Contestaţie la executare. Sentința nr. 541/2015. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 541/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 2271/187/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 541/2015
Ședința publică din data de 11 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: M. P. C., judecător
Grefier: I. Ș.
Pe rol, se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea .., cu sediul în localitatea Păntășești, nr. 41, ., având J_, CUI RO_, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței, nr. 294, . 6, având ca obiect contestație la executare.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.04.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării pentru data de 4.05.2015, respectiv 11.05.2015 când s-a hotărât prezenta cauză.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la instanță la data de 17.11.2014, contestatoarea . în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună:
- admiterea contestației și anularea somației nr._/27.10.2014, emisă în dosarul de executare nr. 1124/2014 și a titlului executoriu nr. 1124/24.10.2014, ambele emise de ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI;
- suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a arătat că la data de 21.10.2014 a primit somația nr._/27.10.2014, precum și titlul executoriu nr.1124/24.10.2014, emise de ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect obligații de plată accesorii la Fondul de Mediu, stabilite în baza Deciziei nr._ din 26.05.2014.
Totodată, contestatoarea a arătat faptul că suma impusă la plată prin titlul executoriu nr. 1124/24.10.2014 este de 406.883 lei și reprezintă obligații de plată accesorii, respectiv dobânzi, penalități și majorări dintre care:
- pentru suma de 368.978 lei au fost emise deja late titluri executorii: somația nr._/22.05.2014 emisă în dosarul de executare nr. 132/2014 și titlul executoriu nr. 132/22.05.2014, împotriva cărora contestatoarea a formulat contestație la executare înregistrându-se sub dosar nr._ a Judecătoriei Beiuș.
- suma de 32.400 lei aferentă anului 2010, cuprinsă încă odată, având în vedere că Decizia de Accesorii nr._/26.05.2014 cuprinde sumele de plată aferente perioadei 2003-2013, deci include și anul 2010.
- o sumă de plată aferentă lunii martie 2014, deși Decizia nr._ cuprinde sumele calculate până în luna martie 2014.
Modul de calcul nu este detaliat, nici măcar obligațiile principale la care se calculează aceste accesorii nu sunt menționate, intimata inițiind formalitățile de executare silită împotriva contestatoarei, emițând două titluri executorii și două somații pentru aceeași sumă datorată.
Decizia nr._/26.05.2014 a fost emisă pentru obligațiile de plată accesorii unui debit principal stabilit prin somația nr._/08.10.2008 și titlul executoriu nr. 899/2008, ambele anulate de către Judecătoria Beiuș în dosarul nr._ .
Dacă titlurile executorii emise de intimată în luna octombrie 2014 se referă la accesorii calculate la debitul principal, stabilit în anul 2008, prin titlurile anulate deja, în mod legal orice acte juridice subsecvente acestora vor trebui anulate.
Contestatoarea a invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită a debitului principal cât și a accesoriilor impuse la plată de către ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI.
Contestatoarea a susținut că, potrivit somației nr._/08.10.2008 și titlului executoriu nr. 899/2008, debitul principal impus în sarcina contestatoarei este în sumă de 276.983 lei și reprezintă obligații aferente perioadei 2002-2003 iar, potrivit dispozițiilor art.131 C.pr.fiscală, dreptul de a solicita executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
Contestatoarea a solicitat, de asemenea, a se constata faptul că, față de împrejurarea că dreptul de a cere executarea silită a dreptului principal în sumă de 276.983 lei este prescris, pe cale de consecință este prescris și dreptul de a cere executarea silită a accesoriilor calculate la acest drept principal.
În drept, contestatoarea a invocat prevederile art.131, 172, art. 173 din OG 92/2003 din Codul de procedură fiscală și art. 696 Cod procedură civilă iar în probațiune contestatoarea a depus la dosar, în xerocopie, somația nr._/27.10.2014, titlul executoriu nr.1124/24.10.2014, Sentința civilă nr. 154/20.02.2014 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr._ ; Decizia nr. 1/26.05.2014 referitoare la obligațiile de plată accesorii la Fondul pentru mediu; titlul executoriu nr. 132/22.05.2014; somația nr._/22.05.2014.
La data de 19.12.2014,prin registratură, intimata ADMINSITRAȚIA F. PENTRU MEDIU a depus la dosar la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că, pentru contestatoare, au fost emise titlul executoriu nr. 1124/2014 și somația nr._/27.10.2014, acte ce au ca obiect suma de 406.883 lei, în baza titlurilor de creanță reprezentate de Decizia nr.1/_/26.05.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii la Fondul pentru mediu și declarațiile lunare (decembrie 2010, martie 2012, iunie 2012, septembrie 2012, decembrie 2012, iunie 2013, martie 2014, iunie 2014) prin care contestatoarea și-a asumat obligații de plată la Fondul pentru mediu.
