Pretenţii. Sentința nr. 2993/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2993/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 4192/40/2013
Pretenții bănești
ROMÂNIA
SECȚIA CIVILĂ
Judecătoria B.
Dosar nr._
Ședința publică din 20 martie 2015
Completul compus din:
Președinte – H. F.
Grefier – O. B.
Sentința civilă nr. 2993
Pe rol, pronunțarea acțiunii civile formulată de reclamantul N. R. în contradictoriu cu pârâta A. A., având ca obiect pretenții bănești.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 6.03.2015,când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 13.03.2015 și apoi la 20.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în prima încheiere de amânare a pronunțării, care împreună cu celelalte fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
P. acțiunea înregistrată la această instanță la nr._ din 11.02.2014, reclamantul N. R. a chemat în judecată pe pârâta Alincă A., pentru ca pe baza probelor ce se vor administra în cauză, prin sentința ce se va da, să fie obligată la plata sumei de 1159 lei reprezentând c/v facturii nr._ și suma de 3348 lei reprezentând c/v nr._.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că sumele solicitate reprezintă contravaloarea deplasărilor pe care pârâta le-a spus că le va face pentru a-l reprezenta într-o . procese la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ulterior, reclamantul și-a modificat acțiunea în sensul că suma solicitată a fost majorată la_ lei.
Învederează reclamantul că pentru sumele primite pârâta în calitate de avocat ales trebuia să-l reprezinte în toate procesele pe care le-a avut, la toate termenele de judecată.
Arată de asemenea reclamantul că procesele pe care le-a avut la Judecătoria D. au fost soluționate în favoarea sa, doar datorită diligenței instanței de judecată și nu de apărările făcute de apărătorul său.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată, neindicându-se nici un temei de drept.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare (filele 31-32 ds), prin care solicită respingerea acțiunii formulate, având în vedere următoarele considerente:
Cabinet avocat Alincă A. a încheiat cu reclamantul N. R., Contractul de asistență juridică nr. 44 din 3.10.2011, contract care a fost semnat personal și care în cuprinsul contractului se stipulează obiectul contractului și anume: redactare contestație la executare și reprezentare în fața Judecătoriei D., precum și redactarea și promovarea tuturor căilor de atac ce de impun, dacă se impun și redactare cale extraordinară de atac în penal. Conform clauzelor contractuale, avocatul nu și-a asumat obligația de a fi prezent în fața instanței de judecată, singura obligație asumată fiind aceea de a fi prezent la un singur termen în materie civilă.
Susține pârâta că în materie penală, avocatul și-a asumat obligația de a semna cu numele și prenumele clientului, și nu cu semnătura sa olografă însoțită de ștampilă.
Astfel, prin sentința civilănr.96/17.01.2012 și prin sentința penală din 3.11.2011, avocatul și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract.
Apreciază pârâta că și-a îndeplinit și executat obligațiile stipulate în contract.
În dovedirea susținerilor, pârâta a depus la dosar înscrisuri.
Instanța din oficiu a dispus atașarea dosarelor nr._, ds._, ds._/222/2011 ale Judecătoriei D. și dosarul penal nr. 611/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D..
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei instanța reține următoarele:
Reclamantul N. R. a chemat în judecată pe pârâta A. A., pentru ca pe baza probatoriului administrat în proces, prin sentința ce se va da, să se dispună obligarea acesteia din urmă la plata sumei de_ lei reprezentând c/v serviciilor de asistență juridică solicitate și neonorate de către pârâtă.
Constată instanța că a fost sesizată cu o acțiune în răspund ere contractuală între părți,. Fiind încheiat Contractul de asistență juridică nr. 44 din 3.10.2011, reclamantul invocând neexecutarea de către pârâtă a obligațiilor sale contractuale, având ca temei de drept dispozițiile art. 1516-1518 din Noul Cod Civil.
Pacta sunt servanda ține contractanții legați să își execute angajamentele asumate prin încheierea contractului, ceea ce dă drept creditorului la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligațiilor – art. 1516 alin.1 din Noul Cod civil.
Răspunderea contractuală este una subiectivă angajată pentru fapta proprie.
Astfel, debitorul este ținut să îndeplinească personal obligațiile convenționale pe care le-a asumat (art. 1518 alin.2 din Noul Cod civil), iar răspunderea se va angaja doar dacă în mod vinovat s-a cauzat un prejudiciu creditorului său prin neexecutarea acestor obligații (art.1549 din Noul Cod civil).
Pentru a interveni răspunderea contractuală a pârâtei este necesară existența condiționată a următoarelor patru elemente: faptul ilicit concretizat în neîndeplinirea obligațiilor la care debitorul s-a angajat prin încheierea actului juridic ( în speță – obligația de a acorda reclamantului asistență juridică în dosarul nr._ contestație la executare, redactare și reprezentare la Judecătoria D., căi de atac și plângere împotriva rezoluției procurorului dosar nr._ ), neîndeplinirea obligației voluntare trebuia să fie culpabilă,adică să poată fi reprobată debitorului, acesta neavând nicio justificare a neexecutării sale, prejudiciul și evaluarea sa pentru că răspundere fără daună nu există, creditorul fiind ținut să facă dovada că neexecutarea contractului i-a pricinuit o pagubă și raportul de cauzalitate, reprezentând legătura ce trebuie să existe între neexecutare și prejudiciul reclamat ca reparabil.
