Pretenţii. Sentința nr. 2865/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2865/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 1730/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 2865/2014
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant ., cu sediul procesual ales la C.. av. P. D. cu sediul în București, .. 1, . - birou, . și pe pârâtul PAȚA A., domiciliat în Bârlad, ., ., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 18.11.2014.
Deliberând, s-a dat sentința de față:
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanța a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecata
A. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 28.04.2014 sub nr. de dosar _ reclamanta S.C. O. V. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul Pata A. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata
- sumei de 6.400 lei reprezentând contravaloarea despăgubirii acoperite de reclamantă asiguratului S. I.-L.,
- reactualizarea sumei cu indicele de inflație
- plata penalităților de întârziere de 0,1% / zi din data de 28.04.2011 până la data de 01.01.2012 și respectiv 0,2 % / zi de la data de 01.01.2012 pana la data plății efective a sumei datorate
- cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta arată că la data de 23.03.2011 s-a produs un accident de circulație în care au fost implicate autoturismul marca KIA cu nr. de înmatriculare_ proprietatea lui S. I. L. si ATV-ul (motoscuter) marca Quad cu nr. de înmatriculare_ condus de Pata A.. Conform celor consemnate în Procesul Verbal . nr._, culpa exclusiva în producerea coliziunii îi revine lui Pata A., întrucât nu a adaptat viteza de condus la condițiile drumului și încercând sa evite coliziunea cu un alt autoturism s-a răsturnat și a intrat în coliziune cu autovehiculul marca KIA cu nr._ staționat regulamentar.
Susține că, în urma acestui eveniment, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ asigurat la . Group SA cu polița . nr._ care era în vigoare la data producerii accidentului, polița în temeiul căreia a deschis dosarul de dauna nr. RA18/VS/11/_ achitând indemnizația de asigurare în cuantum de 6400 lei.
Reclamanta a arătat că, persoana vinovată de producerea accidentului este conducătorul ATV - ului cu nr. de înmatriculare_, pârâtul Pata A..
Susține că, potrivit dispozițiilor art. 22 din legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în limitele indemnizației plătite în asigurarea de bunuri și de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei… Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse asigurătorului prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut la alin. 1. Mai arată că, în temeiul art. 42 și 49 din Legea nr. 136/1995, art. 26 alin 2 din Ordinul nr. 5/2010 emis de CSA suma plătită de O. drept indemnizație urmează a fi recuperată de la vinovat.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 136/1995, Ordinele CSA, C. proc. civ, art. 999-1002 cod civil 1865.
Prin cererea înregistrată sub nr. 9177/20.05.2014 reclamanta a depus la dosarul cauzei precizări prin care a arătat ca penalitățile de întârziere solicitate sunt în cuantum de 1580,08 lei reprezentând 0,1%/zi din data de 28.04.2011 și până la data de 01.01.2012, iar în cuantum de_,8 lei reprezentând 0,2 %/zi din de 01.01._11 și până la plata efectivă a sumei datorate de 6400 lei. A precizat cuantumul total al penalităților solicitate ca fiind_,60 lei.
Prin cererea înregistrată sub nr._/12.09.2014 reclamanta a depus la dosarul cauzei precizări, prin care a arătat că, din eroare a indicat greșit dosarul de daună, subliniind ca dosarul de dauna din prezenta cauză are nr. V1/CA/VS/11/_.
B. Apărările formulate
La termenul din data de 21.10.2014 pârâtul Pață A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune prin împlinirea termenului de 2 ani de la momentul în care pârâta a avut cunoștință de existența pagubei, cât și vinovatul producerii daunei. Menționează că data producerii pagubei a fost 23.03.2011, iar data când a introdus acțiunea este 28.08.2014 cu mult peste termenul de prescripție – 23.03.2013.
Pe fondul cauzei, pârâtul arată că pretențiile reclamantei sunt exagerate față de daunele suferite de autoturism. Apreciază că pagubele pe care le-a provocat autoturismului sunt mult mai mici, motivat de faptul că doar partea laterală stânga a autovehiculului a fost lovită, provocând avarierea aripei stânga față și lăsând ușoare urme pe partea laterală.
Pârâtul susține că societatea reclamantă avea obligația de a-i aduce la cunoștință ca păgubitul a deschis dosar de daună în care solicită achitarea unei despăgubiri, iar constatarea pagubei trebuia sa se facă în prezența sa.
În legătură cu penalitățile de întârziere, pârâtul solicită respingerea acestora motivat de faptul că prevederile Ordinului 5/2010 si 11/2011 care reglementează cuantumul penalităților, nu se pot aplica prezentei spețe, neexistând contract de asigurare de tip RCA încheiat între el și reclamantă. Susține că, penalitățile de întârziere se pot solicita doar în situația în care asiguratorul nu își îndeplinește obligația de plată, iar aceste penalități se pot solicita doar de către păgubit, nicidecum de către asigurător.
