Acţiune oblică. Sentința nr. 6393/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6393/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 6393/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6393
Ședința publică din data de 15.06.2015
PREȘEDINTE: I. R. D. - judecător
GREFIER: D. I.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut pe fond, în ședința publică din data de 18.05.2015, când reclamanta, prin reprezentant convențional, a formulat concluzii, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în baza dispozițiilor art. 260 alin.1 C.pr.civ., a amânat pronunțarea cauzei pentru datele de 25.05.2015, 02.06.2015 și 08.06.2015, apoi pentru data de azi, 15.06.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța față de actele și lucrările de la dosar a pronunțat prezenta sentință civilă.
INSTANȚA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.02.2013 sub dosar nr._, astfel cum a fost precizată în cursul judecății, reclamanta S. E. în contradictoriu cu pârâții S. P., S. L., U.A.T. Hălchiu, prin reprezentant legal primar I. G., și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD.B., prin reprezentant legal prefect M. M., a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună următoarele: ( fila 5-7 rap. la fila 85-86 corob. cu fila 95 vol. I).
1. a) să se constatate existența dreptului de proprietate al reclamantei asupra apartamentului compus din: cameră de locuit, bucătărie, hol, cămară, nișă de gătit cu suprafață utilă de 42,47 mp., achiziționat în condițiile Legii 112/1995, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.27/05.01.2007, încheiat cu Primăria Comunei Hălchiu-situat în spatele apartamentului aparținând pârâților S. P. și S. L., din comuna Hălchiu, ., județul B..
b) să se constatate existența dreptului de proprietate al pârâților S. P. și S. L. asupra apartamentului situat în partea din față a imobilului situat în comuna Hălchiu, ., județul B., compus din 3 camere de locuit, hol, baie, WC, pivniță, având o suprafață utilă de 62,64 mp, precum și anexe gospodărești cu un grajd, imobil dobândit de pârâții S. P. și S. L. în condițiile Legii nr. 112/1995, conform contractului încheiat cu S.C. Comprest SA B.-societatea comerciala care la acea dată avea în administrare imobilele aflate în proprietatea Statului R..
2. să se dispună acordarea de numere topografice distincte pentru construcțiile situate pe terenul înscris în CF 543 Hălchiu având nr. top.259, nr. cad. 484, în suprafață de 309,60 mp, suprafață evidențiată în înscrierile de carte funciară ( în realitate 662 mp), prin crearea a două corpuri, respectiv apartamente, din care:
- apartamentul nr. 1 compus din 3 camere de locuit, hol, baie, pivniță, WC, având o suprafață utilă de 62,64 mp, precum și anexe gospodărești cu un grajd, să fie atribuit pârâților S. P. și S. L., precum și cota de 60% din PUC.
- apartamentul nr.2 compus din cameră de locuit, bucătărie, hol, cămară, nișă de gătit, cu suprafață utilă de 42,47 mp, precum și cota de 40 % din părțile de uz comun, să fie atribuit reclamantei.
3. să se constate că suprafața de teren aferentă imobilului în cauză, înscris în CF 543 Hălchiu, nr. top 259, respectiv nr. cad 484, în realitate este de 662 mp, potrivit măsurătorilor evidențiate în documentația cadastrală extrajudiciară nr.134/2010, efectuată de către S.C. TOPOLAND M.A.B.SRL B., iar nu de 309,60 mp cum apare înscris în CF, urmând în consecință a dispune rectificarea suprafeței din 309,60 mp în 662 mp, precum și de a dispune intabularea în CF 543 Hălchiu a suprafeței rectificate.
4. să se constate că asupra terenului în suprafață de 662 mp, reclamanta are un drept de proprietate în cota de 40%, iar pârâții S. P. și S. L. au un drept de proprietate în cota de 60%.
