Partaj judiciar. Sentința nr. 4195/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4195/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 8257/94/2012
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4195
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25.09.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanta G. T. și pe pârâtul P. M. având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc și au fost consemnate în încheierea de ședință de la 04.09.2014 ce face parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data 11.09.2014, apoi la 18.09.2014, apoi la 25.09.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2012 sub nr._, reclamanta G. T. a chemat în judecată pe pârâtul P. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:
1. să se declare deschisă succesiunea defunctului P. M. I., decedat la data de 13.08.1997, cu ultimul domiciliu în orașul B., ., județul Ilfov,
2. să se declare deschisă succesiunea defunctei P. Gh. V., decedată la data de 02.01.2011, cu ultimul domiciliu în orașul B., ., județul Ilfov,
3 să se constate că masa succesorală este compusă din bunurile menționate în anexele 5587 și 5588 din 16 mai 2012, eliberate de Primăria Orașului B.,
4. să se constate că au calitate de moștenitori atât reclamanta, cât și pârâtul,
5. să se stabilească compunerea masei succesorale, precum și cotele legale ce li se cuvin fiecăruia, în calitate de copărtași,
6. să se dispună ieșirea din indiviziune, prin individualizarea, atribuirea în natură și predarea efectivă a bunurilor ce formează masa partajabilă a celor doi defuncți. În stabilirea loturilor, pentru a nu diviza casa construită de părinți, reclamanta a solicitat instanței:
- să-i fie atribuit în deplină proprietate terenul arabil intravilan în suprafață de 597 mp, conform schiței anexă la Ordinul prefectului nr.375/30.03.2009, precum și circa 150 mp (3,5 m x 40,45 m) din terenul curți-construcții de 500 mp, ultimul fiindu-i necesar pentru acces și pentru utilizarea acestuia în vederea alimentării cu energie electrică, apă și canalizare, gaze (utilități necesare pentru a trăi decent), urmând ca pârâtului să-i fie atribuite casa de locuit părintească, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, formată din 6 camere, bucătărie, cămară, holuri, garaj, pivniță (ocupând 130 mp) și terenul din jurul acesteia.
7. Pârâtul să fie obligat la plata unei sulte și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că P. M. I. a decedat la data de 13.08.1997, iar masa succesorală se compunea din:
- teren în suprafață de 1097 mp situat în oraș B., ., județ Ilfov, format din: 597 mp teren arabil intravilan; 500 mp teren curs construcții, pe care este construită casa părintească;
- casa compusă din 6 camere, bucătărie, cămară, holuri, garaj, pivniță.
Astfel cum rezultă din anexa nr.5587/16 mai 2012, moștenitorii acestuia erau P. Gh. V., în calitate de soție, cu o cotă de 5/8 și P. M. și G. T., în calitate de fiii, fiecare cu o cotă de 3/16.
Ulterior, la data de 2.01.2011, a decedat și mama, P. Gh. V., de pe urma căreia a rămas cota de 5/8 din bunurile mai sus descrise.
Astfel cum rezultă din anexa nr. 5588/16 mai 2012, moștenitorii defunctei P. Gh. V. sunt P. M. și G. T., în calitate de fiii, fiecare cu o cotă de 1/2.
Reclamanta a mai arătat că bunurile nu sunt comod partajabile în natură, iar pârâtul a refuzat să vină la notar pentru a ieși din indiviziune printr-o procedură necontencioasă.
