Pretenţii. Sentința nr. 2394/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2394/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 2394/2015
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința Publică din data de 05.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. N.-E.
GREFIER – V. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2394
Pe rol cauza civilă având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta . B., în contradictoriu cu pârâtul P. P..
Procedura legal îndeplinită.
La apelul realizat în ședință publică, se prezintă avocat Saleh-A. M. pentru reclamanta lipsă, lipsă fiind pârâtul.
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constatând că nu sunt cereri noi de formulat sau alte probe de administrat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocatul reclamantei având cuvântul asupra fondului, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Dezbaterile fiind terminate, în temeiul art. 244 NCPC, instanța declară încheiată cercetarea procesului și, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre deliberare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 16.09.2014, sub nr._ reclamanta S.C.”B. I.” S.R.L. B. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. P., ca instanța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 3.195,79 lei contravaloare marfă și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,4 % pe zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată. În motivare reclamanta a arătat la data de 05.04.2013 a încheiat cu pârâtul contractul de vânzare cumpărare de mărfuri nr.216 din 05.04.2013 iar conform anexei nr.1 valoarea totală a produselor contractate cu TVA a fost în sumă de 5195,79 lei, din care a fost achitată suma de 2.000 lei. A mai arătat reclamanta că potrivit art.3.1 din contract plata trebuia să se facă în două rate, 30 % până la data de 01.05.2013 și 70 % până la data de 01.11.2013 iar conform art.5.1 din contract au fost prevăzute penalități de întârziere în cuantum de 0,4 % pe zi de întârziere. În drept au fost invocate prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă. În dovedire au fost depuse înscrisuri. Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 228,07 lei. Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat relații comerciale concretizate în furnizare de mărfuri, pentru care s-au emis facturi fiscale, în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr.216 din 05.04.2013. Pârâtul nu a achitat debitul, astfel cum rezultă din situația facturilor, rămânând astfel o sumă neachitată de 3.195,79 lei.
Instanța reține că potrivit art.1270 alin.1 Cod civilcontractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. În prezenta cauză, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada că deține împotriva pârâtului o creanță certă, lichidă și exigibilă pentru următoarele motive:
Sub aspectul certitudinii creanței, potrivit art.662 alin.2 Cod procedură civilăcreanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. În speță, reclamanta pretinde executarea de către pârât a obligației de plată a sumei de 3.195,79 lei, creanță ce își are izvorul în facturile fiscale emise de către reclamantă.
Factura comercială are natura juridică a unui înscris sub semnătură privată care face dovadă împotriva emitentului și în favoarea destinatarului ei, însă în condițiile în care factura este acceptată la plată de către destinatar ea face dovadă și împotriva acestuia în ceea ce privește existența actului juridic și executarea operațiunii care constituie obiectul ei. Acceptarea poate fi expresă prin semnarea sau ștampilarea facturilor de către persoana împuternicită în acest sens de către societatea pârâtă sau poate fi tacită, dacă rezultă cu certitudine din acte sau fapte ale acesteia.
În speță, facturile fiscale care atestă creanța reclamantei au fost acceptate la plată de către pârât în mod tacit întrucât acesta nu a contestat cuantumul facturilor fiscale, deși avea această posibilitate.
În ceea ce privește condiția lichidității creanței, conform art.662 alin.3 Cod procedură civilă creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Raportat la cauza dedusă judecății, instanța reține că lichiditatea creanței rezultă din facturile fiscale emise, în valoare totală de 3.195,79 lei, care atestă obligația pârâtului de plată a serviciilor prestate.
Și condiția exigibilității creanței, prevăzute de art.662 alin.4 Cod procedură civilă este îndeplinită, având în vedere că, în cuprinsul contractului se precizează momentul împlinirii scadenței obligației, termene care în mod vădit s-au împlinit.
În aceste condiții, în temeiul art.1271 alin.1 Cod civil, instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtului, a cărei executare se poate îndeplini în natură, respectiv, prin plata unei sume de bani, pârâtul nefăcând dovada achitării acesteia, deși, îi revenea această obligație, motiv pentru care urmează să admită capătul principal de cerere și să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 3.195,79 lei, reprezentând debit restant. Cu privire la penalitățile de întârziere solicitate, instanța reține că față prevederile art.5.1 din contract, conform căruia în caz de neplată se aplică penalități de întârziere în cuantum de 0,4 % pentru fiecare zi de întârziere, acest capăt de cerere este întemeiat, astfel încât, îl va admite și va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamantei penalităților de întârziere în cuantum de 0,4
% pe zi de întârziere de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plății efective.
Față de dispozițiile art.453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și având în vedere cererea expresă a reclamantei în acest sens, instanța constată culpa pârâtului în declanșarea prezentului litigiu motiv pentru care îl va obliga la plata sumei de 228,07 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C.”B. I.” S.R.L. B., cu sediul în municipiul B., ..40, județul B., având C.U.I. RO_, înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, în contradictoriu cu pârâtul P. P., având CNP _, cu domiciliul în ., județul B..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3.195,79 lei debit și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,4 % pe zi de întârziere de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plății efective a debitului. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 228,07 lei cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B.. Pronunțată în ședință publică, azi 05.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. BN/tehnored. BNE/VA
4 ex., 23.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3401/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8877/2015.... → |
|---|
