Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2170/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2170/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 16957/193/2014
Cerere valoare redusă
ROMÂNIA
SECȚIA CIVILĂ
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
Ședința Camerei de Consiliu din 26 februarie 2015
Completul compus din:
Președinte – H. F.
Grefier - O. B.
Sentința civilă nr. 2170
La ordine judecarea cererii de valoare redusă formulată de reclamanta S C EOS KSI ROMÂNIA SRL București în contradictoriu cu pârâtul B. G. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar reclamanta a depus precizări la acțiune.
Instanța conform dispozițiilor art. 131 alin.1 Noul Cod procedură civilă a procedat din oficiu la verificarea competenței sale, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1), art. 107 alin.1 Cod procedură civilă și constată că estre competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.
Instanța în temeiul art. 258 Noul Cod de procedură civilă încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse de reclamantă, apreciind probele ca fiind admisibile și conducând la soluționarea cauzei.
În temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă se socotește lămurită, declară închisă cercetarea judecătorească și reține cauza în vederea pronunțării.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 24.11.2014, pe rolul Judecătoriei B., în procedura cu privire la cererile de valoare redusă prevăzută de art. 1025-1032 Noul Cod procedură civilă, a fost înregistrată sub nr._ /193/2014, cererea reclamantei . SRL București în contradictoriu cu pârâtul B. G., pentru ca pe baza probelor administrate în proces, prin sentința ce se va da, instanța să îl oblige pe acesta din urmă, la plata sumei de 250,51 lei cu titlu de debit, suma de 250,51 lei penalități de întârziere aferente debitului, suma de 35,96 lei dobândă legală potrivit OG nr. 13/2011 aferentă, suma de 910,53 lei taxă de reziliere în conformitate cu clauzele contractuale și suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța constată în acord cu dispozițiile art. 1028 Noul Cod procedură civilă, că formularul de cerere depus de către reclamantă a fost completat corect și conține informații suficient de clare pentru legala sesizare a instanței de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta arată că între Orange România SA și pârât s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate_/05.10.2011, în baza căruia s-a atribuit codul de abonat_.
În baza acestui contract, . avea obligația să furnizeze servicii de telecomunicații Orange, iar debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de ., în termen de 14 zile calendaristice de la emiterea facturilor. Compania Orange România SA a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractul, emițând facturi, care nu au fost achitate de către debitoare. Mai arată creditoarea că pentru facturile prestate și neachitate la termen s-au calculat penalități ce întârziere conform contractului pentru 100 de zile întârziere la plată, iar începând cu 101-a-zi de întârziere s-au calculat dobânzi legale, conform OG nr.9/2000.
De asemenea arată creditoarea că dreptul de creanță al . față de debitor, provenind din contractul de abonament încheiat a fost cesionat față de . SRL. Fiind un contract consensual, pentru validitatea cesiunii de creanță nu este necesar consimțământul debitorului cedat. În ceea ce privește opozabilitatea față de debitor, arată creditoarea că au fost îndeplinite condițiile Legii nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice.
Cesiunea de creanță intrând sub incidența Titlului VI din această lege, condiția publicității s-a îndeplinit din momentul înscrierii cesiunii de creanță la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (Titlul VI, art.2 din Cap.I și art.29 din Cap.III).
Arată reclamanta că a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, prin apeluri telefonice adresate pârâtului, însă demersurile nu au avut rezultatul așteptat. Reclamanta consideră îndeplinit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.
Creanța este certă deoarece existența ei rezultă din actul de creanță – contractul însușit de ambele părți prin semnătură – act sub semnătură privată, care se întregește cu facturile fiscale emise, acte recunoscute de pârât, înscrisuri care ajută la determinarea cuantumului debitului. De asemenea este lichidă, întrucât poate fi determinată cu ajutorul actului de creanță – contractul semnat de părți și facturile fiscale emise. Se precizează că lunar au fost emise facturi fiscale, care în domeniul prestării de servicii de telefonie mobilă au caracteristici derogatorii de la regimul comun al acestor acte contabile, fiind emise într-un singur exemplar original pe suport de hârtie. În acest sens, recunoașterea facturilor se realizează prin necontestarea lor în termenul contractual acordat în acest sens .De asemenea clientul care reclamă că nu a primit factura nu este exonerat de la plata sumei indicate de . cererea pârâtului fiind pusă la dispoziție o copie a facturii.
Se mai invocă și caracterul exigibil al creanței, deoarece la scadența facturilor – 14 zile după emiterea acestora, acestea nu au fost achitate de către debitor.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1270 cod civil și art. 1025-1032 Cod procedură civilă.
În dovedire reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată în temeiul art. 2 alin.12 din Legea nr. 146/1997.