Față de aceste aspecte, reclamanta a promovat prezenta acțiune, solicitat instanței admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, invocând în acest sens dispozițiile art. 91 din Legea 71/2001 de aplicare a Noului cod civil și dispozițiile art. 1143 din Codul Civil.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.14, art. 954, art. 1143 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu martori, interogatoriul pârâtului, expertize de specialitate.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, anexa nr. 5587/16.05.2012 eliberată de Primăria Orașului B., anexa nr. 5588/16.05.2012 eliberată de Primăria Orașului B., Ordinul Prefectului nr. 375/30.03.2009, certificat de aliniere și regim construcție nr. 31/9.06.1971, certificat de urbanism extindere locuință nr. 81/12.09.1994, autorizație de construire nr. 97/24.06.1996; plan de încadrare în zonă a imobilului, plan de amplasament și delimitare a imobilului, schița casei, chitanță nr._/16.05.2012, reprezentând plată impozit pe anul 2012, încheiere și certificat emise de Camera Notarilor Publici cu privire la verificarea evidențelor succesorale.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 3000 lei, 100 lei, timbre judiciare în cuantum de 0,6 lei, taxa judiciară de timbru de 8.744,73 lei și timbre judiciare în valoare de 9,4 lei.
Pârâtul P. M. a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat instanței să procedeze în conformitate cu primele 5 puncte din petitul acțiunii principale și în plus să constate:
- că masa succesorală este comod partajabilă în natură fiecare dintre coerezi putând primi atât casă, cât și teren,
- că primele trei camere de la stradă sunt proprietatea pârâtului, fiind construite de acesta în timpul vieții părinților săi,
- compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâtul a arătat că reclamanta este sora sa și nu s-au putut înțelege cu privire la partajarea masei succesorale rămase de pe urma defuncților părinți.
Pârâtul a mai precizat că sunt două aspecte care au condus la prezentul litigiu, și anume:
- reclamanta nu vrea să recunoască faptul că extinderea casei părintești a fost făcută de pârât și nu de părinți, care trăiau la data aceea și l-au lăsat să-și facă propriile camere, deoarece avea o soție și un copil,
- reclamanta dorește să ia numai teren și pârâtul să primească numai construcție, fără nici un pic de curte, în condițiile în care imobilul este perfect partajabil (atât casa, cât și terenul), casa având două intrări și suficiente încăperi pentru a fi comod partajabilă și trebuie făcută aplicarea prevederilor art. 673 ind. 5 alin. 2 C.proc.civ.
În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 115, art. 119 și art. 673 ind. 5 alin. 2 C.proc.civ.
În susținere, a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu 711 lei + 700,44 lei.
Ulterior, reclamanta a depus întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat instanței respingerea acesteia.
În motivare, reclamanta a arătat masa succesorală rămasă de pe urma defuncților P. Gh. V. și P. M. I. nu este comod partajabilă în natură, nici în ceea ce privește imobilul casă de locuit, și nici în ceea ce privește suprafața de teren arabil intravilan, aflat în prelungirea terenului de 500 mp ocupați de curți-construcții.
A mai precizat că singura variantă plauzibilă de partajare a imobilelor rămase de la părinți, este cea propusă prin cererea de chemare în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În temeiul art. 137 C.proc.civ., instanța va delibera cu prioritate asupra excepției netimbrării cu privire la primul capăt de cerere al cererii reconvenționale, fiind o excepție de procedură, absolută și peremptorie, care face de prisos analiza în fond a cauzei.
Pârâtul-reclamant a solicitat în ce privește primul capăt de cerere, ca instanța să constate că masa succesorală este comod partajabilă în natură, fiecare dintre coerezi putând primi atât casa, cât și terenul.
Având în vedere că pârâtul-reclamant a solicitat o anumită modalitate de partajare a imobilelor, contestând drepturile coproprietarilor, respectiv faptul că primele trei camere din construcție sunt proprietatea sa, instanța i-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 11.744,73 lei la termenul de la data de 12.06.2012.
La termenul de judecată din 04.09.2014, instanța a constatat că primul capăt de cerere din cadrul cererii reconvenționale este netimbrată, deși pârâtului-reclamant i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 11.744,73.
F. de cele de mai sus, instanța urmează a reține că, în speță, devin aplicabile prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora, daca taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, instanța va pune in vedere petentului sa achite suma datorata până la primul termen de judecata. Neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii (art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art. 35 alin. 5 din Ord. Ministerului Justiției nr. 760/C/1999 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997).
