Partaj judiciar. Sentința nr. 1410/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1410/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 1932/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1410/2015
Ședința publică de la 02 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta D. V., domiciliată în BÂRLAD, ., .. 6, J. V. și pe pârâtul C. D., domiciliat în București, ȘOSEAUA C., nr. 35, ., sector 2, având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 26.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 02.06.2015
Deliberând, s-a dat sentința de față:
INSTANȚA
În urma deliberării în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C. pr. civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.05.2014, sub nr. de dosar_ reclamanta D. V. chemat în judecată pe pârâtul C. D. solicitând ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Bârlad, ..54 format din casă de locuit și suprafața de 176 m.p. teren.
În motivarea, în fapt a cererii, a arătat că, imobilul a aparținut tatălui său, C. C. care a decedat la data de 14 decembrie 1988 și a cărei succesiune a fost dezbătură conform certificatului de moștenitor nr. 40 de la 01.02.1989. Moștenitorii de la acel moment au fost C. E. a doua soție cu care nu a avut copii, C. D., în calitatae de fiu și D. V.. Susține că C. N. a decedat la data de 19.12.2011 în București, iar C. D. este fiul acestuia. Casa este veche, în stare de degradare, se autodemolează și nu este locuibilă. Solicită ca ieșirea din indiviziune să se facă în cote de ½ pentru fiecare moștenitor.
În drept, a invocat art. 979-995 C.proc. civ. și art. 669- 686 C.civ.
B. Apărările formulate
Pârâtul, a formulat întâmpinare, și s-a prezentat în fața instanței arătând că este de acord cu acțiunea.
C. Probe
Petentul a depus la dosar înscrisuri .
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
D. Aspecte procesuale
Prin Încheierea de ședință din data de 28.10.2014, Judecătoria a dispus suspendarea judecății cauzei cauza fiind repusă pe rol prin cererea de redeschidere a judecății formulată la data de 27.07.2015.
Instanța a invocat din oficiu excepția autorității de lucru judecat și a rămas în pronunțare asupra excepției.
II. In fapt:
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
D. Viginia și C. N. sunt frați, copii lui C. C..
Conform certificatului de moștenitor nr. 65/1966 al notariatului de Stat Local Bârlad, de pe urma defunctei C. E., decedată la data de 25 noiembrie 1965 a rămas un imobil situat în Bârlad, .. 54, jud. V. format dintr-o casă de locuit și construcții anexă, precum și suprafața de teren de 176 m.p. teren aferent. Prin același certificat de moștenitor s-a stabilit că, defunctul a lăsat ca moștenitori pe C. C., în calitate de soț supraviețuitor, fără descendenți.
Conform certificatului de moștenitor din dosarul 83/1989 al Notariatului de Stat local Bârlad de pe urma lui C. C., decedat la data de 14.11.1988 a rămas un imobil situat în Bârlad, .. 54, jud. V. format dintr-o casă de locuit și construcții anexă, precum și suprafața de teren de 176 m.p. teren aferent, imobil care a fost dobândit de defunct prin moștenire de la soția sa C. E. decedată în anul 1965. Prin același certificat de moștenitor s-a stabilit că, defunctul a lăsat ca moștenitori pe C. E., în calitate de soție supraviețuitoare, precum și pe D. V. și C. N. în calitate de fii.
Din aceste acte rezultă că defunctul C. C. a avut două soții, C. E., prima soție care a decedat la data de 25.11.1965, iar cea de-a doua soție, cu același nume, a rămas ca moștenitoare a defunctului, potrivit celui de al doilea certificat de moștenitor.
C. C. avut și altă soție C. N., mama reclamantei D. V. și a lui C. D., conform actelor de stare civilă.
Prin Sentința civilă nr. 964 de la data de 25.05.191 pronunțată de judecătoria Bârlad în dosarul nr. 383/1991, s-a admis cererea formulată de D. Viginia în contradictoriu cu C. N. și C. E. pentru ieșirea din indiviziune. Prin sentința civilă s-a stabilit că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. C., face parte, un imobil situat în Bârlad, .. 54, un loc de veci și bunuri mobile, moștenitorii defunctului fiind reclamanta D. V. și C. D., în calitate de fii, precum și C. E., în calitate de soție supraviețuitoare.
Prin aceeași sentință civilă s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, reclamantei D. Viginia fiind atribuite bunurile mobile, pârâtului C. N., locul de veci, iar soției supraviețuitoare C. E., imobilul teren și construcție din Bârlad, ..54, jud. V., aceasta fiind obligată către D. V. și C. N. la sultă.
În evidențele Primăriei Bârlad figurează ca fiind proprietar la imobilul din Bârlad, . (Ganet) M. conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 883 din data de 07.02.1994.
III. În drept:
Conform art. 431 C.proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, ori în aceeași calitate, în temeiul aceleași cauze și pentru același obiect.
Potrivit art. 432 C.proc. civ. excepția puterii de lucru judecat se poate ridica, de părți sau judecător, în orice stare a procesului, chiar înaintea instanțelor de recurs.
IV. Soluția instanței
Autoritatea lucrului judecat este o excepție de fond care paralizează o nouă acțiune ce se referă la același obiect, are aceeași cauză și se poartă între aceleași părți și în aceeași calitate.
