Plângere contravenţională. Sentința nr. 3247/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3247/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 2790/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3247/2014
Ședința publică de la 15 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: D. C. H.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul V. O. domiciliat în B. .. 35et. 12 . în contradictoriu cu intimatul I. V. cu sediul în V. .. 1 jud. V., având ca obiect plângere contravenționala PV . NR._ DIN 27.06.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul V. O. personal care se legitimează cu CI . nr._, CNP_ lipsă fiind intimatul - I. V. prin reprezentanți legali.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect plângere contravențională;
- procedura de citare a fost legal îndeplinită;
- la dosar au venit relațiile solicitate de instanță I. V. și DRDP Iași;
- cauza se află la administrare probatoriu;
- a fost solicitată judecata cauzei în lipsă de către intimat prin întâmpinare;
Instanța din oficiu dispune audierea petentului.
Interpelat, petentul arată că se deplasa de la Bârlad spre V.. La ieșirea din Bârlad este o intersecție cu sens giratoriu. A avut viteză, este adevărat însă se afla în depășirea unei coloane de mașini și nu a știut că este restricționare de viteză.
Se vizualizează conținutul înregistrării video înaintată de către I. V..
Petentul depune la dosar în susținerea cererii formulate înscrisuri. Precizează că este unicul întreținător al familie sale.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța se socotește lămurită și în temeiul art. 392 cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților prezente pe fondul cauzei.
Având cuvântul pe fondul cauzei, petentul V. O. solicită instanței admiterea plângerii formulată și anularea procesului verbal. Depinde de permisul de conducere auto. Este unicul întreținător al familie sale. Solicită anularea procesului verbla.
Instanța în temeiul art. 394 cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ la data de 03.07.2014, petentul V. O., a cerut, în contradictoriu cu intimatul I. V., anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimat la data de 27.06.2014 solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal.
În motivare, petentul a arătat că la data de 27.06.2014 conducea autoturismul de serviciu_ pe De 581 dinspre Bârlad spre V. si la km 80+800 m a fost oprit de un agent de poliție care i-a adus la cunoștință că în acel loc există o restricție de viteză de 70 km/h, aspect pe care nu l-a observat. În realitate acel indicator nu exista în locul în care i s-a spus că a fost surprins de aparatul radar. Deși a solicitat dovada video, agentul de poliție nu a făcut-o.
În drept, petentul a invocat ca temei prevederile OUG 195/2002.
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. A depus la dosar: proces verbal de contravenție, copie CI și dovadă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata a formulat întâmpinare (f. 16) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
În fapt, intimata a arătat că procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului care l-a semnat iar la rubrica specifică s-a consemnat „eram în depășire și nu am văzut indicatorul”. Din fotografiile efectuate după înregistrarea video a aparatului radar reiese cele consemnate în procesul verbal. Aparatul radar este verificat metrologic.
În drept, intimata a invocat prevederile OUG 195/2002.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei în copie: fotografii efectuate după înregistrarea video a aparatului radar, buletin de verificare metrologică a aparatului radar.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare (fila 22) prin care a arătat că a afirmat în procesul verbal că nu a întâlnit pe acel sector de drum un indicator de limitare, dovada în acest sens revenind intimatului. Solicită ca intimatul să depună la dosar înregistrarea video a abaterii având în vedere că aceasta a fost efectuată în mișcare.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. De asemenea, a dispus emiterea unei adrese pentru ca CNADNR Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași să precizeze dacă pe acel sector de drum unde a fost depistat petentul existau indicatoare referitoare la o limitare de viteză, răspunsul fiind atașat la dosarul cauzei. Totodată, i-a pus în vedere intimatului să depună la dosar suportul optic cu înregistrarea video efectuată de aparatul radar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimat la data de 27.06.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 765 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 al. 3 lit. e din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice constând în depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că petentul, la data de 17.06.2014 ora 09,15 pe DE 581 km 80+800 m a condus auto marca Renault cu numărul_ cu viteza de 130 km/h într-o zonă cu limitare de viteză la 70 km/h, abatere filmată cu aparatul montat pe MAI_, operator radar A. G..
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat „eram în depășire și nu am văzut indicatorul”, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, analizând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, observă că acesta este regulat întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși, nu este contrară art. 6 par. 2 din CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Prin urmare, având în vedere cauza menționată anterior, precum și cauza Janosevic împotriva Suediei, se apreciază că instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV- a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Din procesul verbal de contravenție întocmit în cauză reiese că petentul a fost surprins circulând cu viteza de 130 km/h pe DE 581 km 80+800. Potrivit art. 49 alin. 4 din OUG 195/2002, limita maximă de viteză în afara localităților, drumurile europene este de 100 km/h. În procesul verbal s-a reținut că pe respectivul sector de drum limita de viteză era de 70 km/h.
A arătat că nu exista nicio restricție pe acel sector de drum iar sancțiunea trebuia aplicată pentru încălcarea altui text de lege, constând în depășirea limitei de viteză cu până la 50 km/h.
Deși din planșele foto depuse de către intimat la dosarul cauzei nu reiese că pe respectivul sector de drum era amplasat un indicator de limitare a vitezei la 70 km/h. Intimatul nu a făcut dovada că la acel moment exista un indicator pe sensul de mers al petentului, care să instituie o derogare de la regula generală care prevede o limită de 100 km/h pe drumurile europene. Mai mult decât atât, CNADNR Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a emis o adresă din care reiese că pe DE 581 km 78-82 nu există indicatoare de limitare a vitezei (implicit nici la km 80+800 unde a fost surprins petentul), cel mai apropiat indicator fiind la km 82+925.
În consecință, instanța reține că petentului nu i se poate imputa comiterea faptei prev. de art.102 al. 3 lit. e din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice constând în depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus atât timp cât indicatorul care trebuia să instituie o derogare de la regulă (a limitei de viteză de 100 km/h pe acel sector de drum) nu exista la momentul comiterii faptei contravenționale. Acesta nu poate fi ținut că adopte un comportament în conformitate cu o regulă pe care nu are cum să o cunoască.
Deși contravenientul a depășit limita de viteză pe acel sector de drum (circulând cu 130 km/h), instanța nu are competența, în actualul cadru normativ, de a schimba încadrarea juridică dată faptei și implicit aplicarea unei sancțiuni contravenționale potrivit textului legal care stabilește adevărata încălcare. Ca atare, sancțiunea care intervine în cauză este anularea procesului verbal și nu recalificarea faptei cu consecința aplicării unei alte sancțiuni.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța urmează a admite plângerea contravențională formulată în cauză, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție, a exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale și de la suportarea sancțiunii complementare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul V. O., cu domiciliul în B., .. 35, ., jud. B., CNP_ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în V. .. 1, jud. V., prin reprezentant legal.
Anulează procesul verbal atacat . nr._/27.06.2014 și în consecință exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 765 lei precum și de la suportarea sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. H. D.
Red. C.D
Tehnoredactat D.H. 4 ex/15.01.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2723/2014.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
