Plângere contravenţională. Sentința nr. 1693/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1693/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 1693/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1693
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravețională, formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.08.2014, sub numărul_, petenta ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 04.08.2014, încheiat de intimată.
În motivare, petenta a arătat că, în sarcina sa s-a reținut faptul că, la data de 06.03.2014, ora 14.40, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând societății, a circulat pe DN 29, km 31+289m, în localitatea Baisa, județul B., fără a deține rovinietă valabilă, fiind sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei.
A menționat petenta că nu mai este proprietara autovehiculului, acesta fiind înstrăinat în data de 11.01.2013, numitului C. A. V. și radiat din patrimoniul societății și din declarația de impozit pe mașini. Petenta a formulat de asemenea, o cerere de chemare în garanție a numitului C. A. V., cumpărătorul autovehiculului, pentru a răspunde în calitate de titular al dreptului de proprietate asupra autoturismului și a fi obligat la plata amenzii contravenționale aplicată de intimată.
În drept au fost invocate prevederile O.G 15/2002, ale O.G. 2/2001, ale art. 72 și ale art. 78 C.pr.civ.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, în copie: procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat (fila 12), certificatul constatator (filele 7-11), facturi și chitanțe (filele 13-14), acte privind demersurile administrative efectuate (filele 17-19) și acte auto (filele 15-16).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 07.11.2014, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenție contestat, ca fiind legal și temeinic.
În fapt, a arătat intimata că, la data de 16.03.2014, pe DN29 km 31+289, în localitatea Baisa, județul B., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a fost surprins circulând fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 04.08.2014 a fost întocmit procesul-verbal de contravenție ., nr._ .
A menționat intimata că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale este aplicabil tuturor utilizatorilor români, pentru toate autoturismele folosite pe rețeaua de drumuri naționale. Intimata a mai învederat că, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Totodată, susține intimata că, procesul-verbal respectă exigențele prevăzute de OG nr. 15/2002 și de OG nr. 2/2001, dar și dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001, conținând mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de agentul constatator R. R. G., cu certificatul calificat emis de Cert Sign SA. A mai susținut intimata că actul de vânzare-cumpărare nu îi este opozabil și că nu îi incumbă obligația de a solicita informații cu privire la persoana utilizatorului autoturismului surprins în trafic fără rovinietă. Mai mult, a arătat aceasta că, în baza de date a MAI-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petenta este cea care apare ca fiind proprietar, motiv pentru care răspunderea contravențională îi revine acesteia.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001, OG 15/2002, Legii 455/2001 și ale Ordinului MTI 769/2010.
În conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire, intimata a depus, la dosar, în copie: autorizația de control a agentului constatator (fila 34), proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR (filele 35-36 ), certificatul calificat pentru semnătura electronică (fila 34), dovada de comunicare a procesului verbal contestat (fila 33).
La data de 05.12.2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că partea adversă nu contestă cererea de chemare în garanție formulată și nici calitatea de titular al dreptului de proprietate a cumpărătorului. Mai mult, a arătat aceasta că certificatul calificat depus la dosar de intimată nu reprezintă un document cu forță probantă, motivat de faptul că nu este semnat și nici nu este înregistrat ca un document legal. Referitor la fotografiile depuse de intimat, petenta a arătat că acestea nu sunt certificate și nici nu sunt autentice, deoarece nu au date de identificare. În rest, petenta a reiterat aspectele arătate în cuprinsul plângerii contravenționale.
La termenul de judecată din data de 06.02.2015, instanța, din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B. și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B. instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 04.08.2014, încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin CESTRIN București, petenta ., a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 16.03.2014, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe DN29 km 31+289, în localitatea Baisa, județul B., fără a deține rovinieta valabilă.
Potrivit art. 248 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Instanța reține că excepția necompetenței teritoriale este o excepție de procedură întrucât prin intermediul acesteia se invocă neregularități procedurale, respectiv încălcarea normelor referitoare la aptitudinea unei instanțe de a judeca un anumit litigiu și dilatorie deoarece admiterea acesteia duce la întârzierea judecării cauzei pe fond prin declinarea acesteia în favoarea instanței competente.
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 129 alin. 2 pct. 3 Cod procedură civilă, necompetența teritorială este de ordine publică atunci când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
În drept, potrivit art. 32 alin. 1 OG 2/2001, plângerea contravențională se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, iar conform alin. 2 al aceluiași articol, controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute la alin. (1).
Potrivit art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Astfel, instanța reține că în materia plângerii contravenționale este consacrată o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în raza căreia contravenientul a săvârșit fapta, ceea ce presupune că excepția necompetenței teritoriale are un caracter absolut, putând fi invocată de oricare dintre părți, de către procuror sau de instanță din oficiu.
Prezenta plângere contravențională a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.08.2014.
Prin dispozițiile art. III din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, act care a intrat în vigoare la data de 15.02.2013, după dispozițiile art. 10 din O.G. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art 10 indice 1, potrivit căruia " prin derogare de la dispozițiile O.G. 2/2001 (…) plângerea însoțită de copia procesului verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul".
Prin urmare, instanța reține că dispozițiile art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 reprezintă dreptul comun în ceea ce privește competența teritorială a instanței în materia plângerilor contravențională, instituindu-se astfel o regulă generală, iar art. 10" din O.G. nr. 15/2002 reprezintă o regulă specială care derogă de la cea generală, în ceea ce privește contravențiile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002. Cele reținute sunt în concordanță cu regula de drept, potrivit căreia legea specială derogă de la legea generală.
Astfel, deși din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 04.08.2014, încheiat de intimată, rezultă că presupusa faptă contravențională a fost săvârșită pe DN29 km 31+289, în localitatea Baisa, județul B., care se găsește în raza teritorială a Judecătoriei B., instanța apreciază că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 101 din O.G. nr. 15/2002, întrucât plângerea contravențională a fost introdusă ulterior datei intrării în vigoare a acestui text de lege, astfel cum s-a reținut anterior.
Față de prevederile art. 101 din O.G. nr. 15/2002 și constatând că petenta din cauza de față, își are sediul în localitatea Prelipca, oraș Salcea, județul Suceava, loc care se află în circumscripția Judecătoriei Suceava, conform HG 337/9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, instanța apreciază excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei B. ca fiind întemeiată, motiv pentru care o va admite și în baza art. 132 alin. 3 C.pr.civ. va declina competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Suceava, județul Suceava. Totodată, instanța va dispune trimiterea dosarului la această instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei înregistrate pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta ., cu sediul în localitatea Prelipca, oraș Salcea, județul Suceava, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN, cu sediul în București, Bulevardul M. E., nr. 57, județul B., în favoarea Judecătoriei Suceava, județul Suceava.
Dispune trimiterea dosarului la această instanță.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-A. C. I. V.
Red. Z.A.A../ Tehnored. CIV./ 4 ex./18.02.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1764/2015. Judecătoria... → |
|---|