Declarațiile privind obligațiile la Fondul pentru mediu au fost întocmite pe proprie răspundere, de către reprezentantul contribuabilului în numele societății, cu respectarea prevederilor art. 292 Cod penal privind falsul în declarații și, potrivit legii, constituie titluri de creanță, iar prin depunerea de declarații lunare, contestatoarea și-a asumat obligații la Fondul pentru mediu, săvârșind astfel un act de recunoaștere a dreptului AFM de a stabili obligații la Fondul pentru mediu.
De asemenea, potrivit Deciziei nr. 1/_/26.05.2012 referitoare la ob1igații de plată accesorii la Fondul pentru mediu, în sarcina contestatoarei au fost stabilite obligații totale la Fondul pentru mediu de 368.978 lei pentru neachitarea la scadență a contribuțiilor pe care aceasta le datora în temeiul O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, individualizate prin declarațiile pe care societatea le-a depus la organul fiscal în perioada 2003 — 2013.
Intimata a invocat excepția inadmisibilității contestației, pentru următoarele considerente:
Contestatoarea solicită chiar anularea executării, respectiv a formelor de executare silită aferente în dosarul de executare nr. 1124/2014 de către AFM. Întrucât actele de executare contestate de fapt constă în obligația fiscală a contestatoarei, practic prin solicitarea de anulare a acestora, tinde la obținerea anulării obligației fiscale. De altfel, acest lucru rezultă cu claritate din modul în care contestatoarea a formulat acțiunea înaintată, punând în discuție chiar elemente de fond referitoare la însăși obligația fiscală care face obiectul actelor de executare contestate. În acest sens, intimata a invocat prevederile art. 712, alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Totodată, fiind vorba de un titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, consideră că sunt incidente prevederile anterior menționate, deoarece legea prevede o altă cale de atac în cazul lor, și anume contestația administrativă în condițiile art. 205 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care trebuia depusă la organul fiscal emitent. Prin urmare, în ceea ce privește motivele de fond care pun în discuție existența și validitatea titlului care se execută, intimata precizează că cererea de desființare a titlului executoriu nu poate fi admisibilă deoarece contestatoarea avea la îndemână o altă cale de atac și anume contestația împotriva actului administrativ și fiscal reglementată de art. 175 și urm. din Codul de procedură fiscală și ulterior acțiunea în contencios.
Din interpretarea dispozițiilor art. 172, alin. 3 Cod pr. fiscală rezultă că poate fi făcută contestație la executare și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui, nu există o altă procedură prevăzută de lege. În același sens sunt și disp. art. 712, alin. 1 din Legea nr. 134/2010 care prevăd că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
În cazul de față nu sunt îndeplinite cele două condiții imperative, cumulative pentru formularea cererii de anulare a titlului, pentru că titlul executoriu atacat emană de la un organ jurisdicțional și pentru că era prevăzută o altă cale de atac. Astfel, din interpretarea coroborată a art. 205 și 209 din O.G. nr. 92/2003 republicată, rezultă că în speță, contestatoarea avea posibilitatea contestării, pe cale administrativă la organul fiscal emitent a titlului de creanță și a actelor administrative fiscale, respectiv Decizia nr._/26.05.2014 referitoare la obligațiile de plată accesorii la Fondul pentru mediu, decizia de soluționare a contestației putând fi atacată apoi la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit art. 218, alin. 2 C.pr.fiscală.
Rezultă că există o cale de atac efectivă și implicit un acces la instanță în sensul art. 6 CEDO pentru atacarea acestor titluri executorii, reglementată printr-o lege specială ce are prioritate față de legea generală în materie.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că:
1. În Titlul executoriu nr. 1124/2014 nu sunt cuprinse numai obligații de plată accesorii c și obligații fiscale stabilite în baza declarațiilor de creanță aferente lunilor decembrie 2010, martie 2014, iunie 2014, prin care contestatoarea și-a asumat obligații de plată la Fondul pentru mediu.
2. Cu privire la contestația la executare formulată de .. împotriva actelor de executare efectuate de AFM în dosarul de executare nr.899/2008, cauză ce a făcut obiectul dosarului Judecătoriei Beiuș nr._, soluționat prin Sentința civilă nr. 154/20.02.2014, intimata a arătat faptul că, această hotărâre nu este definitivă în sistemul căilor de atac, fiind atacată cu recurs de către intimată, cauză ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor în data de 10.04.2014 și are termen de judecată la data de 06.04.2015, conform informațiilor publicate pe site-ul oficial al instanțelor de judecată .
Intimata a arătat, totodată că, în cuprinsul hotărârii atacată cu recurs, nu se face vreo referire la lipsa de fundamentare legală a actelor de executare emise în cadrul dosarului execuțional nr._ ci, argumentarea instanței se întemeiază exclusiv pe un înscris emis de Cabinetul Secretariatului de Stat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv adresa nr._/21.01.2014, fără a supune analizei aplicabilitatea acestor dispoziții raporturilor procesuale din speța respectivă.