In consecința, instanța constatând că, în speță, deși pârâtului-reclamant i s-a pus in vedere cuantumul taxei judiciare de timbru ce trebuia achitat, acesta nu s-au conformat obligației astfel stabilită, va admite excepția netimbrării cererii și va anula primul capăt de cerere din cererea reconvențională ca netimbrat.
În ce privește legea civilă aplicabilă, art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil prevede că noul Cod Civil se aplică numai moștenirilor deschise după . (s.n. 01.10.2011), așa încât instanța va analiza cauza conform prevederilor legale aplicabile la data decesului autorilor părților, respectiv P. I. și P. V., la data de 13.08.1997 și 02.01.2011, astfel încât devin incidente dispozițiile Codului civil din anul 1864.
Potrivit încheierii nr. 05/05.07.2012 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România(f. 26) s-a constatat faptul că nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctului P. I..
Din certificatul de deces depus la dosar(. nr._/14.08.1997-fila 5), rezultă că P. I. a decedat la data de 13.08.1997, cu ultimul domiciliu în orașul B., jud. Ilfov.
Cum art. 651 din C. civil 1864 prevede că succesiunile se deschid prin moarte, urmează să se declare deschisă succesiunea defunctului P. I..
La data decesului defunctului P. I., acesta avea în proprietate cota de ½ din terenul în suprafață de teren în suprafață de 1097 mp situat în orașul B., ., județ Ilfov, dobândit de defunct prin Ordinul de Prefect nr. 375/30.03.2009(f. 14-15).
Prin Ordinul de Prefect nr. 375/30.03.2009 s-a constatat dreptul de proprietate privată pentru terenul în suprafață de 1097 mp situat în orașul B., ., județ Ilfov numiților P. I. și P. V..
Potrivit certificatului de aliniere și regim construcție nr. 31/09.06.1971, a certificatului de urbanism nr. 81/12.09.1994, a autorizației de construire nr. 97/24.06.1996(f. 16-24), la data decesului defunctului P. I., acesta avea în proprietate cota de ½ din construcția, situată în orașul B., ., județ Ilfov.
Potrivit autorizației de construire nr. 97/24.06.1996(f. 19-20), defunctului P. I. i s-a eliberat autorizația privind executarea lucrărilor de extindere locuință existentă pe terenul situat în orașul B., ., județ Ilfov.
Prin urmare, instanța va reține în masa partajabilă construcția situată în orașul B., ., județ Ilfov, inclusiv extinderea adusă acesteia conform autorizației de construire nr. 97/24.06.1996.
În consecință, în ceea ce privește masa partajabila, instanța constată ca imobilele au fost dobândite în timpul căsătoriei dintre defunct si soția supraviețuitoare P. V., fiind aplicabile în cauza dispozițiile art. 30 alin. 3 din Codul familiei, care instituie prezumția comunității de bunuri. Cum nu s-a solicitat si dovedit cote inegale de contribuție ale soților la dobândirea acestor bunuri si descendenții defunctului nu au invocat instituția juridică a cotei majoritare la dobândirea bunurilor comune, instanța constată aplicabilă în cauză prezumția legală a comunității de bunuri.
Prin urmare, sub aspectul masei partajabile, s-a constatat ca numai cota de 1/2 din imobile reprezintă bunurile succesorale ce fac obiectul dezbaterii succesorale pentru defunctul P. I., cealaltă cota de 1/2 din imobile reprezentând bun propriu al soției supraviețuitoare, asupra căreia aceasta din urma are un drept de proprietate exclusiva.
Pârâtul-reclamant a solicitat instanței, pe calea cererii reconvenționale, ca instanța să constate că extinderea adusă construcției, reprezentând trei camere sunt construite de acesta și că are un drept de proprietate exclusivă cu privire la această extindere.