C. Precizări
La data de 11.11.2014 sub nr._ reclamanta a depus la dosarul cauzei precizări, prin care a arătat că întâmpinarea depusă de pârât nu poate fi primită, ca o întâmpinare, deoarece a fost depusă mult după termenul procedural în care avea posibilitatea de a o formula, fiind depusă la al patrulea termen de judecată. Solicită ca pârâtul sa fie decăzut din posibilitatea de a mai propune probe.
Solicită respingerea excepției prescripției extinctive, întrucât pentru evenimentul din data de 23.03.2011 este aplicabil Decretul nr. 167/1958, art. 7 si 8, adică prescripția de 3 ani.
Reclamanta arată că întinderea pagubei, cât si valoarea prejudiciului a fost cunoscută de către ea la data de 28.04.2011, dată la care s-a făcut plata, iar cele două condiții prevăzute de art. 7 si 8 au fost îndeplinite cumulativ, moment în care a început să curgă termenul de prescripție de 3 ani.
D: Probe
La data de 26.09.2014 sub nr. 4414 reclamanta a depus la dosarul cauzei copie de pe dosarul de daună f. 67-97.
În susținere a atașat copie de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate, permis de conducere, adresa nr. 3555/03.11.2011, adresa nr._/09.11.2011, proces verbal de contravenție, declarații conducători auto, referat privind dosarul de daună_, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, polița de asigurare, proces verbal de contravenție . nr._/20.10.2011, autorizație de reparații, înștiințare cu privire la producerea unui accident, notă de constatare, carte de identitate a vehiculului, cerere de despăgubire la dosarul de daună nr._, extras de cont C. I., adresa nr. 766E/27.01.2012 ( f. 5-28).
A atașat copie de extrasul de cont nr. 198/03.05.2011 (f. 133).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
II. în fapt:
În urma analizării probelor, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 23.03.2011 a avut loc incident rutier de care a fost stabilit vinovat pârâtul Pața A., care potrivit procesului verbal . nr._ din data de 23.03.2011 în timp ce conducea ATV marca Quad cu nr. de înmatriculare_ nu adaptat viteza la condițiile de drum și evitând impactul cu un alt autoturism s-a răsturnat și a intrat în coliziune cu auto KIA cu nr. de înmatriculare_ care era staționată regulamentar. În urma incidentului rutier, autovehiculul cu număr de înmatriculare_ proprietatea lui S. I. L. a prezentat avarii în valoare de 6.400 lei. La data producerii accidentului autoturismul era asigurat RCA la societatea reclamantă . Group SA.
În urma cererii de despăgubire, la data de 02.05.2011 reclamanta a plătit despăgubiri în cuantum de 6 400 lei.
III. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune
În ceea ce privește legea aplicabilă, potrivit art.201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Art. 1 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Art. 3 stabilește că, termenul prescripției este de 3 ani.
Raportând prevederile legale de mai sus la situația de fapt reținută, în scopul soluționării excepției prescripției dreptului la acțiune, instanța constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Regula referitoare la începutul prescripției extinctive este stabilită, în ceea ce privește drepturile de creanță izvorâte din fapte ilicite, atât de art. 8 din Decretul 167/1958, cât și de art. 2528 C. civ, ca fiind momentul în care păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Regula se caracterizează prin stabilirea a două momente alternative de la care prescripția poate începe să curgă și anume, pe de o parte, momentul subiectiv al cunoașterii pagubei și acelui care răspunde de ea, iar pe de altă parte, momentul obiectiv al datei la care păgubitul putea ori trebuia să cunoască aceste elemente.
Din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că, reclamanta a cunoscut paguba produsă prin fapta ilicită a pârâtului, la momentul în care a efectuat plata despăgubirii către persoana vătămată prin fapta ilicită a pârâtului, moment în care era cunoscut și persoana care răspunde de pagubă, respectiv pârâtul Pața A..
În raport de momentul începerii cursului prescripției dreptului material la acțiune - 02.05.2011, față de dispozițiile art.201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, instanța apreciază că sunt aplicabile dispozițiile Decretului 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și nu dispozițiile Noului cod civil, astfel cum a susținut pârâtul.
Întrucât prescripția extinctivă sub imperiul Decretului 167/1958 privitor la prescripția extinctivă este reglementată de norme de ordine publică și nu de ordine privată - potrivit Noului cod Civil, excepția prespripției dreptului material la acțiune este o excepție absolută, care poate fi invocată, în orice stare a pricinii, inclusiv de instanță, din oficiu.
În raport de momentul începerii cursului prescripției dreptului material la acțiune - 02.05.2011, acțiunea reclamantei este introdusă în termen de mai puțin de 3 ani, astfel că, excepția prescripției dreptului material la acțiune este neîntemeiată, motiv pentru care urmează să o respingă.
IV. Asupra fondului cauzei:
A. În drept: În ceea ce privește legea aplicabilă, potrivit art. 3 din legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Prezenta acțiune este întemeiată pe răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, pentru o faptă săvârșită la data de 23.03.2011. Prin urmare, sunt incidente dispozițiile legii sub imperiul căruia fapta a fost săvârșită.
Potrivit art. 22 alin. Legea nr. 136/1995, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, conform art. 54.