Pârâtului, fiindu-i comunicat formularul de cerere al reclamantei și copii după înscrisurile depuse de către reclamantă, nu s-a conformat obligației de a depune sau trimite, în 30 de zile de la comunicare, formularul de răspuns ori prin orice alt mijloc adecvat, care să cuprindă apărări și copii de pe înscrisurile de care înțelege să le folosească, în conformitate cu dispozițiile art. 1029 alin.4 Noul Cod procedură civilă.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Judecata s-a desfășurat conform dispozițiilor art. 1029 Noul Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1025 Noul Cod procedură civilă „ prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii nu depășesc suma de_ lei la data sesizării instanței”.
Instanța constată că în temeiul art. 1030 Noul Cod procedură civilă s-a împlinit termenul de 30 zile de la data când s-au primit toate informațiile necesare pentru justa soluționare a cererii, motiv pentru care va pronunța și redacta la termenul de astăzi, prezenta hotărâre.
Reclamanta . SRL București în contradictoriu cu pârâtul B. G., pentru ca pe baza probelor administrate în proces, prin sentința ce se va da, instanța să îl oblige pe acesta din urmă, la plata sumei de 250,51 lei cu titlu de debit, suma de 250,51 lei penalități de întârziere aferente debitului, suma de 35,96 lei dobândă legală potrivit OG nr. 13/2011 aferentă, suma de 910,53 lei taxă de reziliere în conformitate cu clauzele contractuale și suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Între creditoarea Orange România SA și debitor s-a încheiat la data de 05.10.2011 contractul de servicii de telecomunicații integrate_/05.10.2011, în baza căruia s-a atribuit codul de abonat_.
Compania Orange SA a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturi fiscale în valoare totală de 250,51 lei, facturi care nu au fost achitate integral de către pârât.
Pentru serviciile prestate și neachitate pârâta a calculat penalități conform contractului, până la concurența cu debitul principal, în sumă de 250,51 lei, iar apoi s-au calculat dobânzi legale conform OG nr. 9/2000 și ulterior conform OG nr. 13/2011.
S-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, prin apeluri telefonice adresate pârâtului, însă demersurile nu au avut rezultatul așteptat.
Instanța reține existența certă a unei creanțe principale în favoarea reclamantei. În același timp, instanța reține împrejurarea că această creanță nu s-a stins prin plată, pârâtul nefăcând dovada achitării acestei datorii.
Astfel, în lumina art. 1547 Cod civil, sub aspect probatoriu creditorul este obligat să facă dovada creanței sale, iar apoi, odată ce creditorul a făcut dovada existenței creanței sale, îi revine debitorului obligația de a dovedi executarea obligației corespunzătoare.
Cum, însă în cauză, pârâtul nu a făcut nici o dovadă în acest sens, neexecutarea obligației de către debitor rezultă cu certitudine, și îi este imputabilă.
Ca urmare a neplății la scadență, s-au calculat penalități de întârziere conform contractului . servicii de telecomunicații integrate_/05.10.2011, până la concurența cu debitul principal, în sumă de 250,51 lei, și dobândă legală în cuantum de 35,96 lei, potrivit OG nr. 13/2011.
Cu privire la obligarea debitorului la plata sumei de 910,53 lei reprezentând taxă pentru rezilierea contractului înainte de termen, instanța îl va respinge ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Stabilirea prin contract a unei clauze privind taxa de reziliere a contractului, contravine dispozițiilor imperative ale Legii nr. 193/2000 care prin art. 1 alin.3 interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Conform art. 4 alin. (1)-(3) din Legea nr. 193/2000 „ (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. (2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv. (3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.”.
De asemenea art. 1 lit.i din anexa legii prevede că este considerată abuzivă clauza care obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale sau în legătură cu acestea.
Pentru toate aceste considerente, instanța urmează a admite cererea reclamantei și va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 250,51 lei cu titlu de debit, suma de 250,51 lei penalități de întârziere aferente debitului, suma de 35,96 lei dobândă legală și va respinge capătul de cerere privind taxa de reziliere.
Având în vedere culpa procesuală a pârâtului, în temeiul dispozițiilor art. 1031 Noul Cod de procedură civilă, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei.
Pentru aceste motive
În numele legii,
DISPUNE:
Admite cererea, având ca obiect cerere cu valoare redusă formulată de reclamanta . SRL București, cu sediul în București, .. 9-9A, sector 2, Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2002, CUI_ în contradictoriu cu pârâtul B. G., cu domiciliul în B., .. 23, ., jud.B..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 250,51 lei cu titlu de debit, suma de 250,51 lei penalități de întârziere aferente debitului, suma de 35,96 lei dobândă legală și suma de 50 lei cheltuieli de judecată.
Respinge capătul de cerere privind taxă reziliere.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul B., cerere ce se va depune la Judecătoria B..
Dată în Camera de Consiliu
Pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2015.
Președinte, Grefier,
Redactat H.F./Tehnoredactat O.B.
Ex.4/07.04.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1552/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2162/2015. Judecătoria... → |
|---|
