Ordin de protecţie. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 2062/193/2015
Dosar nr._ ordin de protecție
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința Camerei de Consiliu din data de 10.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. N.-E.
GREFIER – V. A.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria B.
PROCUROR: D. A.
SENTINȚA NR. 2647
Pe rol cauza civilă având ca obiect ordin de protecție privind pe reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâtul D. V..
Procedura legal îndeplinită.
La apelul realizat în ședință publică, răspunde reclamanta C. M. asistată de avocat Saleh A. M. și apărătorul din oficiu al pârâtului lipsă, avocat P. O..
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Văzând că nu sunt alte cereri ori probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat Saleh A. M., având cuvântul pe fond solicită instanței admiterea cererii așa cum a fost formulată având în vedere comportamentul agresiv al pârâtului atât din punct de vedere verbal cât și fizic, învederând instanței că reclamanta a formulat împotriva pârâtului și plângere penală.
Avocat P. O., având cuvântul pe fond solicită instanței respingerea cererii privind emiterea unui ordin de protecție întrucât din probatoriul administrat nu rezultă cu certitudine cele susținute de către partea adversă.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului Public, procuror D. A. solicită instanței admiterea cererii formulată de către reclamanta C. M. având în vedere comportamentul pârâtului în fața instanței la termenul precedent precum și probatoriul administrat în cauză.
Instanța, în temeiul art. 244 NCPC, instanța declară încheiată cercetarea procesului și, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre deliberare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect ordin de protecție înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 18.02.2015 sub nr._ reclamanta C. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. V., ca instanța să emită ordinul de protecție fără somație și fără trecerea unui termen, prin care dispună pentru o durată de 6 luni: - evacuarea pârâtului din locuința sa, proprietate personală din B., ., .; - obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 m. față de reclamantă, față de locuința sa din B., ., ., ., față de locul de muncă anume Spitatul Județean Mavromati B. și față de locuința mamei sale, C. A., din . E., județul B.; - interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod; În motivare, reclamanta a arătat că a conviețuit cu pârâtul de 35 de ani, fără a fi căsătoriți și fără a avea copii, însă în ultimul timp începând cu luna noiembrie 2014, pârâtul a devenit din ce în ce mai violent, iar la data de 13.02.2015 a bătut-o cu bestialitate, rupându-i o coastă și provocându-i mai multe echimoze pe întregul corp. A mai arătat reclamanta că a sunat la serviciul 112 atât ea cât și vecinii săi, cărora le era frică pentru viața sa și care erau foste speriați, și a plecat de acasă, locuind pe la prieteni și la domiciliul nepotului său, fiindu-i frică să se întoarcă la locuința sa. Reclamanta a mai învederat că pârâtul este un înrăit consumator de alcool, iar când se îmbată devine din ce în ce mai violent și pierzându-și firea și a amenințat-o că o omoară și se duce la pușcărie și de asemenea a îndreptat asupra sa cuțitul și chiar toporul. În drept au fost invocate prevederile Legii nr.213/2007. În dovedire au fost depuse înscrisuri și a fost solicitată proba cu martori.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta C. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. V., ca instanța să dispună emiterea ordinului de protecție cu următoarele măsuri: evacuarea pârâtului din locuința sa, proprietate personală din B., ., ., .; obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 m. față de reclamantă, față de locuința sa din B., ., ., ., față de locul de muncă anume Spitatul Județean Mavromati B. și față de locuința mamei sale, C. A., din . B. și interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod. În ceea ce privește temeiul de drept al cererii formulate, instanța constată faptul că acesta este constituit de Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.25/2012, prin care este reglementată o procedură specială, cu reguli proprii, ce are drept scop protejarea victimelor agresiunilor astfel cum acestea sunt definite în cuprinsul legii. Instanța constată că art.3 din Legea nr.217/2003 definește violența în familie ca fiind orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Constituie, de asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.
De asemenea, potrivit art.5 lit.c din același act normativ, în sensul legii, prin „membru de familie se înțeleg persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;”. Raportat la prezenta cauză instanța constată faptul că părțile au calitatea de membrii de familie, reclamanta fiind concubina pârâtului.
În ceea ce privește starea de fapt invocată în cauză, instanța reține că urmează a fi clarificat aspectul exercitării de către pârât a violențelor de tipul celor prevăzute în cuprinsul actului normativ special.
Potrivit art.4, violența în familie se manifestă sub forme precum violența verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală.
Astfel, violența verbală reprezintă adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
Violența psihologică reprezintă impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența fizică reprezintă vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența sexuală reprezintă agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
Violența economică reprezintă interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența socială reprezintă impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența spirituală reprezintă subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Raportat la prezenta cauză, instanța reține faptul că a fost dovedit faptul că pârâtul a exercitat asupra reclamantei violențe fizice și verbale.
Coroborând concuziile certificatului medico-legal nr.151/D1 din 19.02.2015 și din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța constată că reclamanta a prezentat echimoze, excoriații și o coastă fracturată, leziuni care s-au putut produce prin lovirea cu mijloace contondente la data de 13.02.2015. În ceea ce privește starea de pericol în care s-ar găsi reclamanta, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 217/2003 (r), „persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții”.
Din această dispoziție legală rezultă că pentru a fi admisă cererea de emitere a ordinului de protecție trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: urgența luării măsurii, caracterul vremelnic al măsurii luate, existența unei forme de violență exercitată de unul din membrii familiei.
Instanța reține din actele dosarului rezultă că pârâtul reprezintă o amenințare imediată pentru reclamantă.