5. să fie obligat pârâtul Instituția Prefectului Județul B., prin Prefect, să emită un nou ordin al Prefectului în completarea Ordinului Instituției Prefectului Județului Brașovnr.689/12.07.2005, emis de către Prefectul Județului B., prin care s-a atribuit pârâților S. P. și S. L. suprafața integrală de 309,60 mp înscris în CF 543 Hălchiu, conform Anexei nr. 1, pct.4, în realitate acestora cuvenindu-li-se doar cota parte din terenul aferent apartamentului nr. 1, proprietatea acestora, respectiv cota de 60% din PUC, în care intră și terenul de 662 mp, urmând ca cealaltă cotă de 40% din teren să fie atribuită reclamantei, potrivit prevederilor art. 36 alin.2 din Legea nr.18/1991.
În motivare, în esență, s-a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 27/05.01.2007, reclamanta a achiziționat de la pârâta . Legii 112/1995, imobilul casă de locuit, situat în com. H., ., jud. B., compus din cameră de locuit, bucătărie hol cămară, nișă de gătit, cu suprafață utilă de 42,47 mp, reprezentând apartamentul nr. 2 ( locuință situată în partea din spate a imobilului de la adresa indicată), apartamentul nr. 1 de la aceeași adresă aparținând pârâților S. P. și S. L., respectiv fiul și nora reclamantei.
S-a mai indicat că în cursul anului 2010 reclamanta a făcut demersuri pentru a dobândi în proprietate terenul aferent locuinței cumpărate, prin ordinul Prefectului Județul B., potrivit dispozițiilor art. 36 alin 2 din Legea 18/1991, ocazie cu care, prin obținerea extrasului de carte funciară pentru imobilul în cauză, reclamanta a constatat că apartamentul nr. l aparținând pârâților S. P. și S. L. era deja înscris în carte funciară încă din anul 2005, iar terenul în suprafață de 309,60 mp, astfel cum este evidențiat în CF 543 Hălchiu, era atribuit în întregime acestora prin Ordinul Prefectului Județul B. nr. 689/12 iulie 2005, potrivit prevederilor art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
S-a mai punctat că Primăria comunei Hălchiu a întocmit în mod eronat documentația cu propunerea de atribuire a terenului aferent apartamentului nr. 1 aparținând pârâților S. P. și S. L., propunere înaintată Instituției Prefectului Județul B., în condițiile în care acestor pârâți li s-a atribuit în integralitate terenul în suprafață de 309,60 mp (deși din memoriul tehnic justificativ aferent documentației de atribuire se specifica faptul că în urma măsurătorilor efectuate la acest imobil a rezultat o suprafață de 657,33 mp), iar nu doar în cotă de 60%, ca teren aferent construcțiilor.
Pentru aceste considerente, reclamanta a solicitat admiterea cererii.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 33 alin. 1 și 3 din Legea nr. 7/1996, art. 24 din Decretul Lege nr. 115/1938; art. 914 NCC.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus în copie, înscrisuri.
La data de 10.05.2013, prin serviciul Registratură al instanței, Pârâta . I. G., a depus întâmpinare (fl. 54), prin care a arătat că nu se opune admiterii cererii formulate de reclamantă. A precizat însă că pentru a se constata nulitatea parțiala a Anexei 1, poziția 4 a Ordinului nr. 689/12.07.2005 emis de Instituția Prefectului jud. B., este necesară pentru opozabilitate și chemarea în judecată a Instituției Prefectului, jud. B., prin Prefect, în calitate de parat, iar pentru rectificarea suprafeței înscrisă în Cartea Funciara nr. 543 H., sub nr. top.259, de la 309,60 mp la 662 mp - este necesară întocmirea unei documentații cadastrale avizate de O.C.P.I. B. - pe cheltuiala reclamantului; încheierea unui proces-verbal de vecinătate, precum și chemarea în judecată în calitate de parați si a vecinilor imobilului pe toate laturile.
La termenul de judecată din data de 13.01.2014, pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI-JUDEȚUL B., prin Prefect M. M., a formulat întâmpinare (fl. 97), prin care a arătat că nu se opune admiterii cererii formulate de reclamantă. A menționat că dacă se admite petitul referitor la rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF 543 Hălchiu, nr.top.259, se impune ulterior anularea parțială (iar nu o completare) a Ordinului Prefectului nr. 689/12.07.2005, poziția nr.4 și emiterea unui nou ordin de atribuire pentru reclamantă și pentru pârâții S. P. și S. L., în cotele stabilite de expertiză, în situația admiterii petitelor nr.3 și 4.
