Contestaţie la executare. Sentința nr. 7836/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7836/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 17-07-2015 în dosarul nr. 7836/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7836
Ședința publică din data de 17.07.2015
Președinte: M. L. – judecător
Grefier: M. T.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect „ contestație la executare ” formulată de contestatorul S. C. P. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru contestatorul lipsă av. B. A. M., lipsă fiind reprezentantul legal al intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Instanța constată că s-a solicitat, de către contestator, anularea deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale pe calea contestației la executare.
Având cuvântul, apărătorul ales al contestatorului arată că, a considerat că această decizie este un act de executare fiind în cadrul executării silite iar împotriva contestatorului s-a pornit executarea silită.
Instanța aduce la cunoștință apărătorului ales al contestatorului că, din studiul actului pe care contestatorul a înțeles să-l atace în acest mod, se poate observa faptul că, împotriva sa putea fi formulată contestație în termen de 30 de zile, întrucât i s-a spus în mod expres ce cale procedurală trebuie să urmeze. Solicită apărătorului ales al contestatorului să precizeze dacă înțelege să-și mențină această cerere astfel cum a fost formulată, respectiv cererea privind anularea deciziei de compensare a obligațiilor fiscale.
Având cuvântul, apărătorul ales al contestatorului arată că înțelege să renunțe la petitul privind anularea deciziei de compensare a obligațiilor fiscale.
Instanța, procedând la verificarea competenței sale, reține că este legal învestită, fiind competentă material, general și teritorial, în raport de dispozițiile art.131 alin.1 NCPC raportat la art. 650-714 NCPC.
De asemenea, instanța pune în discuție estimarea duratei necesare cercetării procesului.
Având cuvântul, apărătorul ales al contestatoarei estimează durata necesară cercetării procesului la 2-3 luni.
În temeiul disp. art. 238 NCPC, instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului între 2- 3 luni.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța cuvântul asupra propunerii de probe.
Având cuvântul, apărătorul ales al contestatorului solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
În temeiul art. 258 alin. 1 NCPC, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind proba solicitată pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei .
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Având cuvântul, apărătorul ales al contestatorului solicită instanței admiterea contestației astfel cum a fost formulată și precizată cu cheltuieli de judecată constând în taxe judiciare de timbru și onorariu avocat. Arată că, din actele depuse la dosar și din actele de executare, inclusiv Decizia Tribunalului B. nr. 989/2014 depusă la dosar, se constată că s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, a titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 590/SIND/15.09.2005. Față de faptul că poprirea care a întrerupt această prescripție a fost anulată anul trecut de către instanță, arată că este evident, termenul de împlinire a prescripției a fost împlinit, față de faptul că toate actele, anterior acestei popriri, au fost făcute în anul 2009.
Analizând actele dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2015, sub numărul_, contestatorul S. C. P. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
-anularea Deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._ din data de 21.04.2015,
-constatarea îndeplinirii termenului de prescripție a dreptului de a crere executarea silită a titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 590/SIND din 15.09.2005,
-întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare emiterii deciziei de compensare a obligațiilor fiscale.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a menționat că prin Decizia de compensare a obligațiilor fiscale nr._ din data de 21.04.2015 pârâta i-a comunicat compensarea sumei de 1970 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform Deciziei nr. 989 din data de 27.11.2014 a Tribunalului B. în dosarul nr._, cu creanțele de recuperat în urma atragerii răspunderii solidare, respectiv Sentința civilă nr. 590/SIND/2005.
A menționat contestatorul că ulterior adresei de înființare a popririi nr. 10 din data de 24.12.2013 i s-a înființat poprirea asupra unui cont pe care îl deținea, adresa de poprire fiind însă anulată de instanța de judecată.
A precizat totodată contestatoarea că având în vedere această anulare de către instanța de judecată a actelor de executare, ultimul act de executare valabil întocmit datează din anul 2009, ulterior pârâta omițând efectuarea altor acte de executare.
A concluzionat astfel contestatoarea că față de data la care termenul de prescripție a început să curgă și anume 01.01.2010, acesta se poate socoti împlinit la data de 31.12.2014, astfel că Decizia de compensare a obligațiilor fiscale în cuantum de 1970 lei, este nelegală, fiind efectuată după împlinirea termenului de prescripție a executării silite.
A concluzionat contestatorul că se impune admiterea contestației la executare și pe cale de consecință și întoarcerea executării.
În drept, au fost invocate de către contestator prevederile art. 131 alin. 1, 172-173 din OG 92 din 2003, art. 404 alin. 1 din C..
În dovedirea celor afirmate, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
A fost formulată de către intimată întâmpinare prin care s-a solicitat conexarea cererii de chemare în judecată la dosarul nr._ .
Pe fondul cauzei, a invocat intimata a menționat că înțelege să invoce inadmisibilitatea primului petit al cererii de chemare în judecată, raportată la necompetența instanței de a se pronunța asupra acestui petit și la neîndeplinirea procedurii prealabile în ce privește atacarea în instanță a deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale.