Instanța va respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată, din următoarele considerente:
Atât timp cât autorizația de construire s-a eliberat pe numele defunctului P. I., instanța constată că dreptul de proprietate cu privire la întreaga construcție aparține defunctului P. I. și soției supraviețuitoare. Susținerile pârâtului-reclamant cu privire la îmbunătățirile aduse bunului imobil reținut de instanță în masa partajabilă, i-ar putea conferi acestuia un drept de creanță și posibilitatea de a-și recupera suma de bani învestită, și nicidecum un drept de proprietate.
Cum procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților, iar instanța nu poate schimba, peste voința pârâtului-reclamant fundamentul pretenției formulate, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională
În subsidiar, instanța constată că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada existenței unui drept de creanță cu privire la îmbunătățirile aduse imobilului construcție reținut de instanță în masa partajabilă.
Declarația martorului I. F. nu poate fi reținută de instanță datorită faptului că există contradicții flagrante în declarația acestuia. Mai mult, declarația martorului nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.
Astfel, martorul a declarat faptul că pârâtul-reclamant a lucrat în cadrul societății la care acesta a fost administrator între anii 1993-1997. Pe parcursul unui an, i-a furnizat materiale de construcții pârâtului-reclamant și casiera îi oprea o parte din bani în contul acestora. Pârâtul-reclamant primea chitanțe și facturi în acest sens, dar care nu erau emise pe numele acestuia, ci pe numele tatălui său, întrucât el era proprietarul imobilului, iar pârâtul nu putea obține autorizație de construire.
Cu toate acestea, martorul a declarat că din spusele pârâtului, acesta a suportat singur cheltuielile necesare îmbunătățirilor.
Astfel, nu există nicio justificare pentru care facturile și chitanțele cu privire la materialele de construcție achiziționate să nu fie emise pe numele pârâtului-reclamant, atât timp cât potrivit dispozițiilor art. 1093 C.civ., plata poate fi făcută de orice persoană interesată.
Instanța constată că deși pârâtul-reclamant și-ar fi schimbat cauza juridică a cererii reconvenționale, în sensul de a fi solicitat instanței să i se constate că are un drept de creanță cu privire la îmbunătățirile aduse imobilului, acesta nu a făcut dovada în acest sens, nedepunând înscrisuri doveditoare(facturi, chitanțe), simpla dovedire a unui venit din partea pârâtului-reclamant prin depunerea carnetului de muncă, nu presupune și realizarea îmbunătățirilor cu privire la imobilul reținut de instanță în masa partajabilă.
Terenul în suprafață de 1097 mp, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv din Ordinul de Prefect nr. 375/30.03.2009, emis pe numele defunctului și al soției supraviețuitoare, asupra căruia părțile au solicitat ieșirea din indiviziune, a fost identificat prin raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de către expert tehnic B. S.(f. 124-143). De asemenea, a fost identificată și evaluată construcția situată în orașul B., ., județ Ilfov, fiind evaluat și terenul, prin raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
În consecință, instanța va constata că masa succesorală, rămasă de pe urma defunctului P. I., se compune din următoarele bunuri imobile: cota de ½ din teren în suprafață de 1097 mp(din măsurători 1086 mp), situat în orașul B., ., județ Ilfov, cvartal 66, parcelele Cc 4553, Vh 4552, cu următoarele vecinătăți: la nord - . - M. I., la est - P. M., la vest - T. A., astfel cum a fost identificat conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S. și cota de ½ din construcția, situată în orașul B., ., județ Ilfov, astfel cum a fost identificată conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Din actele de stare civilă atașate dosarului (carte de identitate reclamanta-pârâtă - fila 7; certificat de căsătorie-fila 8, carte de identitate-fila 9) reiese că reclamanta-pârâtă are calitatea de moștenitor a defuncților P. I. și P. V., în calitate de fiică a acestora.
Din certificatul de naștere(f. 10) și cartea de identitate(f. 11), reiese că pârâtul-reclamant are calitatea moștenitor al defuncților P. I. și P. V., în calitate de fiu al acestora.
