Actiune in regres. Sentința nr. 5840/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5840/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 5840/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică de la 08.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C.
GREFIER R. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5840
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. C. RASCOALA B., prin reprezentant și pe pârât C. E., având ca obiect actiune in regres.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut în ședința publică din data de 18.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 29.05.2015, apoi pentru astăzi când,
INSTANȚA ,
Deliberând asupra cauzei de față :
Prin cererea înregistrată în data de 12.06.2014 pe rolul Judecătoriei B., reclamanta B. Cooperatistă Răscoala B. a chemat în judecată pe pârâta C. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să dispună obligarea pârâtei, la plata sumei de 5134 lei, reprezentând despăgubiri de obligație a fi plătite de către reclamantă pentru prejudiciile produse de pârât și la plata daunelor-interese reprezentând prejudiciul suferit de reclamantă, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta arată că în fapt, prin sentința nr. 1178/15.10.2012, Judecătoria S. a obligat unitatea reclamantă la plata sumei de 4122 lei către numita C. C., ca urmare a faptelor penale ce au produs acest prejudiciu numitei C. C., fapte ce au fost comise de parata C. E., in timpul serviciului si in calitatea sa de salariata a băncii. La data de 05.05.2014, reclamanta a fost obligată la plata sumei de 5134 lei, reprezentând cuantumul prejudiciului produs numitei C. C. de către C. E. care la acea dată era angajata băncii noastre.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (filele 5-8 ds.).
Pârâta, legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii introduse de către reclamantă.
Pe cale de excepția a invocat prescripția dreptului material la acțiune având în vedere că data la care s-a stabilit comiterea faptei februarie 2006 și faptul că nu au intervenit cauze care să conducă la întreruperea sau suspendarea cursului prescripției cum ar fi constituirea de parte civilă, introducerea unei acțiuni în pretenții sau recunoașterea dreptului la despăgubiri.
Mai arată că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale întrucât nu există o pagubă în patrimoniul reclamantei la momentul introducerii acțiunii și chiar dacă ar exista o pagubă aceasta nu a fost creată de pârâtă.
Mai arată că între fapta cauzatoare de prejudicii, respectiv introducerea unui girant în mod fals și pagubă, respectiv sumele de restituit de către C. C. nu există legătură de cauzalitate.
La data de 13.05.2015 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune motivat de faptul că unitatea reclamantă a fost obligată la plata sumei de 3.490 lei prin sentința civilă nr. 1178 a Judecătoriei Săveni rămasă definitivă la data de 11.03.2014 data la care consideră că a început să curgă termenul de prescripție, având în vedere că la acel moment a fost stabilit exact cuantumul exact al prejudiciului pe care l-a suferit.
Cu privire la faptul că reclamanta nu s-a constituit parte civilă în dosarul penal este motivat de faptul că până la data pronunțării sentinței civile nr. 1178/15.10.2012 a Judecătoriei Săveni nu s-a cunoscut cu exactitate prejudiciul suferit de reclamantă prin întocmirea în mod defectuos a documentației de creditare, pentru creditul acordat de către pârâtă către numita Zborșa D..
Instanța a dispus din oficiu atașarea dosarului penal nr. 1289/P/2008.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, față de pârâta C. E., s-au efectuat cercetări penale în cadrul dosarului penal nr. 261/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, în legătură cu modul în care a fost încheiat contractul de credit nr. 26/28.02.2006 prin care reclamanta, B. Cooperatistă „Răscoala” Hlipiceni – Agenția Hlipiceni( constituită prin reorganizarea Băncii Cooperatiste „JIjia” Hlipiceni), a acordat numitei Zborșa D. un credit, girant fiind numita C. C., aceasta din urmă neavând cunoștință de acest contract.
Prin Ordonanța din data de 16.01.2012 dată în dosarul nr. 1289/P/2009la care a fost conexat dosarul penal nr. 261/P/2009 s-a dispus încetarea urmăririi penale față de pârâta C. E., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev și ped. de art. 290 Cod penal și art. 246 Cod penal, deoarece s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Totodată în cadrul acestui dosar, din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 619/376/16.04.2010 întocmit de către IPJ B., rezultă că semnăturile din contractul de credit și documentația aferentă atribuită contestatoarei C. C., nu au fost efectuate de către aceasta, ci de pârâta C. E..