3. Intimata a arătat, de asemenea, faptul că pe rolul Curții de Apel Oradea s-a aflat dosarul nr._ * având ca obiect acțiunea în contencios administrativ formulată de .. împotriva Deciziei de impunere nr. 146/28.08.2008, emisă de A.F.M., acțiune ce a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 1669/2012, care a fost atacată cu recurs de contestatoare, iar prin Decizia nr. 6735/15.10.2013, I.C.C.J a respins recursul formulat împotriva acestei sentințe.
Față de această împrejurare, legalitatea actelor de executare emise de A.F.M. în cadrul dosarului execuțional nr. 899/2008, având ca și temei Decizia de impunere nr. 146/28.08.2008, dar și a Deciziei nr.1/_/26.05.2014 referitoare la obligațiile de plată accesorii la Fondul pentru mediu, nu poate fi pusă la îndoială, câtă vreme I.C.C.J. a respins irevocabil acțiunea formulată de .. împotriva acestui act de impunere.
Cu privire la prescripția dreptului de a cere executarea silită invocată de contestatoare, intimata a invocat prevederile art. 148, alin.2, lit. a din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, potrivit căruia: ” Executarea silită se suspendă a) când suspendarea a fost dispusă de instanță sau de creditor, în condițiile legii (…).
Intimata solicită să se constate că întreruperea termenului de prescripție pentru obligațiile de plată accesorii stabilite prin Decizia nr._/26.05.2014 a survenit în perioada 12.05.2009 – 15.10.2013 în care a fost soluționat litigiul care a făcut obiectul dosarului nr._ *, prin care a fost atacată Decizia de impunere nr. 146/28.08.2008, întrucât soluția pronunțată în acest dosar a fost favorabilă intimatei, iar întreruperea termenului operează în favoarea sa, fiind lipsit de eficiență ca AFM să emită noi acte de executare, cât timp titlul de creanță era contestat.
Ca atare, nefiind incidentă excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a debitului principal, este evident că nu este prescris nici dreptul intimatei de a cere executarea silită a creanțelor accesorii, susținerile contestatoarei sub acest aspect dovedindu-se neîntemeiate.
În drept intimata a invocat prevederile art.205 din legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă iar în probațiune a anexat înscrisuri.
La data de 15.01.2015, contestatoarea . a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând cererea de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Actele de executare silită (somația nr._/27.10.2014, emisă în dosarul de executare nr. 1124/2014 și titlul executoriu nr. 1124/24.10.2014) fac referire la diferite creanțe fiscale menționate în Decizia nr. 1/26.05.2014 (fila 46) ori stabilite în raport cu declarațiile din anii 2010 și 2014.
În privința executării silite a acestor creanțe, instanța apreciază că nu a intervenit prescripția invocată de către contestatoare.
Sub acest aspect, instanța are în vedere, în special, data emiterii deciziei privind obligațiile de plată accesorii la Fondul pentru Mediu (26.05.2014).
Nici în privința obligațiilor stabilite în raport cu declarațiile din 2010 și 2014, conform titlului executoriu, nu se poate reține că s-a împlinit termenul de 5 ani, potrivit art. 131, alin. 1 din C. pr. fiscală.
Asupra fondului:
În cauză nu se invocă apărări (neregularități) referitoare la procedura de executare silită, ci apărări referitoare chiar la aspectele de fond – netemeinicia stabilirii obligațiilor fiscale.
Dar, astfel de obligații, precizează instanța, nu au fost stabilită prin titlul executoriu și somația contestate, ci prin acte administrativ-fiscale, în baza cărora s-a procedat la executarea silită.
Așadar, prin contestația formulată, în mod practic, se supune atenției netemeinicia unor acte administrativ-fiscale.
În aceste condiții, instanța va avea în vedere aplicabilitatea prevederilor art. 172, alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare – „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”
Apoi, prevederile citate mai stabilesc o condiție pentru ca prin intermediul contestației la executare să poată fi invocate apărări de fond împotriva titlului executoriu: „ (…) pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”
Actul administrativ-fiscal, până la anularea lui, continuă să producă efecte juridice.
În concluzie, criticile contestatoarei urmează să fie examinate pe calea contenciosului administrativ și fiscal.
În baza acestor considerente și în temeiul art. 172, alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța va respinge contestația la executare.
Nu vor fi acordate cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate de către partea îndreptățită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea .., cu sediul în localitatea Păntășești, nr. 41, ., având J_, CUI RO_, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței, nr. 294, . 6, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare; în cazul căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2015.
Președinte, Grefier,
M. P. C., judecător I. Ș.
Red. M.P.C.
Tehnored. I.Ș.
4 ex.
29.05.2015, emise 2 comunicări.
Contestatoarea
- .,cu sediul în localitatea Păntășești, nr. 41, ., având J_, CUI RO_;
Intimata
- ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței, nr. 294, . 6
Dosar nr._
Minuta
Respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea .., cu sediul în localitatea Păntășești, nr. 41, ., având J_, CUI RO_, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței, nr. 294, . 6, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare; în cazul căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2015.
Președinte,
| ← Anulare act. Sentința nr. 520/2015. Judecătoria BEIUŞ | Anulare act. Sentința nr. 567/2015. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