D. urmare, instanța va constata că, de pe urma defunctului P. I., au rămas ca moștenitori legali acceptanți, conform actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei: P. V., în calitate de soție supraviețuitoare, având o cotă de 1/8 din masa succesorală, reclamanta-pârâtă G. T., în calitate de fiică, având o cotă de 3/16 din masa succesorală, pârâtul-reclamant P. M., în calitate de fiu, având o cotă de 3/16 din masa succesorală.
Potrivit încheierii nr. 06/05.07.2012 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România(f. 29) s-a constatat faptul că nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctei P. V..
Din certificatul de deces depus la dosar(. nr. 02/03.01.2011-fila 6), rezultă că P. V. a decedat la data de 02.01.2011, cu ultimul domiciliu în orașul B., jud. Ilfov.
Cum art. 651 din C. civil 1864 prevede că succesiunile se deschid prin moarte, urmează să se declare deschisă succesiunea defunctei P. V..
Având în vedere considerațiile expuse mai sus, instanța va constata că masa succesorală, rămasă de pe urma defunctei Ț. V., se compune din: cota de 5/8 din teren în suprafață de 1097 mp(din măsurători 1086 mp), situat în orașul B., ., județ Ilfov, cvartal 66, parcelele Cc 4553, Vh 4552, cu următoarele vecinătăți: la nord - . - M. I., la est - P. M., la vest - T. A., astfel cum a fost identificat conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S. și din cota de 5/8 din construcția, situată în orașul B., ., județ Ilfov, astfel cum a fost identificată conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
C. de 5/8 este reprezentată de cota de ½ pe care defuncta o avea ca bun propriu, precum și cota de 1/8, pe care a moștenit-o de pe urma defunctului P. I., în calitate de soție supraviețuitoare.
Din actele de stare civilă atașate dosarului (carte de identitate reclamanta-pârâtă - fila 7; certificat de căsătorie-fila 8, carte de identitate-fila 9, certificatul de naștere - fila 10 și cartea de identitate - fila 11), instanța va constata că, de pe urma defunctei P. V., au rămas ca moștenitori legali acceptanți: reclamanta-pârâtă G. T., în calitate de fiică, având o cotă de 5/16 din masa succesorală, pârâtul-reclamant P. M., în calitate de fiu, având o cotă de 5/16 din masa succesorală.
Instanța reține că, potrivit art. 728 C.civ, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii”. Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune sau coproprietate, în sensul că bunul deținut în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate din bunul ce formează obiectul indiviziunii sau coproprietății. Principala modalitate de realizare a împărțelii este partajul în natură, prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor, în funcție de criteriile prevăzute de art. 6739 C..
Potrivit art. 736 alin. 1 teza I din C. civ., fiecare dintre coerezi poate cere partea sa în natură din mobilele sau imobilele succesiunii.
Art. 741 alin. 1 din C.civ. stabilește că, la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Dar, conform alin. 2 trebuie evitată, pe cât putință, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor.
În temeiul art. 6739 din C. proc. civ., la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, de masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, de domiciliul și ocupația părților.
Conform raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de doamna expert B. S., imobilul teren este comod partajabil în natură, stabilind trei variante de lotizare.
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de domnul expert I. N., s-a stabilit că imobilul construcție este comod partajabil în natură, efectuând 2 propuneri de lotizare.
Reclamanta-pârâtă a solicitat instanței atribuirea unei suprafețe de teren mai mari și atribuirea în întregime a imobilului construcție pârâtului-reclamant, invocând starea conflictuală existentă între părți.
Pârâtul-reclamant a solicitat instanței formarea de loturi și atribuirea în natură a întregului imobil, în mod egal către părți.
Instanța a avut în vedere în pofida stării conflictuale existente între părți, alcătuirea și atribuirea loturilor care să nu nesocotească drepturile copărtașilor și să satisfacă nevoile lor actuale, în egală măsură, părțile să poată beneficia de folosirea terenului, în scopul asigurării unui partaj echitabil. Modalitatea de lotizare aleasă de instanță a avut în vedere faptul că partajul presupune ca fiecare parte să primească în lot, bunuri de aceeași natură, criteriul ocupației părților, precum și modul de folosire al bunurilor.
