Fond funciar. Sentința nr. 8194/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8194/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 36/193/2014
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 21.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. I.
GREFIER – P. M. - E.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8194
Pe rol, judecata pricinii civile formulată de petenta M. M. în contradictoriu cu intimații C. R., B. O. A., C. C., P. M., C. L. pentru Aplicarea Legii 18/1991 a mun. B. prin primar și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. prin prefect, având ca obiect „fond funciar”.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 14.09.2015, situație consemnată în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 07.01.2014, petenta M. M. a chemat în judecată pe intimații C. R., B. O. A., C. C., P. M., C. L. pentru Aplicarea Legii 18/1991 a mun. B. prin primar și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. prin prefect, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să dispună constatarea nulității absolute parțiale a T.P._/94, în sensul de a exclude suprafețele de 760 mp din pc. 299 și 110 mp intravilan din pc. 299 din totalul suprafeței de 2422 mp din pc. 299, care fac corp comun. S-a solicitat și obligarea comisiilor intimate să elibereze petentei T.P. separat pentru suprafețele respective, în temeiul art. 27 alin.1, 2 din Legea 18/91, întrucât terenul este bunul propriu al petentei, dobândit prin sentința civilă 2411 pronunțată în dosarul 1503/1958 a Tribunalului Popular al Raionului B.. Cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
A arătat petenta, în motivare, că în Titlul de proprietate indiviz nr._/94 au fost înscriși descendenții lui P. M., decedată la 12.10.1976. Pentru defunctă s-a emis certificatul de moștenitor 875/21.12.1976 al notariatului de Stat Județean B., în care au fost înscriși ca moștenitori C. E. (actualmente B.) și P. M., descendenți ai acesteia dintr-o altă căsătorie. Reclamanta și C. R. sunt descendenți ai defunctei P. M. din căsătoria acesteia cu C. T.. Masa succesorală a defunctului C. T. a fost lichidată prin sentința civilă 2411 din dosarul 1503/1958 a Tribunalului Popular al Raionului B., prin care s-a dispus ca reclamantei să-i fie atribuit un lot format din 885,68 mp, respectiv lotul 4, care include și parte din suprafețele cerute a fi excluse din T.P._/94.
Susține petenta că terenul nu putea face obiectul art.13 din Legea18/91, în mod greșit a fost calificat de comisie regimul său juridic, deși, conform sentinței menționate, era bunul său propriu. Astfel, nu putea fi înscris la Anexa 3, ci la Anexa 2 a H.G.131/91 și să i se emită titlu separat pentru acest teren intravilan. Întrucât terenul a fost introdus în moștenire ilicit nu poate fi considerat legal, conform art. II din Legea 247/2005.
A precizat petenta că litigiul s-ar fi putut rezolva pe cale amiabilă, întrucât s-a încheiat un partaj voluntar prin actul autentic nr.4009/27.09.1999 la B.N.P. C. A., acesta însă cu mai multe erori. Astfel, nu s-a făcut o schiță, și, din eroare, terenul a fost inclus în lotul lui C. R., care a refuzat ca prin procedura medierii să realizeze modificarea actului de partaj. A mai arătat că, ulterior hotărârii ce se va da în cauză, va ataca actul de partaj voluntar încheiat ca act subsecvent. Suprafața intravilană nu are nici o legătură cu moștenirea din titlu, iar proprietatea nu aparține vreunui defunct pentru a fi trecută în Anexa 3 și în T.P. în baza căruia s-a emis, întrucât terenul a fost proprietate CAP și nu s-a înscris în certificatul de moștenitor a lui P. M. nr.875/21.12.1976 al Notariatului de Stat Județean B..
În dovedire, petenta a depus la dosar înscrisuri.