La termenul de judecată din data de 13.01.2014 (fl. 109), reclamanta, prin reprezentant convențional, a precizat că în cauza dedusă judecății se impune anularea parțială a Ordinului Prefectului, iar nu o completare a acestuia.
În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate la dosar și proba cu expertiza tehnică judiciară specialitatea topografie, numindu-l pe expert M. B., raportul de expertiză fiind depus la fila 114-132 vol. I, iar ulterior completat (fl. 2-14 vol. II) conform notei de completare comunicate de OCPI B., lucrarea fiind declarată admisă prin procesul verbal de recepție nr. 668/2015 atașat la fila 49 dosar.
Reținând concluziile raportului de expertiză, în sensul că suprafața imobilului în litigiu este mai mare cu 357 mp, fiind necesară rectificarea suprafeței în cartea funciară, la data de 05.12.2015, reclamanta a depus notă de ședință în sensul că înțelege să se judece și cu proprietarii imobilelor învecinate, respectiv cu A. I., A. S. C., A. F., T. M., S. M., U.A.T. Hălchiu (fl. 187 vol. I). instanța a reținut cererea precizatoare la termenul de judecată din data de 26.01.2015 (fl. 201).
La data de 21.01.2015, pârâta S. M. a formulat întâmpinare ( fl. 200 vol. I), prin care a arătat că este de acord cu admiterea cererii, în măsura în care este dovedită, solicitând să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În cauză, Pârâții S. P. și S. L. nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 20.04.2015 (fl. 64), pentru lămurirea obiectului cauzei, precum și față de împrejurarea că reclamanta nu a formulat cerere de atribuire a terenului aferent construcției, în baza art. 36 alin.2 din Legea nr. 18/1991, instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității petitului 1, excepția lipsei de interes în formularea petitelor 2-4, precum și calificarea juridică a petitului 2 și 3, concluziile reclamantei fiind reținute în cuprinsul ultimei încheieri de ședință.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
În fapt, reclamanta S. E. este proprietarul imobilului construcție situat în loc. Hălchiu, ., jud. B., compusă din cameră de locuit (14 mp), bucătărie ( 15,90 mp), hol ( 5,95 mp), cameră ( 2,09 mp) și nișă (4,53 mp), apartament achiziționat în condițiile Legii nr. 112/1995 prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 27/05.01.2007, depus la fila 26-27 vol. I.
Această construcție, ca unitate locativă, reprezintă „apartamentul nr.2” amplasat pe terenul situat în com. Hălchiu, . (teren înscris în CF Hălchiu nr. 543 nr. top.259, în suprafață de 309,60 mp), apartamentul nr. 1 fiind deținut în proprietate de pârâții S. P. și S. L., în baza contractului nr. 1703/16.07.1998 încheiat în condițiile Legii nr.112/1995, remis la filele 18-19 vol. I.
Întregul teren în suprafață de 309,60 mp, asupra căruia sunt situate ambele unități locative anterior menționate, a fost atribuit în proprietate pârâților S. P. și S. L., prin Ordinul nr.689/12.07.2005 emis de Instituția Prefectului Județul B., în temeiul dispozițiilor art.36 alin.2 și 3 din Legea nr.18/1991 (potrivit Ordinului și Anexei nr.1 de la fila 15 verso-16 vol. I).
Dreptul de proprietate al pârâților S. P. și S. L. asupra terenului în cauză a fost intabulat la data de 07.09.2005, în CF Hălchiu nr. 543, nr.top.259, nr. cad. 484 fiind trecută compunerea apartamentului nr. 1, astfel cum este descrisă prin Actului adițional nr.1 la contractul de vânzare-cumpărare nr.1703/16.07.1998, anume 3 camere de locuit, hol, baie, WC, pivniță, grajd și curte (conform Actului Adițional de la fila 20 rap. la extrasul CF de la fila 13 față-verso VOL I).