Instanța la formarea și atribuirea loturilor va ține cont de situația concretă a bunurilor de împărțit și de asigurarea caracterului echitabil al partajului pentru toate părțile, astfel că va dispune ieșirea din indiviziune a părților, și, în consecință:
Va atribui reclamantei-pârâte G. T.: lotul 1 reprezentând teren în cotă indiviză de 50% reprezentând acces la loturi în suprafață de 82 mp din suprafața totală de 164 mp, lot delimitat de punctele A-N-6-7-13-M-L-K-J-O-I, lotul 3, reprezentând teren în suprafață de 157 mp, delimitat de punctele T-C-R-P-J-K-L-M-13-14, lotul 5, reprezentând teren în suprafața de 319 mp, delimitat prin punctele de contur R-D-E-F-S-P, în total 558 mp, conform propunerii 2 de lotizare-anexa nr. 7 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S..
Va atribui reclamantei-pârâte G. T. camerele 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 din corpul C1 în suprafața de 78,99 mp și beci în suprafață de 4 mp, conform variantei I din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Va atribui pârâtului-reclamant P. M.: lotul 1 reprezentând teren în cotă indiviză de 50% reprezentând acces la loturi în suprafață de 82 mp din suprafața totală de 164 mp, lot delimitat de punctele A-N-6-7-13-M-L-K-J-O-I, lotul 2 reprezentând teren în suprafață totală de 128 mp, delimitat de punctele B-T-14-13-7-6-N, lotul 4 reprezentând teren în suprafață de 318 mp, delimitat de punctele P-S-G-H-O-J, în total 528 mp, conform propunerii 2 de lotizare-anexa nr. 7 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S..
Va atribui pârâtului-reclamant P. M. corpul C2 format din camerele 1,2,3,4,5 în suprafață utilă de 42,35 mp și suprafață construită de 54 mp și camerele 6,7,8 din corpul C1 în suprafața utilă de 21,99 mp, conform variantei I din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Potrivit art. 673 ind. 5 alin. 2 C.proc.civ., instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.
Astfel, pentru egalizarea valorică a loturilor, instanța va obliga reclamanta-pârâtă la plata către pârâtul-reclamant P. M. a sultei în cuantum de 2.220 lei pentru teren, precum și la plata sultei în cuantum de 23.772 lei pentru construcție, având în vedere raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare efectuat de domnul expert I. N..
Având în vedere faptul că acțiunea a profitat ambelor părți, în baza art. 274 C.proc.civ., instanța va compensa parțial cheltuielile de judecată efectuate în cauză, iar, în consecință, va obliga pârâtul-reclamant la plata sumei de 1777,36 lei către reclamanta-pârâtă, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorarii expert, proporțional cotei-părți reținute de instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția netimbrării primului capăt din cererea reconvențională.
Anulează primul capăt din cererea reconvențională ca netimbrat.
Admite în parte cererea, formulată de reclamanta-pârâtă G. T., cu domiciliul în mun. A., ., ., ., împotriva pârâtului-reclamant P. M., cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat E. Cremer în București, ., ..
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant P. M. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă G. T. ca neîntemeiată.
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului P. I., decedat la data de 13.08.1997, cu ultimul domiciliu în orașul B., jud. Ilfov.
Constată că masa succesorală, rămasă de pe urma defunctului P. I., se compune din următoarele bunuri imobile:
- cota de ½ din teren în suprafață de 1097 mp(din măsurători 1086 mp), situat în orașul B., ., județ Ilfov, cvartal 66, parcelele Cc 4553, Vh 4552, cu următoarele vecinătăți: la nord - . - M. I., la est - P. M., la vest - T. A., astfel cum a fost identificat conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S..
