Pensie întreţinere. Sentința nr. 7538/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7538/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 13-06-2014 în dosarul nr. 123/197/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7538 /2014
Ședința publică de la 13.06.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A.-E. T.
GREFIER: L. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile de față pentru care dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2014, când s-au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 06.06.2014 și ulterior pentru data de 13.06.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
JUDECĂTORIA:
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.01.2014, sub nr. de mai sus, reclamanta T. R., prin reprezentant convențional avocat Chivărar M. (cu împuternicire avocațială la fila 26), a solicitat instanței de tutelă ca în contradictoriu cu pârâta ȘOMOȘCA G. A. să dispună, recalcularea pensiei de întreținere stabilite în favoarea fiicei pârâte, majoră aflată în continuarea studiilor. ( fila 3).
În motivare, s-a arătat că de la data pronunțării ultimei hotărâri judecătorești de stabilire a obligației sale legale de plată au intervenit modificări, fiind pensionată pe caz de boală, context în care a solicitat recalcularea câtimii datorate cu titlu de pensie de întreținere raportat la venitul lunar obținut, de 600 lei, obținut ca pensie de invaliditate.
În drept, nu au fost invocate dispoziții legale.
În probațiune, nu s-au formulat cereri, dar s-au depus înscrisuri.
Cererea a fost taxată judiciar cu suma de 20 lei. ( fila 2 ind.1)
Pârâta ȘOMOȘCA G. A., prin reprezentant convențional avocat prin reprezentant convențional avocat Gyorffi G.-A. ( cu împuternicire avocațială la fila 17), a formulat atât întâmpinare, cât și cerere reconvențională, după cum urmează: ( fila 14-16)
- pe cale de întâmpinare, a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată.
- pe cale de cerere reconvențională, a solicitat obligarea reclamantei T. R. la plata unei pensii de întreținere în favoarea subsemnatei Somoșca G., calculată în funcție de venitul minim lunar pe economia națională, în prezent în cuantum de 850 lei, începând cu data formulării prezentei si pana la terminarea studiilor, nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.( astfel cum a fost precizată cererea prin nota de la fila 61)
În motivare, în esență, s-a arătat că potrivit practicii judiciare majoritare se consideră că în lipsa calității de angajat a reclamantei, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere se ia în calcul venitul minim pe economie, aspect care se impune și în prezenta cauză, pentru a nu se crea o inechitate între pensia stabilită în sarcina unui părinte care nu obține niciun venit și pentru care pensia se stabilește în funcție de venitul minim pe economie și pensia stabilită în sarcina unui părinte care nu lucrează, dar obține un ajutor social sau o pensie de boală - cum obține reclamanta - al cărui cuantum este mai mic decât venitul minim pe economie, corect fiind ca la stabilirea pensiei de întreținere în sarcina unei persoane care nu desfășoară nici un fel de activitate să se ia în considerare venitul minim pe economie, astfel încât părintele care nu este încadrat în muncă și este apt de muncă, chiar parțial, să fie mai preocupat de găsirea unui loc de muncă si de obținerea unui venit mai mare.
S-a mai indicat că împrejurarea că reclamanta nu realizează venituri, ba mai mult a obținut și o decizie asupra capacității de muncă - grad trei de invaliditate, nu este de natură să limiteze obligația legală de întreținere, context în care s-a formulat solicitarea ca instanța să se raporteze la nivelul salariului minim pe economie, în condițiile în care reclamanta are obligația de a asigura în favoarea copilului său un minimum de condiții pentru întreținerea si creșterea sa, dar nu sub cota de 1/4 din salariul minim pe economie ( plafon prevăzut ca și garanție de legiuitor).
Pentru identitate de rațiune, s-a mai subliniat că și în situația în care reclamanta nu ar fi realizat venituri, cuantumul obligației de întreținere ar fi fost stabilit tot la 1/4 din salariul minim pe economie.
In drept, a invocat dispozițiile art. 529 alin 1 si 2 NCC.
In probațiune, a solicitat proba cu: înscrisuri și interogatoriul reclamantei.
Cererea a fost taxată judiciar cu 20 lei. ( fila 60)
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională ( fila 24-25 ind.1), prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a reconvenționalei, în esență, motivat de faptul că:
- pensie în cuantum de 600 lei este singurul venit real obținut.
- solicitarea pârâtei-reclamante reconvenționale este lipsita de suport juridic, întrucât stabilirea pensiei de întreținere prin raportare la cuantumul salariului minim pe economie este o construcție logico-juridica cu caracter teoretic, incidentă doar în cazurile in care debitorul obligației nu realizează venituri la care instanța să se poată raporta, or nu este cazul în speța de față.
- în cuprinsul cererii reconvenționale se fac o mulțime de afirmații lipsite de temei legal, uneori chiar „răutăcioase".
Cu cheltuieli de judecată.
În cursul judecății:
- s-a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr.9876/13.03.2013 a Judecătoriei B., irevocabilă prin respingerea recursului, reclamanta a fost obligată la plata sumei de 187,5 lei/lunar cu titlu de pensie de întreținere în folosul pârâtei cauzei, câtimea obligației legale fiind calculate raportat la salariul minim pe economie, față de împrejurarea că reclamanta nu realiza venituri.( fila 5-6).