Apreciind că din eroare întreaga suprafață de teren aferent celor 2 unități locative a fost atribuită pârâților S. P. și S. L., reclamanta a promovat prezenta cerere pentru a se reglementa situația terenului aferent imobilului său construcție (apartamentul nr.2), prin stabilirea dreptului său asupra unei cote de 40 % din terenul în cauză.
În drept, instanța reține, ca situație premisă, aplicabilitatea dispozițiilor art. 36 alin. 2 și 6 din Legea nr. 18/1991 privind legea fondului funciar, în conformitate cu care: “ ( 2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție. (6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2) - (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor.
Instanța va reține dispozițiile legale mai sus evocate în condițiile în care prezenta cerere inițiată de reclamantă este guvernată în principal de scopul vizat prin petitul nr. 5 al litigiului, petit de a cărui soluționare depinde soarta petitelor nr. 3 și 4, însăși soluționarea capetelor de cerere urmând a se realiza în ordine inversă modalității de redactare a cererii de chemare în judecată.
Astfel, în ceea ce privește petitul nr. 5 al cererii, astfel cum a fost precizată, instanța reține că un atare petit este neîntemeiat, urmând a fi respins în consecință, în condițiile în care, așa cum a mărturisit însăși partea reclamantă la termenul de judecată din data de 20.04.2015, poziție procesuală reiterată la termenul din data de 18.05.2015, aceasta nu a formulat, în baza Legii nr. 18/1991, cerere de atribuire a terenului aferent construcției achiziționate prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 27/05.01.2007, cerere care să stea la baza verificării situației juridice a terenului de către Primăria . baza propunerii pe care Primăria trebuie să o înainteze Instituției Prefectului Județul B., ceea ce se tinde în prezenta cauză fiind suplinirea procedurii administrative (obligatorii) prevăzute de legea fondului funciar prin acționarea directă în instanță, ceea de nu poate fi primit de instanță, o atare conduită fiind exercitată „omissio medio” căilor expres prevăzute de legea specială în materie.
Astfel, în mod neîntemeiat reclamanta solicită obligarea pârâtului Instituția Prefectului Județul B., prin Prefect, să emită un nou ordin al Prefectului în completarea Ordinului Instituției Prefectului Județului B. nr. 689/12.07.2005, emis de către Prefectul Județului B., în condițiile în care aceasta nu are aptitudinea legală de a formula o atare cerere, în lipsa unei manifestări în scris pentru terenul aferent construcției, în termenii Legii nr.18/1991, înaintată Primăriei . ajunge la etapa prevăzută de art. 36 alin.6 din Legea nr.18/1991, prin eludarea celei prevăzute de art.36 alin.2 din același act normativ.
În realitate, instanța constată că opțiunea corectă pe care reclamanta ar fi trebuit să o urmeze era cea indicată de pârâtul Instituția Prefectului-Județul B., prin întâmpinare, anume că s-ar impune anularea parțială, a Ordinului Prefectului nr. 689/12.07.2005, în privința poziției nr. 4, urmat de emiterea unui nou ordin de atribuire pentru reclamantă, procedură care însă în egală măsură nu poate avea eficiența juridică în condițiile în care reclamanta nu a formulat o cerere de atribuire a terenului aferent construcției în termenii Legii nr.18/1991, în lipsa unei atare cereri însăși anularea Ordinului Prefectului devenind lipsită de interes practic.
Așadar, pe calea cererii formulate nu se poate admite a se constata că în realitate pârâților S. li se cuvenea doar cota parte din terenul aferent apartamentului nr. 1, proprietatea acestora, respectiv cota de 60% din PUC, în condițiile în care reclamanta nu are nicio calitate în drept asupra terenului, cealaltă cotă de 40% din teren neputând să fie atribuită reclamantei, potrivit prevederilor art. 36 alin.2 din Legea nr.18/1991, în lipsa urmării de către aceasta a procedurii administrative obligatorii a fondului funciar.