- cota de ½ din construcția, situată în orașul B., ., județ Ilfov, astfel cum a fost identificată conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Constată că, de pe urma defunctului P. I., au rămas ca moștenitori legali acceptanți, următorii: P. V., în calitate de soție supraviețuitoare, având o cotă de 1/8 din masa succesorală, reclamanta-pârâtă G. T., în calitate de fiică, având o cotă de 3/16 din masa succesorală, pârâtul-reclamant P. M., în calitate de fiu, având o cotă de 3/16 din masa succesorală.
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctei P. V., decedată la data de 02.01.2011, cu ultimul domiciliu în orașul B., jud. Ilfov.
Constată că masa succesorală, rămasă de pe urma defunctei P. V., se compune din următoarele bunuri imobile:
- cota de 5/8 din teren în suprafață de 1097 mp(din măsurători 1086 mp), situat în orașul B., ., județ Ilfov, cvartal 66, parcelele Cc 4553, Vh 4552, cu următoarele vecinătăți: la nord - . - M. I., la est - P. M., la vest - T. A., astfel cum a fost identificat conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S..
- cota de 5/8 din construcția, situată în orașul B., ., județ Ilfov, astfel cum a fost identificată conform anexei nr. 3 din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Constată că, de pe urma defunctei P. V., au rămas ca moștenitori legali acceptanți, următorii: reclamanta-pârâtă G. T., în calitate de fiică, având o cotă de 5/16 din masa succesorală, pârâtul-reclamant P. M., în calitate de fiu, având o cotă de 5/16 din masa succesorală.
Dispune ieșirea din indiviziune a părților, și, în consecință:
Atribuie reclamantei-pârâte G. T.: lotul 1 reprezentând teren în cotă indiviză de 50% reprezentând acces la loturi în suprafață de 82 mp din suprafața totală de 164 mp, lot delimitat de punctele A-N-6-7-13-M-L-K-J-O-I, lotul 3, reprezentând teren în suprafață de 157 mp, delimitat de punctele T-C-R-P-J-K-L-M-13-14, lotul 5, reprezentând teren în suprafața de 319 mp, delimitat prin punctele de contur R-D-E-F-S-P, în total 558 mp, conform propunerii 2 de lotizare-anexa nr. 7 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S..
Atribuie reclamantei-pârâte G. T. camerele 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 din corpul C1 în suprafața de 78,99 mp și beci în suprafață de 4 mp, conform variantei I din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Atribuie pârâtului-reclamant P. M.: lotul 1 reprezentând teren în cotă indiviză de 50% reprezentând acces la loturi în suprafață de 82 mp din suprafața totală de 164 mp, lot delimitat de punctele A-N-6-7-13-M-L-K-J-O-I, lotul 2 reprezentând teren în suprafață totală de 128 mp, delimitat de punctele B-T-14-13-7-6-N, lotul 4 reprezentând teren în suprafață de 318 mp, delimitat de punctele P-S-G-H-O-J, în total 528 mp, conform propunerii 2 de lotizare-anexa nr. 7 din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de d-na expert B. S..
Atribuie pârâtului-reclamant P. M. corpul C2 format din camerele 1,2,3,4,5 în suprafață utilă de 42,35 mp și suprafață construită de 54 mp și camerele 6,7,8 din corpul C1 în suprafața utilă de 21,99 mp, conform variantei I din raportul de expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare întocmit de d-nul expert I. N..
Obligă reclamanta-pârâtă la plata către pârâtul-reclamant P. M. a sultei în cuantum de 2.220 lei pentru egalizarea valorică a loturilor de teren, precum și la plata sultei în cuantum de 23.772 lei pentru egalizarea valorică a loturilor privind construcția.
Compensează parțial cheltuielile de judecată.
Obligă pârâtul-reclamant la plata sumei de 1777,36 lei către reclamanta-pârâtă, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru,timbru judiciar și onorarii expert.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S. și B.A.L./ 4 ex./24.02.2015
Comunicat părților, azi...........................Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1769/2014.... | Actiune in regres. Sentința nr. 4786/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