Articolul 41 are următorul enunț: în asigurarea de răspundere civilă, asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțele persoane păgubite și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.
Articolul 43 prevede ca despăgubirea se stabilește pe baza convenției dintre asigurat, persoana păgubită si asigurator, potrivit contractului de asigurare ori prin hotărâre judecătoreasca.
Articolul 998 din Codul civil, conform căruia orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Articolul 999 C.civ., potrivit cu care omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
B. Soluția adoptată:
Raportând prevederile legale de mai sus la situația de fapt reținută, instanța constată că, în cauză, sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, răspundere ce se angajează în raportul civil delictual născut între pârâtul Pața A. și proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, respectiv S. I. L., avariat ca urmare a producerii accidentului rutier din data de 23.03.2011.
Instanța constată că a fost probată fapta ilicită si vinovăția făptuitorului, pârâtului Pața A., prin înscrisurile existente la dosarul de daună, respectiv procesul verbal . nr._ din data de 23.03.2011. La rubrica alte mențiuni a procesului verbal s-a reținut că, Pața A. recunoaște fapta. Pârâtul a semnat procesul verbal în două locuri ceea ce înseamnă că și-a însușit mențiunile cuprinse în acesta. Instanța constată, de asemenea, probate prejudiciul, în valoare de 6.400 lei și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu (reiese din procesul-verbal de constatare a daunelor și devizul de calcul). Susținerea pârâtului potrivit căreia, pagubele pe care le-a provocat autoturismului sunt mult mai mici, și astfel cuantumul despăgubirii este mult mai mic, nu se susține. Din autorizația de reparații . nr._ rezultă că avariile constate la autoturismul Kia în urma evenimentului rutier sunt următoarele: aripa stângă față îndoită și zgâriată, portieră stângă față zgâriată, portieră stângă spate zgâriată, aripa stângă spate zgâriată, bară de protecție spate zgâriată, oglindă laterală stângă spate. În raport de aceste avarii, reține instanța că reparațiile efectuate la autovehiculul marca Kia menționate în comanda de reparații nr. 771/25.03.2011 au fost necesare.
Instanța reține că, în materia asigurării de răspundere civilă, Legea nr. 136/1995 (art. 22) stabilește existența unor raporturi juridice între asigurător și terța persoană vinovată de producerea prejudiciului, născute prin subrogare, raporturi juridice ce izvorăsc ex delictu.
Față de cele expuse mai sus, instanța constată că reclamanta, achitând persoanei păgubite contravaloarea reparațiilor efectuate, a preluat acțiunea de care aceasta beneficia, dreptul, să cheme în judecată direct pe persoana vinovată de producerea prejudiciului. Instanța a luat act de faptul că, pârâtul nu a făcut dovada că a reparat prejudiciul suportat de către conducătorul autoturismului avariat.
În ceea ce privește cererea privind penalitățile de întârziere, instanța apreciază neîntemeiază această cerere.
Potrivit art. 37 din Ordinul CSA nr. 5/2010, în vigoare la momentul producerii accidentului și al plății despăgubirii, dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Analizând dispozițiile mai sus menționate rezultă că, legea stabilește obligația asiguratorului RCA de achitare a penalităților de întârziere în cazul în care întârziere plata despăgubirilor și nu un drept al acestuia.
Prin urmare, cererea de acordare a penalităților de întârziere solicitată de asiguratorul RCA, respectiv de . Group SA nu este întemeiată, motiv pentru care, instanța urmează să o respingă.
Asupra cheltuielilor de judecată
Reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 455 lei aferentă cererii privind debitul principal și suma de 725,50 lei aferentă capătului de cerere privind penalitățile de întârziere.
De asemenea, reclamanta a achitat suma de 1240 lei reprezentând onorariu avocat conform ordinului de plată depus la dosar.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. care prevăd că partea care cade pierde procesul va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanța va admite în parte acest capăt de cerere proporțional cu admiterea acțiunii. În acest sens, pârâtul va fi obligat să ramburseze suma de 1045 lei (425 lei+620 lei onorariu) reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Pața A., prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
2. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta .>cu sediul în București, Bulevardul Aviatorilor, nr.28, sector 1, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/8364/94, CUI_ cu sediul procesual ales la Cabinet Individual de Avocat P. D. cu sediul în București, ..1, . 3, birou A3, sector 5, București SA în contradictoriu cu pârâtul Pața A. CNP:_, cu sediul în Bârlad, ., ., ..
2. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 6.400 lei cu titlu de despăgubiri civile, reactualizată cu indicele de inflație și, respinge cererea pentru plata penalităților de întârziere, ca neîntemeiată.
3.Obligă pârâtul să ramburseze reclamantei suma de 1.045 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
4. Numai cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 466 și art. 468 raportat la art. 483 alin.2 din Cod de procedură civilă. Cererea se depune la Judecătoria Bârlad.
5. Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2014.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
Red./tehnored. B.G.
V.B. 16.12.2014/ 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2707/2014.... | Evacuare. Sentința nr. 952/2014. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
