Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7951/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7951/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 27-07-2015 în dosarul nr. 7951/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7951
Ședința publică din data de 27.07.2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. M. B.
Grefier: L. S.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 17.07.2015, dezbaterile fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 27.07.2015.
Instanța, deliberând, a pronunțat sentința de mai jos:
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.03.2015 sub nr._, reclamantul P. Sesctil C., în contradictoriu cu pârâta ., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 1112,50 lei cu titlu de chirie neachitată, a sumei de 950,52 lei cu titlu de penalități de întârziere și cheltuieli de judecată în cuantum de 450 lei.
În motivare, s-a arătat că asigurat pârâtei folosința spațiului aflat în proprietatea sa dar aceasta nu a achitat chiria în termen, ceea cea generat și aplicarea penalităților de întârziere. Mai mult, pârâta a părăsit spațiul închiriat în data de 17.10.2013, deși, potrivit acordului părților, trebuia să îl elibereze începând cu luna august 2013. Astfel, pârâta nu a achitat chiria pentru lunile august 2013, septembrie 2013 și jumătate din luna octombrie 2013, în cuantum de 1112,50 lei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270 din Codul civil și art. 194 din Codul de procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Conform art. 1030 alin 3 din Codul de procedură civilă, după primirea formularului de cerere completat corect, instanța a trimis pârâtei formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă.
Pârâta a depus formularul de răspuns completat corespunzător, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, întrucât contractul a fost reziliat începând cu data de 01.08.2015, aspect dovedit prin adresa de încetare nr. 5/31.07.2013.
A mai arătat că penalitățile sunt calculate greșit, pentru un număr greșit de zile de întârziere.
Au fost depuse la dosar de către reclamantă, în copie certificată, contract de închiriere din data de 17.01.2011, minută, extrase de cont. Pârâta a depus la dosar adresa nr. 5/31.07.2013 și adresa nr._/19.02.2015, ordine de plată, tabel calcul penalități.
La solicitarea instanței, reclamantul a depus la data de 18.06.2015 precizări,ale obiectului cererii în sensul că suma de 950,52 lei reprezintă penalități de întârziere calculate la suma de 100 euro lunar, potrivit contractului de închiriere din data de 17.01.2011, aferente chiriei datorate pentru perioada octombrie 2012 – iulie 2013.
Instanța, în baza art. 255 din Codul de procedură civilă., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Analizând materialul probator administrat, instanța reține că între părți a fost încheiat la data de 17.01.2011 contractul de închiriere, înregistrat la Administrația Finanțelor Publice sub nr._, pentru o perioada de 5 ani, începând cu data de 01.02.2011 și până la data de 01.02.2016.
Potrivit art. IV din contract, chiria, în cuantum de 500 euro pentru perioada 2011-2012, trebuia a fi plătită lunar până cel mai târziu la data de 25 ale lunii în curs, pentru luna următoare. Neachitarea în termen a chiriei dădea dreptul locatorului la perceperea de penalități de întârziere în valoare de 0,15% pe fiecare zi calendaristică, calculată la suma restantă.
Deși reclamantul și-a îndeplinit întocmai obligația asumată, pârâta nu și-a respectat obligația de plată a facturilor emise până la termenul de scadență. La acest debit, reclamantul a calculat și penalități de întârziere.
Cererea ce face obiectul cauzei de față, formulată de reclamantul și având ca obiect obligarea pârâtei la plata prestațiilor, este întemeiată pe principiile răspunderii civile contractuale, izvorâte din dispozițiile art. 1270 din Codul civil.
În drept, în ceea ce privește admisibilitatea procedurii privind cererea cu valoare redusă, instanța constată că îndeplinite în mod cumulativ condițiile de la art.1026 din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 1026 C.proc.civ., această procedură se aplică „atunci când valoarea cererii, fără a se lua în calcul dobânzile sau cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței”. Având în vedere că litigiul dedus judecății este evaluabil în bani iar debitul solicitat prin cererea de chemare în judecată mai mic de 10 000 lei, instanța reține că prezenta cauză este susceptibilă aplicării procedurii cu privire la cererile cu valoare redusă.
De asemenea, izvorul obligației deduse judecății nu se circumscrie materiilor excluse de la aplicarea procedurii speciale, prevăzute de art. 1025 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește cererea de plată a penalităților de întârziere, instanța reține, în prealabil, că potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, contractul este supus dispozițiilor legii in vigoare la data când a fost încheiat în ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Față de data încheierii contractului, instanța va analiza prezenta cerere prin prisma dispozițiilor legale ale Codului civil din 1864 (în vigoare la data încheierii contractului).
