Plângere contravenţională. Sentința nr. 8877/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8877/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 8877/2015
Dosar nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 05 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. A.
GREFIER: L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8877
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul T. I., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 21 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2014, sub nr._, petentul T. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 18.09.2014 întocmit de reprezentanții intimatului.
În motivare, petentul a învederat, în esență, că în ziua de 8.08.2014 a efectuat o manevră de mers înapoi, iar cum în spatele său s-a postat un alt autoturism fără a păstra o distanță minimă care să îi asigure orice manevră, l-a atins, în urma impactului autoturismul său având suportul de număr puțin îndoit și o zgârietură aproape invizibilă, iar autoturismul ce se afla în spate avea o zgârietură de aprox. 3 – 5 cm.
A menționat petentul că, deși a dorit împăcarea pe cale amiabilă cu șoferul autoturismului impactat, acesta din urmă a refuzat, în schimb a solicitat polița sa de asigurare obligatorie RCA. Că, necunoscând procedeele necesare pentru efectuarea despăgubirii pe cale amiabilă, a așteptat telefon de la acest conducător auto, însă peste 30 de zile a fost chemat la IPJ – Biroul Rutier și a aflat de faptul că a fost sancționat întrucât nu a declarat incidentul din incinta PECO.
În finalul susținerilor, petentul a solicitat a se reține lipsa vinovăției sale, dar și asupra elementelor care au condus la nedeclararea la organele de poliție a incidentului, considerente pentru care solicită anularea procesului verbal de contravenție.
În drept, petentul și-a fundamentat plângerea pe dispozițiile OUG 195/2002, HG 1391/2006 și, respectiv, O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, petentul a anexat actul său de identitate.
Prin întâmpinarea depusă la filele 20 ds., intimatul a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În motivare, intimatul a învederat, în esență, că în ziua de 15-.08.2015 agentului constatator i-a fost dată spre soluționare reclamația cu nr._ din 14.08.2014 aparținând numitului Z. C., care a reclamat faptul că în ziua de 8.08.2014 în timp ce se afla pe . PECO din mun. B., a fost avariat de autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare BT_, al cărui conducător auto a efectuat manevra de mers înapoi, fără a se asigura corespunzător.
S-a învederat că ambii conducători auto au fost invitați la sediul Poliției Mun. B. pentru stabilirea împrejurărilor care au generat incidentul, iar în urma confruntării avariilor produse, cât și a declarațiilor celor doi conducători auto, agentul a stabilit că vinovat de producerea incidentului este T. I., acesta fiind sancționat, fiindu-i întocmit proces-verbal de contravenție
În dovedire, intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator, originalul procesului-verbal de constatare a contravenție, precum și fișa antecedentelor contravenționale ale petentului.
În cauză, instanța a administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent și cea cu martora B. G..
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.09.2014, petentul T. I. a fost sancționat prin aplicarea unei amenzi totale în cuantum de 720 lei (360 lei + 360 lei) pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din OUG 195/2002și, respectiv, art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002.
S-a reținut în sarcina petentului că în ziua de 15.09.2014 a condus auto marca Ford cu nr. de înmatriculare BT_ pe . stației Peco OMV, iar la efectuarea manevrei de mers înapoi nu s-a asigurat corespunzător, impactând auto marca Opel cu nr. de înmatriculare_ aflat în spatele său. De asemenea, nu s-a prezentat în termenul legal la poliție sau la firma de asigurări pentru a declara evenimentul.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar contestatorul nu a făcut referire prin plângere la vreun motiv de nulitate relativă/absolută.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, sarcina probei revenindu-i contestatorului.
Instanța reține că în materia contravențiilor rutiere, sunt aplicabile dispozițiile art. 79 alin. 2 din O.U.G. 195/2002 și art. 223 alin. 2 lit. c din Regulamentul de aplicare al O.U.G. 195/2002 potrivit cărora conducătorii implicați în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale sunt obligați să se prezinte la unitatea de poliție pentru întocmirea actelor de constatare, care se eliberează numai în baza declarațiilor scrise ale celor implicați.