Prin adresa nr. 28/12.01.2009, executorul bancar G. E. a dispus înființarea popririi asupra conturilor deținute la B. Cooperatistă Jijia Hlipiceni, de Zborșa D., C. C., C. V. și P. S., ultimii trei în calitate de giranți ai debitoarei Zborșa D., până la concurența sumei de 3393 lei, reprezentând credit restant, dobândă restantă și alte cheltuieli cu executarea silită, în temeiul titlului executoriu contract de credit nr. 26/28.02.2006.
Prin Sentința nr. 1178/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr. 219R/11.03.2014 a Tribunalului B., s-a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul nr. 62/2007 al executorului bancar G. E., restituirea situației anterioare și a obligat reclamanta să restituie contestatoarei din acel dosar, numita C. C. suma executată silit de 3490 lei și să-i achite suma de 632 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a avut în vedere că, executarea silită a început pentru recuperarea creditului acordat de către reclamanta din prezenta cauză, prin contractul de credit nr. 26/28.02.2006 și că suma urmărită silit în persoana numitei C. carmen, nu este datorată de către aceasta din urmă, în condițiile în care nu s-a obligat valabilpentru a garanta acest credit, întrucât semnăturile din contractul de credit au fost efectuate de către pârâta C. E..
Prin înscrisul de la fila 76 ds., constând în ordin de plată nr. 53/19.03.2015, reclamanta a plătit suma de 5304,88 lei către B. S. S. sub forma popririi în dosarul execuțional nr. 270/2014, în cadrul căruia s-a început urmărirea silită a sumei de 5134 lei, din care 4122 lei debit, 712 onorariu executor judecătoresc și cheltuieli de procedură și 3200 lei onorariu avocat, împotriva reclamantei, în baza titlului executoriu, constând în Sentința nr. 1178/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr._, arătată mai sus.
În temeiul art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor procesuale care fac inutilă cercetarea în fond a cauzei, respectiv a excepției prescrieii reclamantei a dreptului la acțiune, pe care o va respinge cu motivarea că, termenul de 3 ani, termen general de prescripție în accepțiunea art. 2517 Cod civil, în ce priveste data la care s-a născut dreptul acesteia la acțiune, începe să curgă de la data rămânerii definitive a Sentința nr. 1178/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr._, respectiv la data pronunțării Deciziei nr. 219R/11.03.2014 a Tribunalului B., acțiunea reclamantei fiind introdusă la data de 12.06.2014, deci în interiorul termenului de prescripție al dreptului la acțiune al reclamantei de a recupera prejudiciul suferit ca urmare a faptei săvârșite de către pârâtă, în calitatea acesteia de fost angajat a reclamantei, calitate care a fost pierdută prin desfacerea contractului individual de muncă cu data de 06.07.2009, în temei art. 61 alin. 1 lit. a Codul muncii.
În drept, instanța constată că este învestită cu o acțiune în regres al comitentului pentru prejudiciile suferite prin fapta prepusului, întemeiată pe dispozițiile art. 998-999, art. 1000 alin. 3 și art. 1108 pct. 3 din Codul civil de la 1864.
Analizând legalitatea și temeinicia acțiunii reclamantei, având ca obiect pretenții, instanța constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele argumente legale.
Având în vedere că, faptele care au condus la prejudicierea numitei C. C. și implicit a reclamantei, în urma pronunțării Sentinței nr. 1178/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr._, s-au petrecut sub imperiul vechiului cod civil, instanța va avea în vedere reglementările în vigoare la data săvârșirii faptei, în materie de răspundere delictuală.
Mai reține instanța că, pârâta prin aceeași faptă a produs prejudiciu, atât unei terțe persoane, numitei C. C. cât și propriului său angajator, reclamanta din prezenta cauză în același timp și cu efectele respunderii sale delictuale pentru ambii păgubiți.
Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului este reglementată în vechiul cod civil în art. 1000 alin. 3, care prevede că, comitenții răspund de prejudiciul cauzat de prepușii lor în funcțiile ce li s-a încredințat. Ceea ce este definitoriu pentru calitățile de prepus și de comitent este existența unui raport de subordonare care își are temeiul în împrejurarea că, pe baza acordului dintre ele, o persoană fizică sau juridică a încredințat unei persoane fizice o anumită însărcinare, cel mai adesea temeiul nașterii unui raport de prepușenie fiind contractul de muncă.
Fundamentarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, își are originea în prezumția legală absolută de culpă în sarcina comitentului, iar afirmarea caracterului absolut al prezumției urmărește să acopere, atât ideea de vină în exercitarea atributelor comitentului, cât și ideea de garanție generală privind fapta prepusului.
Pentru a fi îndeplinite condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, trebuie îndeplinite condițiile răspunderii în persoana prepusului, condițiile răspunderii pentru fapta proprie, prevăzute de art. 998-999 Cod civil, iar pe lângă aceste condiții generale se cer a fi îndeplinite, condiții speciale, existența raportului de prepușenie și ca prepușii să fi săvârșit fapta în funcțiile ce li s-au încredințat, cerințe care sunt îndeplinite conform situației de fapt reținute de instanță mai sus.
Totodată regresul comitentului împotriva prepusului care, prin fapta sa a produs un prejudiciu unei alte persoane, pentru care comitentul a fost ținut a răspunde în solidar cu prepusul, este reprezentat de art. 998-99 cod civil privind răspunderea pentru fapta proprie, același temei pe care îl avea și persoana păgubită, împotriva prepusului, iar pe de altă parte solidaritatea comitentului apare dintr-o răspundere pentru prepuși, regăsindu-se așadar într-o postură similară fidejusorului.
Instanța arată că, pârâta C. E. fiind angajată a reclamantei, B. Cooperatistă Jijia Hlipiceni, având funcția de casieră, calitate în care a falsificat semnătura girantei, astfel încât fără această semnătură creditul nu ar fi fost acordat, împrejurare în care a produs numitei C. C., un prejudiciu, constând în urmărirea silită pentru neplata creditului de către numita Zborșa D. de către reclamantă.
Totodată, instanța constată că prin Sentința nr. 1178/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr. 219R/11.03.2014 a Tribunalului B., s-a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul nr. 62/2007 al executorului bancar G. E., restituirea situației anterioare și a obligat reclamanta să restituie contestatoarei din acel dosar, numita C. C. suma executată silit de 3490 lei și să-i achite suma de 632 lei reprezentând cheltuieli de judecată, iar prin acest fapt s-a produs reclamantei un prejudiciu rezultat dintr-o faptă prejudiciabilă, săvârșită cu vinovăție de către pârâtă și descrisă mai sus, între acest prejudiciu și fapta pârâtei existând legătură de cauzalitate, în sensul că plata sumei de bani achitată de către reclamantă, în baza titlului executoriu arătat, nu ar fi avut loc dacă nu ar fi existat fapta prejudiciabilă săvârșită de către pârâta, C. E..
Pentru aceste motive, vâzând că sunt întrunite elementele răspunderii delictuale ale pârâtei în calitate de prepus, față de reclamantă în calitate de comitent, în temeiul art. 998-999, art. 1108 pct. 3 și art. 1055 Cod civil, va admite acțiunea având ca obiect pretenții (regres), formulată de reclamanta B. Cooperatistă Răscoala B. în contradictoriu cu pârâta C. E. și va obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5134 lei cu titlu de prejudiciu produs prin fapta prepusului în dauna comitentului.
Constată instanța că, reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată pentru suținerea prezentei cereri de chemare în judecată, iar pârâta se află în culpă procesuală în integralitate, astfel că, va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 362,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, sub forma taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantei B. Cooperatistă Răscoala B., invocată de pârâta C. E., ca neîntemeiată.
Admite acțiunea având ca obiect pretenții (regres), formulată de reclamanta B. Cooperatistă Răscoala B., cu sediul în B., ., parter, jud. B. în contradictoriu cu pârâta C. E., cu domiciliul în ., jud. B..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5134 lei cu titlu de prejudiciu produs prin fapta prepusului în dauna comitentului.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 362,15 lei cu titlu de chelltuieli de judecată sub forma taxei judiciare de timbru.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. R.
Red. C.L/Tehnored RR /4ex, 17.07.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 5842/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
