Plângere contravenţională. Sentința nr. 4470/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4470/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 4935/193/2013*
Dosar Nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de 06.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - P. A. - M.
Grefier - Terțis G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4470
Pe rol judecarea plângerii contravenționale, formulată de petenta ., cu sediul în B.,.. 67, jud. B. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.,
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților la ambele strigări ale cauzei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că este competentă general, material și teritorial, potrivit dispozițiilor art.101 din O.G. nr.15/2002, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți și, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, conform art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei B.-Secția civilă, la data de 27.02.2013, nr._, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A.–CESTRIN, petenta . a contestat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 11.02.2013.
În motivare, petenta a arătat că la data de 20.02.2013 a luat la cunoștință de procesul - verbal de constatare a contravenției, prin care s-a constatat că la data de 11.02.2013, ora 07:29, autoturismul având nr. de înmatriculare_ ar fi circulat fără rovinietă valabilă pe raza loc. Românești, jud. Prahova, DN 28 km 47/200, fiind sancționată cu amendă în sumă de 250 lei și 225 lei.
Petenta a înțeles să invoce excepția nulității procesului verbal de contravenție, deoarece nu au fost respectate condițiile de formă prevăzute de disp. O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Arată petenta că în conformitate cu disp. art. 16 al.7 coroborate cu disp. art. 19 din OG nr. 2/2001, înscrisul trebuie să fie apt pentru a fi semnat ( cu sau fără obiecțiuni) și de către contravenient sau de către martor și nu doar de agentul constatator, ceea ce exclude chiar forma electronică .Precizează petenta că nu are calitatea de proprietar al autoturismului_ , marca Volkswagen Touareg din data de 09.05.2012 .
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea plângerii, petenta depus copia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.R13 nr._/11.02.2013 (fila-8), copia de pe factura fiscală, copia certificatului de atestare fiscală, copie adresă nr. 203/27.12.2012, adresa nr._/31.10.2012.
Potrivit art.36 din O.G. nr.2/2001 și art.1 alin.2 din O.G. nr.32/1995, plângerea petentului este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare (filele 17 - 19 dosar nr._ ), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată. A arătat intimata că procesul verbal a fost legal întocmit cu respectarea prevederilor art.9, alin. 2 și 3 din O.G. 15/2002 în lipsa contravenienților și ai martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a rovinietei –S.I.E.G.M.C.R.
Prin sentința civilă nr._ din 20.11.2013, Judecătoria B. a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Ploiești, reținând că fapta a fost săvârșită în data de 11.01.2013, înainte de . Legii nr. 2/2013, prin care s-au modificat dispozițiile art. 10 indice 1 din OG Nr. 15/2002, fiind deci aplicabile disp. art. 32 din OG Nr. 2/2001, potrivit cărora plângerea se adresează judecătoriei în raza căreia s-a săvârșit fapta contravențională.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 17.01.2014, iar la termenul din 02.10.2014, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Ploiești și, prin sentința civilă nr._ din 02.10.2014 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Cum și Judecătoria B. și-a declinat competența de soluționare, s-a constatat conflict negativ de competență, iar conform art. 135 alin. 1 Cod pr. civilă, dosarul a fost înaintat spre soluționarea conflictului ivit către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Înalta Curte a constatat că, raportat la data introducerii plângerii contravenționale - 27 februarie 2013, competentă să judece plângerea împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției este, potrivit art. 10 indice 1 din OG Nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat prin art. III din Legea nr. 2/2013, judecătoria în circumscripția căreia își are sediul societatea contravenientă S.C. B. SR..
Astfel, prin Decizia nr. 4632 din 3 decembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei B..
Plângerea a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 03.04.2015 sub nr._, iar pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând plângerea contravențională prin prisma probatoriului administrat, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
Prin procesul verbal de constare și sancționare a contravențiilor R13 nr._ din 11.02.2013 încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin CESTRIN București, petenta . a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 11.01.2013, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ aparținând acesteia, a circulat pe DN 1 Românești, jud.Prahova, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, instanța, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.
Examinând procesul-verbal de contravenție prin prisma exigentelor de formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că acesta nu îndeplinește rigorile legii sub aspect formal, constatând nelegalitatea lui.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța reține că procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Insă, instanța apreciază că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001. Fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.
În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001. Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001, trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic. Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.
Pe baza acestor considerente, instanța arată că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.
În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA și va anula procesul verbal de constatare a contravenției, ca fiind nelegal întocmit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta S.C. „ B. „ SRL B., cu sediul în B.,.. 67, jud. B., înregistrată la ORC sub nr. J_, Cod fiscal R_, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, ..401A, sector 6, CUÎ_, Nr. ORC J40/552/15.01.2004, cont bancar R084 RNCB_ 0497 1096 0001 deschis la BCR sector 1.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/11.02.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 06.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
P. A. - MihaelaTerțis G.
Redactat jud.P.A.M.
Tehnoredactat T.G..
Ex. 5 - 18.06. 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4639/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5294/2015. Judecătoria... → |
|---|
