Contestaţie la executare. Sentința nr. 1447/2013. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1447/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 1818/187/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1447/2013
Ședința publică de la 9 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: M. P. C., judecător
Grefier: Anișoara I. P.
Pe rol este pentru azi soluționarea cauzei civile privind pe contestatarul R. S. P., împotriva intimatei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI BEIUȘ (în continuare, Administrația), având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatarul personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, iar la data de 3 decembrie 2013 intimata a depus la dosar decizia de impunere nr._/30.06.2013 împreună cu dovada comunicării acesteia, titlul executoriu și somația, după care:
Contestatarul susține contestația, apreciind că Judecătoria Beiuș este competentă să soluționeze cauza.
În temeiul art. 131, alin. 1 din C. pr. civ., verificând respectarea normelor legale referitoare la competență, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze această cerere, potrivit art. 94, pct. 4, coroborat cu art. 650, alin. 1 și 2 și art. 713, alin. 1 din C. pr. civ.
La întrebarea instanței, contestatarul R. S. P. arată că nu a primit decizia nr._/30.06.2013 și nu a încheiat vreun contract de asigurare cu CAS.
În temeiul art. 258, alin. 1 din C. pr. civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile anexate cererii, sub aspectul dovedirii temeiniciei contestației.
La întrebarea instanței, contestatarul arată că nu mai solicită alte probe.
Nefiind alte cereri și în lipsa altor incidente de soluționat, în baza art. 392 din C. pr. civ.,instanța deschide dezbaterile asupra fondului.
Contestatarul R. S. P. solicită admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394, alin. 1 din C. pr. civ., instanța închide dezbaterile.
INSTANȚA,
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23.09.2013 sub nr._, contestatarul R. S. P. a chemat în judecată pe intimata Administrația, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea titlului executoriu nr._ și a somației nr._ /_, în valoare de 224 lei.
Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt arătate prin contestația la executare:
Conform adresei nr._/4334 din 27.06.2012 emisă de CJP Bihor, calculul contribuției la CAS s-a făcut în baza declarației de asigurare 8495 din 10.09.2010.
Contestatarul susține că nu trebuia să plătească CAS, întrucât venitul pe care l-a trecut în acea declarație, de 100 lei, nu corespundea dispoziției din Legea nr. 19/2000, trecută de altfel și în declarație, care prevedea că venitul minim care poate fi asigurat nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul brut care era atunci aproximativ 1836 lei.
A plătit suma de 31 lei pe lunile 09-12.2010.
În luna ianuarie 2011, când s-a dus la ghișeul din Beiuș al Casei de Asigurări Sociale, i s-a refuzat încasarea contribuției pe motiv ca trebuie să plătească 220 lei pe luna, iar nu 31 lei.
Contestatarul era în pierdere fiscala (din profilul activității sale de început, vânzarea de creioane și pixuri de abia își plătește impozitul) și nu putea declara aceasta sumă care o pretindeau ei.
În drept, cererea nu a fost motivată.
Contestația a fost legal timbrată cu suma de 20 lei - taxă judiciară de timbru .
În probațiune, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, titlul executoriu nr._ și somația nr._ /_ în valoare de 224 lei, decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, actele din dosarul de executare.
Intimata Administrația, deși legal citată, nu a depus întâmpinare.
Analizând contestația la executare de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține că aceasta (contestația) este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
În concret, creanța fiscală în valoare de 224 lei reprezintă contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoana care realizează venituri din activități independente, astfel cum se arată în mod expres prin actele de executare (filele 7, 8).
Contestatarul R. S. P., în speță, susține că în mod neîntemeiat i s-a stabilit obligația fiscală în litigiu.
În alți termeni, subliniază instanța, în cauză nu se invocă apărări (neregularități) referitoare la procedura de executare silită, ci apărări referitoare chiar la aspectele de fond – netemeinicia stabilirii contribuției.
Dar, o astfel de obligație, precizează instanța, nu a fost stabilită prin titlul executoriu și somația contestate, ci printr-un act administrativ-fiscal, în baza căruia s-a procedat la executarea silită.
Mai exact, este vorba despre Decizia nr._ din data de 30.06.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii, în cuantum total de 224 lei.
Așadar, prin contestația formulată, în mod practic, se supune atenției netemeinicia unui act administrativ-fiscal.
În aceste condiții, instanța va avea în vedere aplicabilitatea prevederilor art. 172, alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare – „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”
Raportat la prevederile legale citate, instanța constată că, în speță, executarea silită a început în baza unui act administrativ-fiscal, care este titlu executoriu.
Prin urmare, este vorba despre un titlu executoriu, care nu este emis de către o instanță judecătorească.
Apoi, prevederile citate mai stabilesc o condiție pentru ca prin intermediul contestației la executare să poată fi invocate apărări de fond împotriva titlului executoriu: „ (…) pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”
În cazul de față, contestatarul R. S. P. nu a uzat de această procedură, prevăzută expres prin legea specială, prin intermediul căreia putea invoca apărările din prezenta contestație.
Actul administrativ-fiscal (Decizia nr._ din data de 30.06.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii), până la anularea lui, continuă să producă efecte juridice, care se referă, inclusiv, la obligația fiscală a debitorului R. S. P. – contribuția contestată.
În concluzie, criticile contestatarului R. S. P. urmează să fie examinate pe calea contenciosului administrativ și fiscal (Tribunalul Bihor – Secția a II-a civilă de C. Administrativ și Fiscal), iar nu direct de către instanța de executare (Judecătoria Beiuș), potrivit titlului IX din O.G. nr. 92/2003.
Cât timp nu a fost anulat actul administrativ-fiscal (titlul executoriu, în baza căruia au fost emise cele două acte contestate - Decizia nr._ din data de 30.06.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii) și având în vedere că, în cauză, contestatarul R. S. P. nu a invocat apărări privind procedura de executare silită (au fost invocate doar apărări de fond), contestația la executare apare ca fiind neîntemeiată.
În cazul în care, Decizia nr._ din data de 30.06.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii nu a fost comunicată debitorului R. S. P., potrivit afirmațiilor acestuia, contribuabilul are posibilitatea să formuleze calea de atac a contestației, prevăzută la art. 205-206 din O.G. nr. 92/2003, în termenul de 30 de zile stabilit prin art. 207, alin. 1 din această ordonanță.
În baza acestor considerente și în temeiul art. 172, alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța va respinge contestația la executare.
Nu vor fi acordate cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate de către partea îndreptățită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de către contestatarul R. S. P., domiciliat în Beiuș, ., județul Bihor, împotriva intimatei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BEIUȘ - Beiuș, ., județul Bihor, ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare; în cazul căii de atac, cererea de apel care se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
M. P. C., judecător Anișoara I. P.
Red. C.M.P.
Tehnored. A.I.
Ex. 4 emis 2 ..12.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 39/2013. Judecătoria BEIUŞ | Pretenţii. Sentința nr. 500/2013. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