În ceea ce privește petitul nr. 3-4, ca urmare a soluției ce se va pronunța asupra petitului nr. 5, instanța constată că petitele nr. 3 și 4 au devenit lipsite de interes (privind suprafața reală a terenului și privind constatarea unui drept de proprietate al reclamantei asupra terenului în cota de 40%), în condițiile în care la acest moment reclamanta nu are și nici nu poate dobândi, în lipsa Ordinului Prefectului, vreun drept de proprietate asupra terenului aferent construcției, așadar nici nu se poate bucura de exercițiul unui atare drept, pentru considerentele reținute în deliberarea asupra petitului nr.5, sub acest aspect instanța urmând a admite excepția invocată din oficiu.
În privința calificării juridice a petitului nr. 3 (dar care nu modifică cu nimic soluția finală), anume că solicitarea reclamantei este de modificare de CF, iar nu de rectificare CF, în raport de dispozițiile art. 33 alin.1 și 3 din Legea nr. 7 / 1996- rep. Legea cadastrului și a publicității imobiliare, potrivit cărora „ În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.”….”, prin modificare înțelegându-se orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.”.
În același sens, instanța mai reține dispozițiile art. 89 din Ordinul Nr. 633 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară – „Prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil. (6) Modificarea nu se va putea face decât la cererea titularului dreptului de proprietate, precum și în baza actelor doveditoare, astfel încât modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu va fi considerată o rectificare de carte funciară.”
Relativ la petitul nr.2, din prevederile Legii nr. 7/1996, astfel cum a fost explicitată prin Ordinul nr. 634/2006 rezultă că numerele cadastrale/topografice sunt atribuite de Oficiul /Biroul Teritorial din cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca urmare a recepționării și avizării favorabile a documentației cadastrale întocmite asupra situației reale din teren.
Pe cale de consecință, aceste numere nu sunt atribuite de instanță, o atare solicitare urmând a fi respinsă ca inadmisibilă în consecință,
Referitor la petitul nr. 1 al cererii, sub acest aspect, instanța reține incidența dispozițiilor art. 111C.pr.civ., în temeiul cărora „partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului”, dispoziții care trebuie privite, în raport de subsidiaritate, cu prevederile art. 109 C.pr.civ., în temeiul cărora „oricine pretinde un drept împotriva alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente”.
În cauza dedusă judecății, instanța reține că nu este contestat dreptul de proprietate al reclamantei și al pârâților S. asupra apartamentelor nr.1 și 2, pe cale de consecință, o acțiune în constatarea unui atare drept apare drept inadmisibilă, instanța urmând a admite excepția invocată din oficiu, partea interesată, în caz de contestare a dreptului său, având oricând posibilitatea formulării unei acțiuni în revendicare pentru realizarea dreptului său de proprietate.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, instanța reține că nicio parte nu a solicitat recuperarea costurilor judiciare.
În ceea ce privește suma reprezentând taxă de timbru în cuantum de 443,85 lei pentru care s-a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii reclamantei de la plata taxei de timbru ( fl. 90 vol. I), aceasta rămâne în sarcina statului, față de art. 18 din OG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar care prevede” dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia”.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității petitelor 1 și 2, excepție invocată din oficiu de instanță.
Admite excepția lipsei de interes a petitelor 3 și 4, excepție invocată din oficiu de instanță.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă (petitul nr. 5) formulată de reclamanta S. E., prin reprezentant convențional avocat U. A., cu dom. în comuna Hălchiu, ., județul B., în contradictoriu cu pârâții S. P. și S. L., ambii cu dom. în comuna Hălchiu, .. județul B., pârâtul U.A.T. Hălchiu, prin primar I. G., cu sediul în comuna Hălchiu, ., jud. B., I. Prefectului, prin Prefect M. M., cu sediul în mun. B., ., jud. B., A. I., A. S. C., A. F., toți cu dom. în com. Hălchiu, ., T. M., cu dom. în com. Hălchiu, ., jud. B., S. M., cu dom. în com. Hălchiu,., 173, 174, jud. B..
Suma reprezentând taxă de timbru în cuantum de 443,85 lei pentru care s-a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii reclamantei de la plata taxei de timbru, rămâne în sarcina statului.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, data de 15.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. R. D. D. I.
Red./Dact. IRD
30.06.2015, 12 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7951/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8126/2015. Judecătoria... → |
|---|