Astfel, aceste dispoziții prevăd o ipoteză specială, derogatorie de la regula potrivit cărei, situația de fapt trebuie percepută în mod direct și obiectiv de către agentul constatator, prin propriile sale simțuri, de această dată situația de fapt fiind consemnată de către acesta în procesul-verbal pe baza relatărilor subiective ale persoanelor implicate în accident, astfel că instanța reține că acesta se bucură de de aceeași prezumție relativă de temeinicie instituită de lege pentru acest înscris.
Așadar, agentul constatator are competența de a aplica sancțiunea contravențională în baza declarațiilor părților implicate în accident, acestea având posibilitatea, ca în cazul în care cele consemnate de către agentul constatator nu corespund situației de fapt reale, să completeze la rubrica „Alte mențiuni” obiecțiunile corespunzătoare, fapt ce în cauză s-a realizat, petentul completând această rubrică.
Prin aceste obiecțiuni, practic petentul recunoaște săvârșirea faptelor și arată că este de acord ca plata despăgubirilor să se facă conform legii asigurărilor, nefiind de natură a-l exonera de răspunderea contravențională, însă vor fi avute în vedere de către instanță la individualizarea sancțiunilor aplicate.
Instanța apreciază că situația de fapt reținută de organul constatator a fost confirmată de probele administrate în cauză, deși petentul, prin susținerile sale, încearcă o circumstanțiere a faptei săvârșite.
Martora B. G., propus de petent, a arătat că în vara anului trecut se afla în mașina petentului, în benzinăria OMV de pe . tocmai alimentase, s-a urcat în mașină și, pornind de pe loc, probabil a dat puțin în spate și a atins autoturismul aflat în spatele lor, întrucât conducătorul celuilalt autoturism nu i-a acordat o distanță rezonabilă, fiind foarte apropiat de mașina petentului. A precizat martora că autoturismele s-au atins puțin, că petentul a coborât din mașină, s-a înțeles cu celălalt conducător auto, dându-i probabil asigurarea, însă după câteva zile i-a venit proces verbal acasă.
Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că nu a dovedit netemeinicia observațiilor agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională a motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși petentului îi revenea această obligație, instanța reținând că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiuniilor în cuantum de 360 lei aplicate pentru fiecare dintre contravențiile reținute, respectiv pentru cea prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din OUG 195/2002și, respectiv, art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că se impune o reindividualizare a sancțiunilor aplicate pentru aceste contravenții.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Din probele administrate, instanța reține că pericolul social al faptei săvârșite de petent este unul scăzut, nerespectarea manevrei de mers înapoi având drept consecință avarierea minoră a unui autoturism aflat în spatele acestuia. Totodată apreciază că fapta constând în neprezentarea în termenul legal la poliție sau la firma de asigurări pentru a declara evenimentul, a fost săvârșită în contextul unei neînțelegeri cu celălalt șofer al cărui autoturism a fost avariat, inițial înțelegându-se să facă o constatare amiabilă de accident.
În prezenta cauză, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii amenzii nu se impune, fiind o sancțiune prea aspră, având în vedere împrejurarea în care a fost săvârșită fapta.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că se impune înlocuirea sancțiunilor aplicate în cuantum de 360 lei, fiecare, cu sancțiunea avertismentului, această sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin. 5 si art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și fiind mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite și de a-i recomanda ca, pe viitor, să se conformeze dispozițiilor legale, în caz contrar urmând a se recurge la aplicarea unei sancțiuni mai aspre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul T. I., cu domiciliul în ., județul B., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., cu sediul în municipiul B., Bulevardul M. E., nr. 57, județul B..
Modifică procesul-verbal de contravenție . nr._/18.09.2014 întocmit de intimat în sensul că înlocuiește amenda aplicată în cuantum de 360 lei fiecare, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.108 alin.1 lit.b) pct.3, respectiv art.100 alin.3 lit.g) din OUG 195/2002 cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte măsuri aplicate prin procesul-verbal.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 05.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored. L.M.V./C.A.M./ex.4-19.X.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2394/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9297/2015.... → |
|---|
