37 lei reprezentând contravaloare facturilor fiscale . nr._ din data de 23.02.2011, nr._ din data de 25.05.2012, nr._ din data de 06.06.2012, nr._ din data de 13.06.2012, nr._ din data de 22.06.2012, nr._ din data de 27.06.2012, nr._ din data de 11.07.2012 și nr._ din data de 25.07.2012.
În baza dispozițiilor art. 274 C., va obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea privind pe reclamant S.C.C&C MH C. SRL REPREZENTATĂ cu sediul în DR TR S., IC BRATIANU, nr. 11A, J. M. și pe pârâta PFA T. C. C., cu sediul în .. 7, J. M..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5697,37 lei reprezentând contravaloare facturilor fiscale . nr._ din data de 23.02.2011, nr._ din data de 25.05.2012, nr._ din data de 06.06.2012, nr._ din data de 13.06.2012, nr._ din data de 22.06.2012, nr._ din data de 27.06.2012, nr._ din data de 11.07.2012 și nr._ din data de 25.07.2012.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se va depune la sediul Judecătoriei Baia de A..
Pronunțată în ședință publică, azi 09.04.2015.
PREȘEDINTE, C. A. U. | GREFIER, A. S. |
Red.C.A.U./Tehn.A.S.
Ex.5/ 07.05.2015
O.P.Date 2633
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 107/2015. Judecătoria... → |
|---|
