Pretenţii. Hotărâre din 19-11-2015, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 10762/2015
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința Publică din data de 19.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. P.
GREFIER – C. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol cauza civilă având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta S.C. C.-E.-PRO S.R.L..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 09.11.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 28.01.2015, sub nr._, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. - E. - PRO SRL a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_,41 lei, reprezentând contravaloare marfă livrată și recepționată de către pârâtă, însă neachitată, obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în valoare de 977,41 lei, calculată la debitul datorat, începând cu data scadenței facturilor și până la data de 31 ianuarie 2015, conform art. 1017 NCPC, obligarea pârâtei la plata dobânzii legale până la plata efectivă a debitului datorat, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta pricină.
În motivare, reclamanta a arătat că la nivelul lunilor mai-iunie 2013, între aceasta și pârâta S.C. C.-E.-PRO SRL a existat o relație de colaborare, societatea reclamantă livrând către societatea pârâtă marfă (produse electrice), conform facturilor FF nr. 5645/22.05.2013, cu termen de plată 21.06.2013; FF, nr. 5666/24.05.2013, cu termen de plată 23.06.2013; FF, nr. 5710/05.06.2013, cu termen de plată 05.07.2013; FF, nr. 5801/27.06.2013 cu termen de plata 27.07.2013, totalizând suma de_,41 lei, ca urmare a comenzii primite din partea acesteia, evidențiate sub nr. 13-01/09.05.2013.
A mai arătat reclamanta că, deși de la data livrării și recepționării mărfii de către pârâtă, a trecut aproape un an, pârâta nu a înțeles să stingă debitul cu care figurează în evidențele contabile ale reclamantei, marfa livrată fiind însușită de către pârâtă.
În plus, a subliniat că pârâta, fiind contactată de mai multe ori, a afirmat că va achita debitul în tranșe, întrucât are niște dificultăți financiare, însă nu și-a onorat obligația.
A mai arătat că, în conformitate cu prevederile art. 1014 Cod proc. civ., a transmis către pârâtă o somație, cu conținut declarat, prin care a invitat-o ca în interval de 15 zile să achite contravaloarea debitului datorat, însă nici de aceasta dată demersurile nu au avut niciun efect.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1017 NCPC, ale art. 1170,1270, 1516,1527 si urm., ale art. 1530 NCC.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, constând în facturi, fișă clienți, notificare, dovada comunicării somației, calcul dobândă legală, interogatoriul pârâtei și expertiza contabilă.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 990 de lei.
La data de 20.04.2015, reclamanta a depus la dosar o notă de probatorii, prin care a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei, proba testimonială cu martorul G. Zala și proba cu expertiza contabilă, indicând totodată obiectivele pe care le propune pentru expertiza tehnică.
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată și înscrisurile aferente, pârâta nu a depus întâmpinare și nici nu a trimis reprezentant în instanță.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse de către reclamantă proba testimonială cu 1 martor, G. Zala, proba cu interogatoriul pârâtei și proba cu expertiza contabilă .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat relații comerciale concretizate în furnizare de mărfuri, pentru care s-au emis facturi fiscale FF nr. 5645/22.05.2013, cu termen de plată 21.06.2013; FF, nr. 5666/24.05.2013, cu termen de plată 23.06.2013; FF, nr. 5710/05.06.2013, cu termen de plată 05.07.2013; FF, nr. 5801/27.06.2013 cu termen de plata 27.07.2013, totalizând suma de_,41 lei.
Instanța reține că potrivit art.1270 alin.1 Cod civilcontractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
În prezenta cauză, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada că deține împotriva pârâtului o creanță certă, lichidă și exigibilă pentru următoarele motive:
Sub aspectul certitudinii creanței, potrivit art.662 alin.2 Cod procedură civilăcreanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. În speță, reclamanta pretinde executarea de către pârât a obligației de plată a sumei de _,41 lei, creanță ce își are izvorul în facturile fiscale emise de către reclamantă.
Factura comercială are natura juridică a unui înscris sub semnătură privată care face dovadă împotriva emitentului și în favoarea destinatarului ei, însă în condițiile în care factura este acceptată la plată de către destinatar ea face dovadă și împotriva acestuia în ceea ce privește existența actului juridic și executarea operațiunii care constituie obiectul ei. Acceptarea poate fi expresă prin semnarea sau ștampilarea facturilor de către persoana împuternicită în acest sens de către societatea pârâtă sau poate fi tacită, dacă rezultă cu certitudine din acte sau fapte ale acesteia.
În speță, facturile fiscale care atestă creanța reclamantei au fost acceptate la plată de către pârât în mod tacit întrucât acesta nu a contestat cuantumul facturilor fiscale, deși avea această posibilitate fiindu-i livrată marfa (f. 54 – 60).
În ceea ce privește condiția lichidității creanței, conform art.662 alin.3 Cod procedură civilă creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Raportat la cauza dedusă judecății, instanța reține că lichiditatea creanței rezultă din facturile fiscale emise, în valoare totală de _,41 lei, care atestă obligația pârâtului de plată a serviciilor prestate.
Și condiția exigibilității creanței, prevăzute de art.662 alin.4 Cod procedură civilă este îndeplinită, având în vedere că, în cuprinsul contractului se precizează momentul împlinirii scadenței obligației, termene care în mod vădit s-au împlinit.
În aceste condiții, reținând și dispozițiile art. 358 C.pr.civ. și cconcluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, în temeiul art.1271 alin.1 Cod civil, instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei, a cărei executare se poate îndeplini în natură, respectiv, prin plata unei sume de bani, pârâtul nefăcând dovada achitării acesteia, deși, îi revenea această obligație, motiv pentru care urmează să admită capătul principal de cerere și să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de _,41 lei, reprezentând debit restant.
Privitor la dobânda legală pretinsă, instanța reține că în materia neexecutării obligațiilor având ca obiect o sumă de bani, în lipsa unei evaluări convenționale a prejudiciului cauzat prin întârzierea la executare, art. 1088 C.civ. prezumă în mod absolut că lipsa de folosință a unei sume de bani este de natură a cauza un prejudiciu egal cu dobânda legală, de la data punerii în întârziere.
De asemenea, în temeiul art. 1535 C.civ, instanța va obliga pârâta la plata penalităților de întârziere aferente debitului calculate de la data de scadenței fiecărei facturi în parte și până la achitarea integrală a debitului.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de reclamanta .. în contradictoriu cu pârâta S.C. C.-E.-PRO S.R.L. și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de _,41 lei reprezentând contravaloare marfă, sumă la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., constatând că pârâta se află în culpă procesuală, instanța va admite și capătul de cerere având ca obiect obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2790 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru în sumă de 990 lei, conform chitanței nr._ din data de 26.01.2015 (f. 5), onorariu avocat în sumă de 1200 lei (f. 86) și onorariu expert contabil (f. 42 ).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea având ca obiect „pretenții” formulată de reclamanta .., CUI RO15109724, J_ cu sediul în mun. Bacău, ., jud. Bacău, în contradictoriu cu pârâta S.C. C.-E.-PRO S.R.L. CUI RO24865719, J_ cu sediul în mun. B., ., jud. B..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de_,41 lei reprezentând contravaloare marfă, sumă la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 2790 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel, ce se va depune la Judecătoria B. în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, data de 19.11.2015..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. B.P./ Tehnored. C.A./ ex. 4/24.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 02-12-2015,... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 04-12-2015,... → |
|---|