Or, potrivit contractului de asistență juridică nr. 44 din 3.10.2011 semnat și acceptat de către reclamant la art. 1 privind obiectul contractului s-a consemnat „ redactare cale extraordinară de atac în materie penală, redactare contestație la executare și reprezentare în fața Judecătoriei D. ( la un termen) precum și redactarea și promovarea tuturor căilor de tac ce se impun dacă este cazul, plângere penală împotriva rezoluțiilor procurorului, servicii pentru care au fost achitate suma de 3000 lei cu chitanța nr. 120 din 11.08.2011 și suma de 3500 lei achitată cu chitanța nr. 135 din 29.09.2011.
Se mai reține în sus menționatul contract că „ avocatul de obligă să se prezinte doar o singură dată în fața instanței de judecată în materie civilă și își asumă obligația de rezultat în ambele cauze doar instanței de judecată și se obligă să semneze cu numele clientului în materie penală”.
Potrivit statutului profesiei de avocat art. 108 alin.1 „Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă între avocat și client ori mandatarul acestuia „, iar conform aceluiași articol alin.3 „ Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege”.
Conform disp.art. 127 alin.1 „Pentru activitatea profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său”, iar potrivit disp.art. 128 alin.2 din același act „Onorariile se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică la data încheierii acestuia între avocat și client ….. se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică la data încheierii acestuia între avocat și client, înainte de începerea asistenței și/sau a reprezentării clientului”.
Mai mult, în același statut se prevede la art. 128 alin.3 că „ În absența unei instrucțiuni exprese a clientului privind încetarea asistenței și/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul își exprimă expres dezacordul în privința onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile comunicate … „
Nu în ultimul rând, instanța va reține disp.art. 125 din Statutul profesiei de avocat potrivit căreia „Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului și se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantu-mul și destinația lor. Părțile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiționale”.
P. urmare, reținând dispozițiile legale în materie enunțate mai sus, instanța reține că pârâta a redactat pentru reclamant o contestație la executare ce a făcut obiectul dosarului înregistrat sub nr. 3726/07.10.2011 la Judecătorie D., prezentându-se la fiecare termen de judecată, cu excepția termenului din 17.01.2012 termen la care s-a soluționat pe fond cauza și prin sentința civilă nr. 96 din 17.01.2012 s-a admis contestația la executare; a redactat plângerea împotriva ordonanței procurorului ce a constituit obiectul dosarului nr._ întocmai celor convenite prin contractul de asistență juridică.
Pentru serviciile prestate în același contract au fost consemnate și sumele cu titlu de onorariu, așa încât nu i se poate imputa pârâtei nerespectarea obligațiilor contractuale asumate.
Pârâta în calitate de avocat al reclamantului și-a asumat față de client în schimbul onorariului primit doar obligații de mijloace, în sensul că și-a oferit capacitatea profesională în slujba clientului în vederea realizării unui obiectiv și negarantând realizarea lui, nu și-a angajat o răspundere ( ds. nr._ ).
Cât privește solicitarea reclamantului de a fi obligată pârâta la plata sumelor cuprinse în factura fiscală nr._ în valoare de 1159 lei și factura fiscală nr._ în valoare de 3348 lei, instanța o va respinge, reclamantul prin nici un mijloc de probă nu a dovedit că aceste sume cuprinse în aceste facturi au fost date pârâtei pentru a-l reprezenta la Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este angajată o asemenea obligație în contractul de asistență juridică încheiat, reclamantul nu a făcut dovada că este în posesia unor chitanțe care să confirme plățile făcute, facturile amintite sunt emise pentru niște sume ce confirmă c/v unor servicii de transport avion, dar fără a confirma faptul că aceste sume au fost plătite de către reclamant, pentru deplasarea pârâtei la București în vederea reprezentării sale la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Or, potrivit disp.art. 249 din Noul Cod de procedură civilă „ cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească în afara cazurilor prevăzute de lege „.
Mai mult nu există nicio legătură de cauzalitate între aceste facturi și pretenția formulată de către reclamant, nu rezultă culpabilitatea pârâtei .
Instanța a revenit asupra audierii martorei N. A. propusă de reclamant pentru confirmarea plății sumelor cuprinse în cele două facturi fiscale, aceasta fiind rudă în grad prohibit de lege, respectiv fiica reclamantului.
S-a solicitat și de la Baroul B. relații cu privire la contestația formulată de către reclamant, în conformitate cu art. 32 din Legea nr. 51/1995, prin decizia nr. 8 din 21.09.2012 respingându-se cererea petentului.
Așadar, instanța apreciază față de considerentele expuse că cererea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Văzând că acțiunea a fost legal timbrată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII ,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge acțiunea formulată de reclamantul N. R., prin procurator C. R., cu domiciliul în . în contradictoriu cu pârâta A. A., cu domiciliul în B.,. B., având ca obiect pretenții bănești.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare la Tribunalul B., cerere care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2015.
Președinte,Grefier,
Redactat H.F./Tehnoredactat O.B.
Ex.4/27.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3082/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2273/2015. Judecătoria... → |
|---|
