Plângere contravenţională. Sentința nr. 932/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 932/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 6356/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 932/2015
Ședința publică de la 07 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. D.
Grefier V. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent M. E. și pe intimat I. V., având ca obiect plângere contravențională PV . NR._ DIN 07.08.2014.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, răspunde martorul P. B.-I., lipsă fiind petenta și reprezentantul convențional al intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că:
- este al treilea termen de judecată, după care:
Instanța procedează la identificarea martorului P. B.-I. care prezintă carte de identitate CNP:_, după care procedează la audierea acestuia, sub prestare de jurământ religios, depoziția sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar, după semnare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod de procedură civilă, instanța, constată terminată cercetarea procesului și în temeiul dispozițiilor art. 394 Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei V. la data de 08.08.2014 sub nr. de dosar_, petenta M. E. a chemat în judecată pe intimata Inspectoratul de Poliție Județean V. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/07.08.2014, restituirea sumei de 180 lei achitate cu titlu de ½ din amenda dispusă și restituirea permisului de conducere.
În subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat, în esență, că procesul-verbal ar fi nul pe motiv că ora săvârșirii presupusei contravenții ar fi aceeași cu ora întocmirii procesului-verbal.
De asemenea, fapta descrisă de agentul constatator nu a fost săvârșită în modalitatea arătată.
Astfel, depășirea autoturismului_ nu a fost realizată pe trecerea de pietoni, așa cum s-a consemnat.
În drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În dovedire petenta a solicitat proba cu înscrisuri și martorul P. B.-I..
Petenta a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de contravenție . nr._/07.08.2014 (fila 6); chitanță . nr._/07.08.2014 (fila 7); copie CI (fila 8).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 9), conform dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata, legal citată, a depus în termen întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei V..
Pe fond, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal atacat.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că procesul-verbal este legal întocmit, contravenția reținută în sarcina petentei fiind constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Astfel, procesul-verbal beneficiază de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, petenta fiind cea care trebuie să dovedească contrariul.
În drept, intimata a invocat dipozițiile art. 205 C. proc. civ.
În dovedirea întâmpinării, intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: originalul procesului-verbal de contranvenție . nr._/07.08.2014 (fila 17).
Prin sentința civilă nr. 2543/12.11.2014 (filele 24-25), Judecătoria V. a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Bârlad.
La data de 30.12.2014, cauza a fost re-înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad sub nr. de dosar_ .
La termenul din data de 10.02.2015, instanța a dispus încuviințarea pentru petentă a probei cu înscrisuri, iar pentru intimată a probei cu înscrisuri și martorul-asistent P. B.-I. (fila 8).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. În fapt, la data de 07.08.2014 a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, așa cum reiese din originalul procesului-verbal anterior menționat (fila 17).
În dispunerea acestor măsuri, agentul constatator a avut în vedere faptul că petenta ”a condus autoturismul marca Toyota înmatriculat cu nr. FB-173-PR pe . mers Centru-IRB în zona Biserica Domnească a depășit auto cu nr._ pe marcajul pietonal”.
Faptele reținute în sarcina petentului au fost încadrate în dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat ”nu sunt obiecțiuni. Procesul-verbal de constatare ține loc și de dovadă înlocuitoare”, petenta semnând procesul-verbal și primind un duplicat al acestuia.
II. În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost înmânat la data de 07.08.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 08.08.2014.
1. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Criticile petentei, conform cărora procesul-verbal ar fi nul pe motiv că ora săvârșirii presupusei contravenții ar fi aceeași cu ora întocmirii procesului-verbal, nu pot fi primite.
Aceasta deoarece, conform art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, ”procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; […] descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită”.
Or, analizând procesul-verbal atacat, instanța observă că agentul constatator a respectat dispozițiile invocate.
Faptul că data și ora întocmirii procesului-verbal coincid cu data și ora săvârșirii presupusei contravenții nu este de natură să atragă nulitatea acestuia, deoarece, pe de o parte, nu reiese de nicăieri că aceste date ar trebui să fie diferite.
Pe de altă parte, atât timp cât agentul constatator s-a conformat dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001 și a completat înscrisul constatator cu toate mențiunile cerute de lege, nu s-a produs nici o vătămare petentei, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, conform art. 175 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petenta a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Conform art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ”constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind depășirea”.
Prin depășire se înțelege ”manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial”, așa cum arată art. 45 alin. 1 din același act normativ.
De asemenea, potrivit art. 120 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, ”se interzice depășirea vehiculelor: e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare și marcaje”.
Instanța observă că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Mai întâi, se reține că această situație de fapt este rezultatul unor constatări personale ale unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.
Astfel, constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.
În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate și dovedite de către petentă, care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acesteia.
În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale, cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
În speță, în susținerea netemeiniciei procesului-verbal atacat, petenta a solicitat administrarea probei cu martorul P. B.-I., însă acesta, la termenul din data de 07.04.2015, a declarat că ”anul trecut prin luna august eram după Biserica Domnească, moment în care am observat mașina petentei cum a efectuat o depășire a unui alt autovehicul pe trecerea de pietoni și în dreptul liniei continue”.
Așadar, martorul audiat de instanță confirmă cele reținute prin procesul-verbal atacat.
Simpla afirmație a petentei, conform căreia depășirea autoturismului_ nu a fost realizată pe trecerea de pietoni, așa cum s-a consemnat, nu poate fi primită, probele administrate în mod nemijlocit în fața instanței dovedind contrariul.
Petenta a semnat procesul-verbal, admițând că ea a fost cea care a condus autoturismul respectiv la data și ora menționate în procesul-verbal.
În concluzie, instanța reține că prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petentă și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului-verbal contestat.
3. Analizând proporționalitatea măsurilor luate împotriva petentului, instanța reține că:
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, ”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
De asemenea, art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Măsurile luate împotriva petentei sunt legale, deoarece amenda în cuantum de 360 lei și reținerea permisului de conducere sunt prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Totodată, aceste măsuri sunt și proporționale, întrucât gradul de pericol social al faptei săvârșite este unul ridicat, astfel că se impun luarea unor măsuri prompte împotriva contravenienților.
Astfel, fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social sporit, fiind o încălcare a reglementărilor în materia conducerii autovehiculelor pe drumurile publice, adoptate în scopul prevenirii accidentelor rutiere și a pierderii de vieți omenești.
Rațiunea instituirii interdicției de depășire pe trecerea pentru pietoni este aceea că zona cu marcaj pietonal este una în care conducătorii de autovehicule trebuie să manifeste un comportament prudent, prevăzător, indiferent de prezența sau absența altor participanți la trafic, întrucât pot apărea în orice moment situații periculoase generate de pietoni, care de cele mai multe ori nu posedă cunoștințe de circulație rutieră și se angajează în traversare fără a se asigura.
Or, conducătorul de autovehicul care depășește pe trecerea de pietoni poate fi deseori surprins de apariția neașteptată pe trecere a unui pieton sau alt obstacol, situație de natură să conducă la rezultate păgubitoare.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, urmează ca instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și să mențină procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/07.08.2014 întocmit de I. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta M. E. (CNP –_), domiciliată în mun. V., ., ., ., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean V., cu sediul în mun. V., .. 1, jud. V..
Menține procesul-verbal atacat . nr._/07.08.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.04.2015.
Președinte Grefier,
R. D. V. A.
Red./R.D., 08.04.2015, 4ex.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1052/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1070/2015.... → |
|---|
