Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 5396/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5396/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 1979/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5396/2013
Ședința publică din data de 21 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. M., judecător
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamantul M. F. I., împotriva pârâtei G. C. D., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, la data de 19 iunie 2013, concluziile scrise formulate de pârâtă, cu anexarea unor înscrisuri.
Cauza s-a judecat în fond la termenul de judecată din 14 iunie 2013, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 21 iunie 2013, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul M. F. I. a solicitat să se dispună, în contradictoriu cu pârâta G. C. D., sistarea pensiei de întreținere pe care acesta o plătește minorei M. O. F. precum și stabilirea unui program de vizitare a minorei M. O. F. astfel, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri – ora 16.00, până duminică – ora 15.00, a doua și a treia zi de Paști, în vacanța de vară, din 1-15 august, în vacanța de iarnă, în anul impar, din 24 decembrie – ora 17.00, până a doua zi, 25 decembrie – ora 15.00.
În motivare se arată că reclamantul a divorțat de pârâtă în anul 2010, dată la care, prin sentință, s-a stabilit că acesta să plătească o pensie de întreținere de 293 lei lunar, având în vedere veniturile realizate la acea vreme.
Actualmente, situația financiară a reclamantului s-a schimbat, acesta nemaiavând aceleași posibilități financiare, iar pârâta realizează și ea venituri, astfel că acesta consideră că fiecare trebuie să se ocupe de minorul care i-a fost încredințat, raportat la starea financiară a fiecăruia. Reclamantul susține că are rate la bancă și rămâne cu sume foarte mici de bani astfel că, uneori, el și fetița pe care o îngrijește, nu mai au bani decât pentru strictul necesar.
Reclamantul învederează că a solicitat program de vizitare deoarece întâmpină dificultăți în a-și vedea fetița, fiind împiedicat de pârâtă să o vadă și, de cele mai multe ori, se duce la școală să discute cu ea.
În drept s-au invocat prevederile art. 262, 401, 527 cod civil și art. 14, 15 din Legea 272/2004.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-5).
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat să se dispună respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată și admiterea cererii sale reconvenționale, dispunându-se majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul, în raport de venitul său lunar.
În motivare se arată că pârâta a divorțat de reclamant în 26.05.2010 iar prin Sentința civilă nr. 3333/2010 s-a dispus obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere lunare de 97 lei, în raport cu veniturile realizate de fiecare în acea perioadă.
Așa cum arată și reclamantul în acțiunea introductivă, situația financiară i s-a schimbat, respectiv veniturile pe care le realizează în prezent la . de peste 1.700 lei lunar, iar în anul 2010 realiza un venit de aprox. 1.200 lei lunar. Faptul că reclamantul are rate la bancă nu îl scutește de la plata pensiei de întreținere la care este obligat și, mai mult, banca acordă credite în raport cu veniturile pe care le are debitorul și, din moment ce reclamantul a reușit să dobândească un credit, înseamnă că realiza venituri suficiente pentru a achita ratele și pentru a-și întreține familia.
Pârâta mai arată că este angajată la . realizează un venit de 700 lei lunar, fapt pentru care consideră că este în măsură să afirme că nu are posibilități financiare să-și îngrijească copilul minor în vârstă de 9 ani și să achite cheltuielile de întreținere ale locuinței.
Referitor la stabilirea unui program de vizitare a minorei M. O. F. trebuie avut în vedere interesul copilului care, de altfel, nu este de acord cu acest program, așa cum prevede art. 16 din Legea 272/2004: copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
În drept s-au invocat prevederile art. 262, 263, 401, 527-559 Cod civil și art. 16 din Legea 272/2004.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 10-19,15-21).
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din 21.06.2013, pârâta a solicitat să se dispună respingerea acțiunii introductive ca netemeinică și nelegală, și admiterea cererii sale reconvenționale, reiterând aspectele de fapt și de drept expuse anterior. În plus, pârâta mai arată că veniturile realizate de reclamant în ultimele șase luni sunt de 1.794 lei lunar iar rata lunară pe care o are de achitat este de 360 lei, astfel că deține venituri suficiente pentru a-și întreține familia. Dar pârâta locuiește cu chirie, împreună cu fiica sa, reclamantul locuind în apartamentul care i-a rămas în proprietate în urma divorțului.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 37-38).
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin sentința civile nr.3333/26.05.2010 (f.4) pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei părților precum și încredințarea celor doi minori după cum urmează: minora M. D.-N., născută la data de 17.12.1995, a fost încredințată reclamantului, pârâta fiind obligată să plătească în favoarea minorei o pensie de întreținere de 97 lei lunar, iar minora M. O.-F., născută la data de 12.10.2003, a fost încredințată pârâtei, reclamantul fiind obligat să plătească o pensie în sumă de 293 lei lunar.
Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat sistarea pensiei de întreținere, motivat de faptul că veniturile sale s-au redus ca urmare a achitării unor datorii la întreținere precum și ca urmare a contractării unui credit bancar, și stabilirea unui program de vizitare a minorei încredințate de instanță pârâtei, motivat de faptul că pârâta se opune ca acesta să se vadă cu fiica sa mai mică, iar prin cererea reconvențională formulată, pârâta a solicitat majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul, pe motiv că veniturile sale au crescut între timp, a solicitat respingerea cererii de sistare a pensiei precum și a cererii de stabilire a unui program de vizitare a minorei, pe motiv că nu ar fi în interesul acesteia.