Caracterul urgent și preventiv al măsurii de protecție rezultă din dispozițiile art. 24 din lege, care prevăd expres că durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător și nu poate depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.
În consecință, interpretarea coroborată a textelor de lege conduce la concluzia că ordinul de protecție nu poate fi instituit decât dacă măsura este de strictă și esențială necesitate pentru protecția vieții, integrității corporale sau libertății persoanei reclamante. În cauză pentru justificarea condiției urgenței, reclamanta a dovedit existența unor acțiuni faptice ale pârâtului care creează un risc serios asupra drepturilor ei. Instituirea ordinului de protecție se impune doar dacă viața, integritatea sau libertatea persoanei este în mod actual și real pusă în pericol și chiar și în aceste condiții, protecția nu poate fi oferită decât pe o durată limitată în timp. Instanța constată că reclamanta a făcut dovada violențelor fizice și verbale. Având în vedere cele arătate mai sus, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru emiterea ordinului de protecție, urmând să dispună în consecință și să admită cererea privind emiterea ordinului de protecție prin care va dispune, pentru o perioadă de 6 luni: - evacuarea temporară a pârâtului din locuința reclamantei situată în municipiul B., ., ., județul B.; - reintegrarea reclamantei în imobilul situat în municipiul B., ., ., .; - obligarea pârâtul să păstreze o distanță minimă de 100 metri față de reclamantă, față de locuința reclamantei, situată în municipiul B., ., ., ., județul B., față de locul de muncă al reclamantei anume Spitalul Județean “Mavromati” B. și față de locuința mamei reclamantei din . B., începând cu data pronunțării prezentei hotărâri, cu excepția situațiilor în care se impune, potrivit legii, prezența concomitentă a ambelor părți în fața unor instanțe de judecată, a unor organe de urmărire penală sau a altor instituții și autorități publice.
- interzicerea pârâtului a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență
sau în orice alt mod cu reclamanta.
De asemenea, instanța va atrage atenția pârâtului cu privire la următoarele prevederi legale incidente în cauză (art. 29 – 33 din Legea 217/2003):
-Ordinul de protecție este executoriu.
-Ordinul de protecție se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției.
-Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.
-Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
-Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
- La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de
protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. Având în vedere dispozițiile art.453 Cod procedură civilă, instanța va dispune avansarea onorariului apărătorului din oficiu P. O., în cuantum de 500 lei, conform delegației nr.18/2015, din fondurile Ministerului Justiției și în consecință va obliga pârâtul la plata către stat a sumei de 500 lei, reprezentând onorariu apărătorului din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
De asemenea în temeiul art.453 alin.1 Cod procedură civilă instanța va obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei onorariu avocat, conform chitanței nr.487 din 04.03.2015.
În conformitate cu art.29 din Legea nr. 217/2003 republicată, hotărârea este executorie, fără somație sau fără trecerea vreunui termen
Prezenta hotărâre se va comunica de îndată Inspectoratului Județean de Poliției B., Secției de Poliție Rurală nr.1, Secției de Poliție M. E., părților, Parchetului de pe lângă Judecătoria B., Biroului de executări silite din cadrul Judecătoriei B. și Baroului B..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea privind emiterea ordinului de protecție formulată de reclamanta C. M., având CNP_, cu domiciliul în municipiul B., ., ., ., și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual de Avocatură M. Saleh-A., cu sediul în municipiul B., ., ., județul B., în contradictoriu cu pârâtul D. V., având CNP_, cu domiciliul în ., județul B. și cu reședința în municipiul B., ., ., .. Dispune emiterea următorului ORDIN DE PROTECȚIE prin care dispune, pentru o perioadă de 6 luni: - evacuarea temporară a pârâtului din locuința reclamantei situată în municipiul B., ., ., .; - reintegrarea reclamantei în imobilul situat în municipiul B., ., ., .; - obligarea pârâtul să păstreze o distanță minimă de 100 metri față de reclamantă, față de locuința reclamantei, situată în municipiul B., ., ., ., județul B., față de locul de muncă al reclamantei anume Spitalul Județean “Mavromati” B. și față de locuința mamei reclamantei din . E., județul B., începând cu data pronunțării prezentei hotărâri, cu excepția situațiilor în care se impune, potrivit legii, prezența concomitentă a ambelor părți în fața unor instanțe de judecată, a unor organe de urmărire penală sau a altor instituții și autorități publice.
- interzicerea pârâtului a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta. Atrage atenția pârâtului cu privire la următoarele prevederi legale incidente în cauză (art. 29 – 33 din Legea 217/2003):
-Ordinul de protecție este executoriu.
-Ordinul de protecție se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției.
-Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.
-Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
-Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
- La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. Stabilește suma de 500 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului din oficiu P. O., care a acordat asistență juridică pârâtului, onorariu ce se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă pârâtul la plata către stat a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat oficiu. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei onorariu avocat. executorie fără somație sau fără trecerea vreunui termen. Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare, care se va depune la Judecătoria B.. Prezenta hotărâre se va comunica de îndată Inspectoratului Județean de Poliției B., Secției de Poliție Rurală nr.1, Secției de Poliție M. E., părților, Parchetului de pe lângă Judecătoria B., Biroului de executări silite din cadrul Judecătoriei B. și Baroului B.. Pronunțată în ședință publică, azi 10.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. BNE /tehnored. BNE/VA
10 ex., 16.03.2015
| ← Curatelă. Sentința nr. 4337/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 7350/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