Referitor la petitul având ca obiect întoarcerea executării silite, intimata a menționat că acesta se impune a fi respins pentru că măsura întoarcerii executării silite s-ar putea adopta doar în ipoteza în care s-ar fi dispus în prealabil desființarea titlului executoriu ori în cazul în care s-ar fi fost anulată executarea silită însăși. În cauză, a precizat intimata, executarea silită are la bază o sentință judecătorească. În plus, a precizat intimata, legea specială în materie fiscală nu prevede această instituție a întoarcerii executării silite, sens în care trebuie avute în vedere prevederile art. 174 din OG 92 din 2003.
Referitor la petitul prin care contestatoarea solicită să se constate intervenită prescripția dreptului de a cere executarea silită, intimata a menționat că acest petit a mai fost adus în atenția instanței de judecată, statuându-se cu putere de lucru judecat că termenul de prescripție nu s-a împlinit.
În drept, au fost invocate prevederile OG 92 din 2003, ale Codului de Procedură civilă.
În dovedirea celor afirmate, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri.
A formulat contestatoarea la data de 15.06.2015 răspuns la întâmpinare prin acre a solicitat respingerea excepției conexității.
Referitor la inadmisibilitatea primului petit al cererii de chemare în judecată, contestatorul a menționat că decizia de compensare are caracterul unui act de executare silită prin care pârâta a compensat nelegal suma de 1970 lei cu creanțe de recuperat în urma atragerii răspunderii solidare.
Referitor la prescripția dreptului de a cere executarea silită, contestatorul a menționat că ultimele acte de executare valabil întocmite sunt din anul 2009 și că de la acea dată nu au mai fost efectuate alte acte de executare.
A concluzionat contestatorul că a solicitat intimatei să îi achite suma de 1970 lei iar pârâta, în mod nelegal, a emis Decizia de compensare a obligațiilor fiscale, refuzând să achite suma datorată, a cărei restituire către contestator se impune.
La termenul din data de 17.07.2015 contestatorul prin apărător a menționat că înțelege să renunțe la petitul privind anularea deciziei de compensare a obligațiilor fiscale.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Decizia privind compensarea obligațiilor fiscale nr._ din data de 21.04.2015 s-a dispus compensarea sumelor în cuantum de 1970 lei, datorate de intimata în temeiul Deciziei civilă nr. 989/. pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ cu suma datorată de către debitorul contestator în temeiul sentinței civile nr. 590 din data de 15.09.2005.
D. fiind faptul că în ce privește contestatorul acesta a înțeles să renunțe la petitul privind anularea deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._ din data de 21.04.2014 instanța va analiza contestația la executare formulată de contestator și prin care acesta a invocat prescripția dreptului de a cere executare silită precum și solicitarea de întoarcere a executării.
În ce privește prescripția dreptului de a cere executarea silită, reține instanța că în ce privește contestatorul acesta a menționat că dată fiind anularea prin hotărâre judecătorească a adresei de înființare a popririi nr. 10 din data de 24.12.2013, s-ar fi împlinit termenul de prescripție privind dreptul de acere executare silită, acte de executare nemaifiind efectuate încă din anul 2009.
În drept, cu privire la exceția invocată reține instanța că potrivit art. 131 alin. (1) din OG nr. 92/2003 dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
În prezenta cauză, instanța reține că termenul de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită a sumei datorate de contestator în baza sentinței civile nr. 590/SIND/15 septembrie 2005, pronunțate de Tribunalul B., a început să curgă la 1 ianuarie 2006.
Așa cum rezultă din cuprinsul actelor dosarului, stingerea creanței fiscale s-a produs la data de 23.04.2015, odată cu emiterea Deciziei de compensare a obligațiilor fiscale, Decizie care nu a fost atacată separat de către contestator, prin procedura instituită de art. 205-207 din OG 92 din 2003.
Această decizie a fost însă, așa cum s-a reținut cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 6069/2014 din data de 14.05.2015 a fost precedată de emiterea unor acte de executare. Împrejurarea că actele de executare menționate au fost ulterior anulate de către o instanță de executare, contrar afirmațiilor contestatorului nu este de natură să înlăture aptitudinea acestor acte de a întrerupe termenul de prescripție privind dreptul de a cere executare silită.
Astfel, având în vedere că însuși contestatorul a precizat că de la momentul când termenul de prescripție a început să curgă și până la emiterea deciziei de compensare au fost emise acte de executare, acestea conform art. art. 133 alin. 1 lit. c din OG nr. 92/2003 (potrivit căruia termenul de prescripție prevăzut la art. 131 se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită) fiind de natură să întrerupă termenul de prescripție, instanța va respinge contestația la executare formulată, ca neîntemeiată, respingând ca o consecință și cererea contestatorului de restituire a sumei încasate în procedura de executare silită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Ia act de renunțarea de către reclamantă la judecarea petitului 1 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect anularea Deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale nr._ din data de 21.04.2015.
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul SCOCACIU C. P. domiciliat în mun. B., .. 22T, . cu domiciliul procesual ales în B., .. 9, . în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B., .. 7, jud. B..
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. Apelul se depune la Judecătoria B..
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.07.2015.
P., GREFIER,
M. L. M. T.
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6367/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