Intimata C. L. pentru Aplicarea Legii 18/1991 a mun. B. prin primar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A arătat intimata, în dovedire, că, în anul 1962, la încheierea colectivizării, P. P. și P. M. au predat la CAP terenul în suprafață de 2,70 ha, conform extrasului din registrul CAP, deși în registrul agricol P. P. figura cu o suprafață totală de 2,52 ha. Ulterior apariției Legii nr. 18/1991, B. E., în calitate de moștenitoare a defunctului P. P., a formulat către Consiliului Local al mun. B. cererea nr. 5914/21.03.1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren de 2,70 ha, din care 1,35 ha intravilan, pe raza mun. B. și 1,35 ha în zona Tulbureni-Dresleuca. P. M., în calitate de moștenitor al defunctului P. P., a formulat cererea nr. 5399/20.03.1991, prin care a solicitat, în temeiul Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 40 prăjini, în zona Tulbureni-Dresleuca. În urma analizării acestor înscrisuri, C. L. B. a operat înscrierea acestora în Anexa 3 cu suprafața de 2.52 ha, conform H.G. nr. 131/1991, și a înaintat spre validare întreaga documentație Comisiei Județene B.. C. Județeană a validat propunerea Comisiei Locale și a emis Titlul de Proprietate nr._, în urma reconstituirii dreptului de proprietate pentru B. E., P. M., M. M. și C. R.. Beneficiarii T.P. nr._/19.03.1993 nu au contestat propunerile de validare înscrise în Anexa 3 de către C. L., în termenul legal de 5 zile stabilit prin prevederile art. 29 din H.G. nr. 131/1991.
A precizat intimata că, în data de 27.09.1999, între beneficiarii T.p._/1993 a intervenit un act de partaj voluntar autentificat sub nr. 4009 la B.N.P. C. A.. Printre bunurile partajate a fost înscrisă și suprafața totală de 25.222 mp teren situat în intravilanul și extravilanul mun. B., dobândite de copartajanți prin moștenire. Prin cererea nr. 4293/2005 înregistrată pe rolul Judecătoriei B., reclamanții B. E. și P. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. R. și M. M., anularea actului de partaj. Prin Decizia nr. 86A/2007 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ s-a stabilit modul în care actul de partaj autentificat sub nr. 4009/27.09.1999 urma să fie modificat, în urma intervenirii înțelegerii părților.
A mai subliniat intimata că, deși inițial prin acțiune petenta a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a T.P. nr._/1994, ulterior a susținut că suprafețele menționate nu au nici o legătură cu moștenirea din titlu. Temeiurile juridice indicate de petentă nu își găsesc aplicabilitatea în prezenta speță, iar titlul de proprietate a fost emis cu respectarea prevederilor Legii nr.18/1991 și ale H.G. 131/1991.
Mai arată intimata că, dacă prin acțiune, reclamanta se referă la o altă suprafață de teren, aceasta este cuprinsă în pc. 223 și a fost dobândita de P. P. prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1777/1085 din 26.11.1956. Suprafața respectivă are 709 mp, conform registrului agricol, este situată în Tulbureni și nu face corp comun cu suprafețele de teren identificate de reclamantă prin acțiune și asupra cărora i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin T.p._/1993. În ceea ce privește suprafața de mai sus, defuncta B. E. a formulat acțiunea în constatare ce a constituit obiectul dosarului nr._, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 7493/20.06.2013, prin care a fost respinsă atât acțiunea, cât și cererea de intervenție în nume propriu formulată de pârâtul C. R.. Asupra acestei suprafețe de teren nu putea fi reconstituit moștenitorilor dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, având în vedere prevederile art. 8 din acest act normativ. În motivarea Sentinței civile nr. 7493/2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ instanța a reținut că, potrivit certificatului de moștenitor nr.875/21._, la data decesului defunctei P. M., aceasta nu avea în patrimoniu nici o suprafață de teren.
În dovedire, intimata a depus la dosar înscrisuri.
Intimatul C. R. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. A arătat intimatul că, la data când s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctului C. T., prin sentința civilă nr. 2411/26.12.1958 a Tribunalului Popular al Orașului B., C. (actualmente M.) M. avea vârsta de 10 ani, astfel că terenul rămas moștenire a fost înscris în rolul agricol pe numele P. I. P., soțul mamei sale din a doua căsătorie și până în anul 1970 a fost ținut de acesta. În anul 1975 P. I. P. a decedat, iar terenul a fost ținut în continuare de C. M., care nu a fost niciodată înscrisă în C.A.P. cu acest teren. Toate loturile, astfel cum au fost partajate prin sentința civilă nr. 2411/26.12.1958, au fost ținute în permanență de părinții părților.