Odată ce o hotărâre judecătorească a fost dată, și nu e reformată prin căile legale de atac, se prezumă că ea consacră adevăratele raporturi juridice ce există între părțile care au purtat procesul.
Din perspectiva textelor mai sus invocate, analizând elementele cauzei de față cu care a fost învestită instanța cu cauza civilă soluționată prin sentința civilă nr. 964 din data de 25.05.1991 pronunțată în dosarul 383/1991, instanța consideră că între cererile deduse judecății există identitate de părți. În cauza din 1991 au figurat ca părți reclamanta D. V. și C. N., moștenitorii lui C. C., iar în prezenta cauză, figurează D. Viginia și moștenitorul lui C. N., respectiv C. D.. Instanța constată că părțile au avut aceeași calitate procesuală, având în vedere că în procesele de partaj, părțile au dublă calitate, atât de reclamant, cât și de pârât.
Totodată, instanța apreciază existența identității obiectului, în ambele solicitându-se ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Bârlad, .. 54, jud. V., cât și identitatea de cauză, dedusă din cererea de chemare în judecată și indicarea temeiurilor de drept, respectiv starea de indiviziune.
În cadrul concluziilor scrise, reclamanta, prin apărător a invocat noi motive, în combaterea excepției autorității de lucru judecat. A susținut că, sentința civilă a fost pronunțată la data de 23 mai 1991 cu mult peste termenul de prescripție, iar întrucât dreptul la acțiunea la ieșirea din indiviziune nu s-a prescris, dreptul la ieșirea din indiviziune subzistă și în prezent. Hotărârea judecătorească nu a fost pusă în executare, iar părții interesate trebuie să i se recunoască posibilitatea de a introduce o altă acțiune, fără a i se opune autoritatea de lucru judecat.
Instanța reține că hotărârea judecătorească este caracterizată de anumite caractere printre care exclusivitatea și executorialitatea.
Prescripția dreptului la executare silită afectează caracterul executoriu al hotărârii judecătorești, rămânând eficiente celelalte atribute neatinse.
Prin hotărârea anterioară, lui C. E. i s-a atribuit în proprietate imobilul casă și teren de 176 m.p. din Bârlad, .. 56, jud. V..
Din perspectiva acesteia, autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri prezintă aspectul pozitiv, în sensul că se poate prevala într-o nouă judecată de acest drept de proprietate dobândit prin hotărârea judecătorească.
Din perspectiva celorlalte părți, moștenitori ai lui C. C., respectiv C. N. și D. V., hotărârea prezintă aspectul negativ, în sensul că nu mai pot repune în discuție dreptul de proprietate asupra imobilului stabilit în favoarea unei alte părți, respectiv C. E., într-o acțiune în configurația existentă la data pronunțării primei hotărâri. Practica judecătorească a stabilit că pot exista situații de fapt care să fi condus la schimbarea acestei situații, în sensul că, de la data primului proces, reclamantul a pierdut dreptul de proprietate anterior recunoscut, în vreme ce pârâții l-au dobândit.
Consecințele pe care exclusivitatea hotărârii le are asupra unei noi cereri ulterioare trebuie determinate în raport de aceste efecte, pozitiv și negativ ale hotărârii anterioare.
Instanța constată că, prezenta acțiune este declanșată de D. V., parte în contradictoriu cu care dreptul de proprietate a fost stabilit în favoarea lui C. E.. Prin acțiunea promovată, D. V. și moștenitorul lui C. N. tind ca într-o nouă judecată să repună în discuție dreptul tranșat în favoarea lui C. E., în judecata anterioară, printr-o altă cererea de ieșire din indiviziune.
Astfel, din perspectiva acestei părți puterea de lucru judecat anterioare are efectul negativ, iar noua cerere urmează să fie respinsă, căci acest proces tinde practic să înlăturare efectele hotărârii judecătorești anterioare.
D. V. și C. D. nu se prevalează de un drept recunoscut anterior, acestora nu li s-a stabilit dreptul de proprietatea asupra imobilului pentru a aprecia ca fiind incident efectul pozitiv la hotărârii judecătorești, și care ar permite promovarea altei acțiuni, în vedere a obținerii unui titlu executoriu pentru satisfacerea dreptului lor.
Cum cererea promovată tinde la înlăturarea exclusivității hotărârii judecătorești anterioare, instanța, urmează să aplice efectul negativ la hotărârii judecătorești anterioare, urmând să admită excepția autorității de lucru judecat și să respingă cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta D. V. ca efect al autorității de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de instanță, din oficiu.
2. Respinge cererea pentru ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Bârlad, ..54, jud. V. formulată de reclamanta D. V. CNP:_ domiciliată în Bârlad, ., ., jud. V. în contradictoriu cu pârâtul C. D. CNP:_ domiciliat în București, Șoseaua C., nr.35, ., ., Sector 2, ca având autoritate de lucru judecat.
3. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad, sub sancțiunea nulității.
4. Pronunțată în ședința publică din data de 02.06.2015.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
Red.jude.G.B. 29.06.2015
Gref.V.M.B.29.06.2015/4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1430/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1690/2015. Judecătoria... → |
|---|