Analizând cererea reclamantului de stabilire a unui program de vizitare a fiicei sale mai mici care locuiește cu pârâta, instanța reține că potrivit art.401 Cod civil, părinții separați de copilul lor păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta. Astfel, dispozițiile legale menționate consacră dreptul părintelui căruia nu i-a fost încredințat minorul, în speță reclamantului, de a avea legături personale cu copilul său, drept care se poate realiza în modalitățile prevăzute de art.14 și art.15 alin.l lit.a,b,c din Legea nr.272/2004, respectiv prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea acestuia la domiciliul său, găzduirea copilului pe o perioadă determinată de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit.
Instanța reține că potrivit art.14 alin.3 din Legea nr.272/2004, părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Acest drept recunoscut de lege părintelui este subordonat principiului interesului superior al copilului, potrivit art. 2 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului fiind impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului iar acesta va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Pentru soluționarea cererii instanța a procedat la adierea minorei în camera de consiliu, astfel cum s-a consemnat în procesul-verbal de la f.23, s-au administrat interogatorii ale ambelor părți și au fost audiați doi martori, ale căror declarații se află la f.32-33.
Din probele administrate, rezultă că întradevăr pârâta se opune ca reclamantul să aibă relații apropiate cu fiica sa cea mică însă nu există dovezi care să conducă la concluzia că stabilirea unui program de vizitare în favoarea reclamantului precum și realizarea unei apropieri a minorei de tatăl său și de sora sa mai mare, care locuiește cu acesta, ar fi în detrimentul minorei.
Instanța apreciază că este în interesul minorei apropierea de tatăl și de sora sa mai mare, persoane cu care a avut o relație bună și a locuit până în urmă aprox.1 an, astfel cum rezultă din declarația de la f.33, însă având în vedere poziția acesteia precum și vârsta minorei, instanța va admite doar în parte cererea și va stabili un program de vizitare după cum urmează: în fiecare zi de miercuri câte 2 ore, între 16,00 și 18,00, ținând seama de programul zilnic al minorei, precum și în primul sfârșit de săptămână din fiecare lună, de vineri la ora 16,00 până duminică la ora 12,00, prin luarea minorului de la domiciliul acestuia la începutul perioadelor stabilite și readucerea lui la domiciliu de către reclamant la sfârșitul programului, program ce poate fi modificat în condițiile art.403 din Codul civil.
Potrivit adeverinței de la f.15, venitul net realizat din salariu de către reclamant a variat pe parcursul ultimelor șase luni, media venitului fiind de 1794 lei lunar, iar potrivit adeverinței de la f.21, pârâta realizează un salariu net de aprox.670 lei lunar.
Analizând cererea de sistare a pensie de întreținere formulată de reclamant precum și a cererii reconvenționale de majorare a pensiei formulată de pârâtă, instanța reține că pensia de întreținere se stabilește potrivit art.529 din Codul civil, care prevede că întreținerea datorată de părinte se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii iar cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat, prin urmare criteriile avute în vedere sunt venitul net realizat și numărul de persoane aflate în întreținere și nu rate la bancă, cheltuieli cu întreținerea locuinței și alte asemenea.
În consecință, instanța va respinge cererea reclamantului de sistare a pensiei de întreținere stabilite în sarcina sa și va admite cererea de majorare a pensiei formulată de pârâtă, urmând ca pensia să fie majorată, conform criteriilor arătate, de la suma de 293 lei lunar la suma de 299 lei lunar, începând cu data formulării cererii, 15.03.2013 și până la majoratul minorei sau alte dispoziții.
Instanța va respinge cererea pârâtei de obligarea a reclamantului la plata de cheltuieli de judecată întrucât nu există dovezi cu privire existența și cuantumul unor astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. F. I., domiciliat în Bistrița, ..19, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâta G. C. D., cu domiciliul în Bistrița, ..G3, ., jud. Bistrița-Năsăud.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de G. C. D. și, în consecință:
Stabilește în favoarea reclamantului un program de vizitare a minorei M. O. F., născută a la data de 12.10.2003, după cum urmează: în fiecare zi de miercuri câte 2 ore, între 16,00 și 18,00 și precum și în primul sfârșit de săptămână din fiecare lună, de vineri la ora 16,00 până duminică la ora 12,00, prin luarea minorului de la domiciliul acestuia la începutul perioadelor stabilite și readucerea lui la domiciliu de către reclamant la sfârșitul programului.
Respinge ca nefondată cererea reclamantului de sistare a pensie de întreținere plătită în favoarea M. O. F., născută a la data de 12.10.2003.
Dispune majorarea cuantumul pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorei M. O. F., născută la data de 12.10.2003, prin sentința civilă nr.3333/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, de la suma de 293 lei lunar, la suma de 299 lei lunar, începând cu data de 15.03.2013 și până la majoratul minorei sau alte dispoziții.
Respinge cererea pârâtei referitoare la cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 21.06.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. M. MarianaSalvan E.
RED/DACT
CMM/R. 21.08.2013
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 4627/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Tutelă. Încheierea nr. 4436/2013. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