Precizează intimatul că, la apariția Legii nr. 18/1991, reclamanta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren, și, mai mult, prin sentința civilă nr. 86A/07.05.2007 a Tribunalului B., s-a luat act de învoiala părților privind partajarea suprafeței de teren trecută în titlul de proprietate. În sentință s-a arătat că actul de partaj voluntar nr. 4009/27.09.1999 nu se modifică în ceea ce privește suprafața atribuită reclamantei, respectiv o treime din suprafața de 16.100 mp teren arabil situat în extravilan, nr. topo 389/50.
Susține intimatul că acțiunea este neîntemeiată întrucât terenul pretins a fi rămas moștenire după tatăl său, C. T., așa cum este cuprins în sentința civilă nr. 2411/26.12.1958, respectiv suprafața de 4434,68 mp si 885,88 mp, în total 5320,56 mp, i-a fost recunoscut acesteia prin actul de partaj voluntar încheiat nr. 4009 din 27.09.1999, prin care i s-a acordat o treime din suprafața de 16.100 mp, adică 5.366,66 mp. Reclamanta nu a contestat amplasamentul sau calitatea terenului la data întocmirii actului de partaj voluntar, nu a solicitat nici ulterior, prin acțiunea în anulare act partaj, modificarea T.p._/19.03.1994. După rămânerea definitivă și irevocabilă a acestor hotărâri în care petenta a fost parte și după acordul manifestat expres cu privire la partajarea terenului rămas de pe urma părinților săi, aceasta nu mai poate cere, pe calea unei acțiuni separate, anularea unui titlu de proprietate de care a avut cunoștință chiar de la momentul emiterii lui.
În replică, petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondate a susținerilor formulate prin întâmpinarea depusă de intimatul C. R., întrucât invocă aspecte fără legătură cu cauza. Intimatul nu a putut combate existenta dreptului de proprietate exclusiv al petentei cu privire la terenul in litigiu. Terenul în litigiu nu este masa succesorală a niciunuia dintre autorii indicați de intimat, ci este proprietatea exclusivă a petentei și a fost introdus nelegal în restul terenului din titlu. Dreptul de proprietate din patrimoniul succesoral al defuncților soți ai mamei petentei - C. T. si P. P., si al mamei petentei, vizează alt teren, iar nu cel in cauza.
Susține petenta că nu are relevanță în cauză dezbaterea succesiunii lui P. P. și P. M., ci doar faptul ca, în urma partajării moștenirii lui C. T., a devenit proprietara exclusivă a terenului care face obiectul acțiunii. Nu are relevanta cine a înscris terenul in CAP. Precizează petenta că nu a fost membru CAP, nu a trecut terenul in CAP și nici nu a consimțit la înscrierea terenului la CAP. În fapt, terenul respectiv nu a fost deținut niciodată de CAP și nu a avut regim de lot în folosință. Terenul in litigiu nu are legătura cu vreo deschidere de succesiune, conform art. 651 cod civil anterior.
Precizează petenta că terenul nu este masa succesorala a nici unui defunct, având îndreptățire sa primească TP exclusiv pentru acest teren. Sentința 85A/7.05.2007 a Tribunalului B. si actul de partaj voluntar nr. 4009 din 27.09.1999 încheiat de BNP C. A. au efect doar declarativ. Se încearcă inducerea in eroare a instanței. Nu actul de partaj voluntar este cel care îi recunoaște dreptul exclusiv, ci sentința din 1958, astfel că la înființarea CAP-ului si la data intrării in vigoare a legii 18/91 în forma inițiala, era proprietar exclusiv.
De asemenea, a susținut petenta că în cauză este vorba de însăși natura dreptului, care nu este întemeiat pe art. 13 din Legea 18/1991. Nu s-a cerut o modificare a titlului, ci constatarea unei nulități absolute si îndreptățirea la titlu separat. Aceasta nulitate vizează desființarea retroactiva a titlului si înființarea unui titlu separat.