Instanța are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 969 din Codul civil, contractul are putere de lege între părțile contractante.
Având în vedere toate acestea, instanța apreciază că reclamantul a făcut dovada existenței convenției (prin contractul și facturile sus-menționate), precum și împrejurarea că pârâta a achitat cu întârziere o parte din sumele datorate cu titlu de chirie. Astfel, din extrasele de cont depuse la dosar rezultă că a achitat la data de 16.01.2013, suma de 438,9 lei, reprezentând chirie aferentă lunii octombrie 2012, la data de 27.02.2013 a achitat suma de 438,16 lei, reprezentând chirie aferentă lunii noiembrie 2012, la data de 05.04.2013 a achitat suma de 442,81 lei, reprezentând chirie aferentă lunii decembrie 2012, a achitat la data de 18.04.2013 suma de 439,60 lei, reprezentând chiria aferentă lunii ianuarie 2013, a achitat la data de 10.07.2013, chiria în cuantum de 889,70 lei, aferentă lunilor februarie și martie 2013, a achitat la data de 10.09.2013, suma de 447,25 lei, reprezentând chirie aferentă lunii aprilie 2013, a achitat la data de 16.10.2013, suma de 446,76 lei, reprezentând chiria aferentă lunii mai 2013, a achitat la data de 06.11.2013, suma de 1011,32 lei, reprezentând chirie aferentă lunilor iunie, iulie.
Instanța reține netemeinicia susținerilor pârâtei în sensul că reclamanta ar fi efectuat un calcul greșit al penalităților, ordinele de plată depuse de aceasta la dosar fiind în concordată cu datele din extrasele de cont folosite de reclamantă în susținerea pretențiilor sale și cu fișa de calcul depusă la dosar. În schimb, în tabelul de calcul folosit de către pârâtă există erori cu privire la datele la care s-a efectuat plata și cu privire la modul de calcul al penalității de 0,15% din suma de 100 euro.
Instanța are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 1082 Cod civil, debitorul datorează daune-interese în cazul întârzierii în executarea obligației de plată a unei sume de bani, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Din analiza textelor legale rezultă că reclamantul, suferind o executare cu întârziere a obligației din partea debitoarei, beneficiază de dreptul la dezdăunări. Legiuitorul a stabilit o prezumție de culpă în sarcina debitorului.
Întrucât pârâta nu și-a executat obligația la scadență, instanța consideră că solicitarea de obligare a acesteia la plata unor penalități de întârziere este întemeiată.
Prin urmare, văzând și fișa de calcul a penalităților de întârziere, instanța constată că este întemeiat acest capăt de cerere, urmând a obliga pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum 950,52 lei, pentru plata cu întârziere a chiriei datorate pentru lunile octombrie 2012-iulie 2013, în baza contractului de închiriere din data de 17.01.2011.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1112,50 lei reprezentând contravaloare chirie eferentă lunilor august, septembrie și jumătate din luna octombrie 2013, instanța constată că într-adevăr, contractul de închiriere de care se prevalează reclamantul a încetat la data de 31.07.2013 (aspect care reiese din adresa nr._/19.02.2015 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.).
Prin urmare, începând cu data de 01.08.2013, părțile nu au mai avut obligația de a achita chiria în temeiul contractului, și respectiv de a asigura liniștita folosință a bunului. În lipsa unor prevederi contractuale, cererea reclamantului de obligare a pârâtei plata contravalorii chiriei pentru perioada august –octombrie 2013, fundamentată pe răspunderea civilă contractuală, este astfel neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Văzând și dispozițiile art. 1032 din Codul de procedură civilă, va obliga pârâta, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat achitat prin chitanța nr. 1041/20.02.2015 ( f.53).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea formulată de reclamantul P. Sesctil C., cu domiciliul ales la avocat B. I. R., cu sediul în B., ., . în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în ., ., biroul nr.2, jud. B. și în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de penalităților de întârziere în cuantum 950,52 lei, pentru plata cu întârziere a chiriei datorate pentru lunile octombrie 2012-iulie 2013, în baza contractului de închiriere din data de 17.01.2011.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei plata contravalorii chiriei pentru perioada august –octombrie 2013, ca neîntemeiată.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, declarație de apel care se depune la Judecătoria B..
Dată în camera de consiliu.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.07.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red.BR.M./ 4 ex / 28.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria... | Acţiune oblică. Sentința nr. 6393/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