După pronunțarea hotărârii judecătorești amintite, a intervenit o modificare privind situația financiară a creditoarei reclamante, constând în aceea că i s-a admis cererea de pensionare, cu consecința acordării acesteia a unei pensii de invaliditate în cuantum de 600 lei, potrivit deciziei nr._/14.10.2013 emisă de Casa Teritorială de Pensii B.. ( decizie atașată la fila 4)
In drept, instanța reține ca aplicabile dispozițiile art. 529 Noul Cod Civil, din care se deduc criteriile legale care trebuie folosite, cumulativ, cu ocazia stabilirii cuantumului pensiei de întreținere, anume: necesitatea beneficiarului și posibilitățile de plată ale debitorului pensiei.
Totodată, instanța reține incidența dispozițiilor art. 529 alin. 2 Noul Cod Civil, conform cărora „ când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la…o pătrime din venitul său lunar pentru 1 copil. “
Nu în ultimul rând, instanța mai constată incidente prevederile art. 531 alin.1 NCC, în temeiul cărora „ dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.”
Concret, instanța constată că demersul judiciar inițiat de reclamantă este întemeiat pe fond ( dar nu și sub aspectul valorii în raport de care s-a solicitat calcularea pensiei de întreținere), cererea reconvențională a pârâtei urmând a fi respinsă în consecință, pentru următoarele motive:
Instanța constată că legea prevede expres și limitativ criteriile în funcție de care se stabilește cuantumul pensiei de întreținere, în cuprinsul art. 529 Noul Cod Civil, anume: necesitatea beneficiarului și posibilitățile de plată ale debitorului pensiei.
Or, în cauză, aceste posibilități de plată sunt reprezentate de venitul încasat de reclamantă cu titlu de pensie de invaliditate.
În acest context, solicitarea pârâtei de a se face aplicarea unui alt criteriu de calculare a pensiei de întreținere urmează a fi înlăturat ca neîntemeiat, în condițiile în care incidența dispozițiilor actului normativ de reglementare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ( pentru perioada de referință a procesului, HG nr.871/2013) nu poate fi reținută decât atunci când lipsește orice alt criteriu obiectiv pentru calcularea pensiei de întreținere datorate precum și în lipsa oricărei dovezi privind incapacitatea de muncă a debitorului pârât, prezumându-se, până la proba contrară, că debitorul este apt a obține cel puțin un venit corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Or, în cauză, o atare probă contrară s-a realizat prin înscrisul decizie nr._/14.10.2013 privind acordarea pensiei de invaliditate. ( fila 4)
Nici raționamentul inechității sau al exemplului că în situația în care reclamanta nu ar fi realizat venituri, cuantumul obligației de întreținere ar fi fost stabilit tot la 1/4 din salariul minim pe economie nu poate fi reținut ca întemeiat, în condițiile în care legiuitorul nu a stabilit „ salariul minim pe economie” ca și criteriu pentru plafonul minim al pensiei de întreținere ( criteriile fiind clar identificate, potrivit celor reținute anterior în considerente), acest salariu având o cu totul altă menire, în raporturile de muncă, așadar într-un alt domeniu decât cel al obligației de întreținere.
Pe cale de consecință, instanța va stabili pensia de întreținere în favoarea pârâtei având în vedere veniturile concrete obținute de reclamantă, dar nu în cuantumul indicat în cererea de chemare în judecată ( 600 lei, potrivit deciziei de pensionare și al cuponului aferent drepturilor din luna decembrie 2013), ci având în vedere venitul cel mai recent obținut de debitorul obligației de întreținere, anume de 622 lei, potrivit cuponului de pensie aferent lunii aprilie 2014 ( fila 50), din acest înscris rezultând că debitorul a înregistrat o majorare a venitului declarat la debutul acțiunii.
Pentru toate aceste motive, instanța va dispune reducerea cuantumului pensiei de întreținere stabilite prin sentința civilă nr. 9876/13.06.2013 a Judecătoriei B. în sarcina reclamantului T. R. și în favoarea pârâtului ȘOMOȘCA G. A., de la suma de 187,5 lei/lunar la suma de 155,5 lei/lunar ( reprezentând ¼ din venitul lunar net obținut de 622 lei), pensie indexabilă trimestrial, în funcție de rata inflației ( potrivit dispozițiilor art. 531 alin.2 NCC), până la terminarea studiilor pârâtei, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Sens în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R E Ș T E :
Admite în parte acțiunea principală formulată de reclamantul T. R., prin reprezentant convențional avocat Chivărar M., cu dom. în mun.B., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ȘOMOȘCA G. A., prin reprezentant convențional avocat Gyorffi G.-A., cu dom. în mun.B., ., ., ..
Dispune reducerea cuantumului pensiei de întreținere stabilite prin sentința civilă nr. 9876/13.06.2013 a Judecătoriei B. în sarcina reclamantului T. R. și în favoarea pârâtului ȘOMOȘCA G. A., de la suma de 187,5 lei/lunar la suma de 155,5 lei/lunar, pensie indexabilă trimestrial, în funcție de rata inflației, până la terminarea studiilor pârâtei, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea reconvențională fomulată de pârâtul-reclamant reconvențional ȘOMOȘCA G. A. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional T. R..
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la registratura Judecătoriei B..
Pronuntata în sedință publică, astăzi, 13.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A.-E. T. L. T.
Aflată în concediu legal, semnează
Președintele Instanței
B. M. M.
Red. A.E.T.- 02.09.2014
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