Menționează petenta, față de întâmpinarea depusă din partea intimatei C. L., că terenul in litigiu nu formează obiectul dosarului_ in care s-a pronunțat sentința 7493/20.06.2013 a Judecătoriei B.. Terenul in cauza nu face parte nici dintr-un act de dobândire a autorului P. P., ci este unul succesoral partajat conform sentinței civile din 26.12.1958 a Tribunalului Popular al Raionului B.. Intimata C. L. nu face referiri la temeiul de baza - art. 13 din legea 18/91, în baza căruia s-a emis titlul atacat, ci face referire la texte de lege care nu au nici o aplicare in cauza. Includerea unui teren bun propriu . înscrierea lui . este lovită de nulitatea absoluta. Nici una din persoanele menționate nu au calitate de moștenitori ai terenului in cauza.
A subliniat petenta că legiuitorul nu a condiționat dreptul la acțiunea in constatarea nulității absolute, în baza art. III alin. 2, de urmarea unei proceduri prealabile a contestației. Folosirea terenului de către CAP nu îi este opozabilă întrucât nu a fost niciodată membru CAP. La înființarea CAP-ului si la data intrării in vigoare a legii 18/91, nu mai exista moștenirea lui C. T.. În acțiune s-a referit la terenul partajat prin sentința din 26.12.1958, si nu la terenul din contractul de vânzare 177/1085/26.11.1956.
În data de 14.09.2015, petenta a formulat precizări, prin care a arătat că suprafața pe care solicită să fie exclusă din Tp_/94 este de 885,68 mp – lot 4, pc. 299, conform anexei 3 a expertizei S. I.. A mai solicitat ca această schiță să facă parte integrantă din hotărârea ce se va da în cauză.
În data de 18.09.2015, petenta a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea acțiunii cu „precizarea de câtime", in concordanta cu expertiza S., admiterea nulității invocate si obligarea Comisiei sa îi emită titlu separat pentru lotul 4. Astfel, în titlu urmează să rămână numai masa succesorala, conform art. 13. Cu obligarea pârâților C. R. si a lui P. M. in solidar la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu avocat si onorariu de expert.
A arătat petenta că acțiunea este justificată de probele cu expertiză, înscrisuri si martori. Terenul in litigiu lot 4 din Sentința din 1958 este proprietatea sa exclusiva. Astfel, este exclusă înscrierea si menținerea sa în titlul de proprietate indiviz atacat, sub sancțiunea nulității absolute. În acest fel se exclude regimul de moștenire pentru acest teren, care nu face parte din indiviziune.
Subliniază petenta că titlu parțial nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. II din Legea nr. 247/2005, si nu îi sunt aplicabile disp. art. 13 din Legea 18/1991. Pentru acest teren nu exista justificare legala de a se emite titlu pe numele tuturor moștenitorilor. Terenul acesta aparține Anexei 2a din dreptul individual al reclamantei. Pârâții sunt în eroare când se referă la plângerea prevăzute de art. 53. În speță, nici o parte nu a formulat cerere reconvențională în baza temeiului invocat, încât terenul in litigiu a fost validat de Comisie, iar validarea respecta dreptul existent. Reclamanta a formulat cerere; oricum, în speță nu este necesar a fi verificate procedurile prealabile; de altfel, C. a confirmat existenta cererii petentei. Nulitatea este retroactiva, suprimând titlul parțial chiar de la data emiterii, dincolo de data partajului voluntar.
Prin concluziile scrise formulate în data de 15.09.2015, intimatul C. R. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, reiterând susținerile din întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată.
A arătat intimatul C. R. că beneficiarii TP nr._/19.03.1994 nu au contestat propunerile de validare înscrise în Anexa 3 de către C. L. în termenul legal de 5 zile stabilit prin art. 29 din H.G. nr. 131/1991. Titlul de proprietate nr._/19.03.1994 a fost emis cu respectarea prevederilor legale și a H.G. nr. 131/1991. Actul de partaj voluntar a fost supus controlului judiciar, prin Decizia nr. 86A/07.05.2007 a Tribunalului B. pronunțată în dosarul nr._, prin care s-a luat act de învoiala părților privind partajarea suprafeței de teren înscrisă în T.p._/19.03.1994. Suprafața de 709 mp din pc. 223 a fost dobândită de P. P. prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1777 din 26.11.1956, și nu putea fi reconstituită moștenitorilor, conform art. 8 din. Legea nr. 18/1991. Potrivit CM. nr. 875/1976, la data decesului, aceasta nu avea în patrimoniu nicio suprafață de teren.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială (martorii A. V. – fila 138 ds., M. E. – fila 156 ds., propuși de intimatul C. R., U. D., A. P. – fila 139, 140 ds. propuși de petentă), proba cu interogatoriul intimatei C. L. pentru Aplicarea Legii 18/1991 a mun. B. prin primar și proba cu expertiza topografică de specialitate – expert S. I. – filele 202-216 din dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererii formulate, instanța reține:
Prin Sentința civilă 2411/ 26.12.1958(fila 8) reclamanta a primit suprafata de 885,88 m.p. de gradină la ieșirea din indiviziune după decesul tatălui său C. T.. Potrivit înscrisului de la fila 47 suprafata de teren a fost înscrisă în registrul agricol și registrul C.A.P. de către P. M.(mama reclamantei) și P. P.( al doilea sot al mamei), reclamanta fiind minoră la acea dată. Reclamanta și pârâtul C. R. formulează cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate la data de 18.03.1991 fiecare pentru suprafata de 6602 m.p. teren. Ambele cereri aflate la filele 49,54 arata că terenul este cultivat cu vie și este moștenire după C. T..
Pe baza cererilor formulate de către reclamantă, fratele său după ambii părinți, C. R. precum și pe baza cererilor formulate de B. E. și P. M., frati din a doua casnicie a mamei (cereri aflate la filele 60-63) C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar B., examinând registrul C.A.P. și registrul agricol, a emis fișa de atribuire a suprafețelor de teren de la fila 65 și Anexa III aflată la fila 45. La data de 19.03.1994 este emis Titlul de proprietate_(fila 11) pentru suprafata de 2,5222 ha pentru cei patru mostenitori B. E., P. M., C. R., M. M..
C. Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. a validat înscrierea în anexa 3, poziția 328 (fila 251) după autorul P. P. așa cum rezulta din registrul agricol și i-a reconstituit reclamantei dreptul de proprietate în calitate de mostenitor dovada fiind Titlul de proprietate_ care cuprinde si grădina din . face referire reclamanta.
Interogatoriu de la fila 160 si raspunsul de la fila 159 dovedesc fara dubiu ignorarea Sentinței civile 2411/ 26.12.1958.
Reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in calitate de proprietar ci in calitate de mostenitor. În sensul acestei concluzii este și conduita reclamantei ulterior depunerii cererii. C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. a dat, pe baza înscrisurilor prezentate de reclamantă, soluția la care face referire la fila 250 din dosar, solutie validată de comisia județeană prin Hotărârea 63/1991.
Reclamanta arată că în mod greșit C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. a dat eficiență art. 13 din Legea 18/1991 și a înscris-o în Anexa 3 și că ar fi trebuit să o înscrie în Anexa 2 prevăzută de HG 131/1991.
Reclamanta deși figurează înscrisă în titlul de proprietate și în documentațiile întocmite de către C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. nu a contestat niciuna din măsurile întreprinse de această comisie deși art. 51-64 din Legea 18/1991 si art. 29 din HG 131/1991 îi confereau acest drept. Este evident că reclamanta a cunoscut propunerea comisiei locale de validare și hotărârea comisiei județene încă de la emiterea Titlul de proprietate_/19.03.1994. Nu s-a depus nicio dovadă în sensul că nu ar fi cunoscut aceste hotărâri si că ar fi în termen să le conteste adresându-se direct instanței la data de 07.01.2014.
Titlul de proprietate_/19.03.1994 a intrat în circuitul civil și cei patru coproprietari aflati în indiviziune au încheiat un act de partaj voluntar în formă autentică aflat la fila 69.
Reclamanta a primit prin acest partaj 1/3 din_ m.p. extravilan și nu a contestat. Din cuprinsul actului rezultă clar acordul său ca suprafața de teren din . fie dată lui C. R.. Scopul formei autentice a unui înscris este de a proteja voința dispunătorului, forma autentică fiind menită să-i atragă atenția asupra importanței actului și gravității consecințelor sale.
Reclamanta și-a manifestat din nou voința în sensul partajării terenurilor fără a i se atribui teren intravilan prin tranzacția consemnată în Decizia Tribunalului B. 86A/ 07.05.2007(fila 71).
Martorul de la fila 138 spune că a crescut împeună cu C. R. și că știe că a existat o înțelegere cu reclamanta în sensul că aceasta renunta la partea sa din gradină.
Cererea de la fila 54 nu face referire la suprafața de 885,88 m.p. grădină proprietate personală a reclamantei.
Nu se poate reține că s-ar fi formulat o cererere către C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. și că această cerere nu ar fi fost solutionată. Reclamanta se adresează prin cererea care face obiectul prezentului dosar direct instanței și nu a făcut dovada respectării cerințelor impuse de Legea 18/1991 de a se adresa cu cerere comisiei competente.
Se invocă nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate_/19.03.1994 în temeiul art. II din Legea 247/2005 și al art. III, alin. 1), lit. a), pct. II din Legea 169/1997: (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
Din cererea reclamantei de la fila 54 nu rezultă că ar fi solicitat teren intravilan și că și-ar fi afirmat și dovedit calitatea de proprietar în anul 1991 în fața Comisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului Funciar B.. Necontestarea propunerilor formulate de comisia locală și a hotărârilor de validare ale comisiei județene, actele de partaj voluntar încheiate în formă autentică, care au urmat și pasivitatea timp de 23 de ani dovedesc faptul că reclamanta a avut reprezentarea calitătii de bun mostenit a terenului de 885,88 m.p. și aflat în coproprietate cu fratii sau că a înțeles să-l lase în stăpânirea fratelui.
Pe de altă parte, dacă titlul de proprietate ar fi lovit de nulitate absolută atunci această sancțiune ar viza și suprafețele din extravilan atribuit reclamantei precum și terenul intravilan și extravilan atribuit lui C. R. prin Sentința civilă 2411/ 26.12.1958.
Cererea reclamantei de a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate și de a se emite un titlu separat are caracterul unei actiuni în revendicare deghizată în acțiune pentru nulitate absolută parțială a titlului de proprietate fără respectarea procedurilor stabilite de Legea 18/1991.
Pentru aceste considerente instanța va respinge cererea reclamantei de a obliga C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. și C. Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar B. să emită un titlu de proprietate separat cu privire la suprafața de 885,68 m.p. lot 4, . este identificat în Anexa 3 a raportului de expertiză aflat la fila 208.
În temeiul dispozițiilor art. 453 din codul de procedură civilă reclamanta va fi obligată să achite pârâtului C. R. cheltuielile de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea formulată de petenta M. M., CNP_, cu domiciliul în mun. B., . nr. 111, jud. B., în contradictoriu cu intimații C. R., cu domiciliul în mun. B., ., jud. B./mun. B., .) nr. 7, jud. B., B. O. A., cu domiciliul în mun. B., ., jud. B., C. C., cu domiciliul în mun. B., ., jud. B., P. M., cu domiciliul în mun. B., ., jud. B., C. L. pentru Aplicarea Legii 18/1991 a mun. B. prin primar și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. prin prefect, cu sediul în mun. B., .. 1, jud. B., având ca obiect „fond funciar”.
Obligă reclamanta să achite pârâtului C. R. cheltuielile de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. Jud. BI/tehnored. BI/PME,
9 ex., 01.10.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7474/2015. Judecătoria... → |
|---|
