Plângere contravenţională. Sentința nr. 2727/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2727/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 562/94/2013
DOSAR NR._ SECTIA CIVILA
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
-
SENTINTA CIVILĂ NR.2727
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA: 27.06.2013
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE IORDĂCHESCU ELISABETA MIHAELA
GREFIER A. E.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plangere contraventionala, cerere formulata de petenta, . in contradictoriu cu intimata, I. de Politie al Judetului Ilfov.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 24.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.06.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 15.01.2013, sub nr._ petenta, . in contradictoriu cu intimata, I. de Politie al Judetului Ilfov, a solicitat anularea procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 12.12.2012, ca netemeinic și nelegal.
În motivarea cererii, petentul arata că prin procesul verbal contestat a fost sancționat cu 14.000 lei amenda. S-a reținut că în data de 09.12.2012 a fost oprit ansamblul de vehicule format dintr-un microbuz Mercedes cu nr. de înmatriculare KNL 236 și remorca cu nr. de înmatriculare NTU 334 pwe DN 1 Km 18 Balotești –Ilfov de catre agentul constatator mentionând în procesul verbal ca la verificarea documentelor persoana în cauză nu a putut face dovada existenței copiei conforme a licenței de transport persoane.
Arată că în realitate procesul verbal de contravenție cuprinde mențiuni eronate, neconforme cu adevărul întrucât auto cu nr. de înmatriculare KNL 236 aparține unei persoane fizice și nu ..
Petentul si-a întemeiat cererea în drept pe disp OG 2/2001 solicitând proba cu înscrisuri.
In susținerea plângerii a depus in copie înscrisuri la dosar f.4-5.
Prin încheierea de ședință din data de 26.02.2013 cauza a fost suspendata în temeiul art. 155 ind. 1 C.p.c. cauza fiind repusă pe rol la data de 01.04.2014.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit. A depus, înscrisuri, f. 56-67
Instanța, a încuviințat proba cu înscrisuri pentru parți, proba pertinenta, concludenta si utila soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 12.12.2012 s-a reținut că petentul a condus ansamblul de vehicule format din microbuzul marca Mercedes cu nr de înmatriculare KLN 236 și cu remorca NTU 334 pe DN1 din direcția Ploiești către București, fără a deține licență de transport sau certificat de transport în cont propriu, faptă prevăzută de art. 3 pct 4 din HG 69/2012. Petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 14.000 lei precum și măsura reținerii certificatului de înmatriculare al autoturismului.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator și de petent.
Referitor la susținerea petentei potrivit căreia procesul verbal a fost încheiat fără a fi menționat un martor, instanța reține că potrivit art.19 din OG nr.2/2001 menționarea unui martor asistent este necesara doar atunci când contravenientul refuză să semneze/ nu poate să semneze/ nu este de față la întocmirea procesului verbal, situație în care acest aspect trebuie confirmat de un martor. Însă potrivit art. 19 alin.3 din același act normativ, în situația in care nu exista un martor care sa semneze procesul verbal, agentul constatator trebuie să menționeze motivul care a determinat încheierea procesului verbal in acest mod. Or, in procesul verbal agentul constatator a menționat faptul ca martorul lipsește întrucât la fața locului mai era doar un alt agent constatator care nu poate avea această calitate cf. art. 19 alin. 2 din OG 2/2001.
Pe de altă parte, nerespectarea dispozițiilor art.19 din OG nr.2/2001 atrage nulitatea relativa a procesului verbal in condițiile in care se dovedește existenta unei vătămări care nu poate fi înlăturata in alt mod. Însă petenta nu a probat existenta unei astfel de vătămări, astfel ca instanța respinge susținerea petentei potrivit căreia încălcarea art.19 din OG nr.2/2001 determina nulitatea absoluta a procesului verbal ca neîntemeiată.
In ceea ce priveste susținerile petentei că ansamblul de autovehicule aparține unei alte persoane, decât contravenientului, instanța le va respinge ca neîntemeiate.
Astfel subiect activ al contravenției, nu este proprietarul autoturismului, ci persoana care a efectuat transportul rutier cu un vehicul pentru care operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în cont propriu nu deține copia conformă a licenței de transport, copia conformă a licenței comunitare sau copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, după caz.
De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art.6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1)dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
În cauză, potrivit dreptului intern, fapta reprezintă contravenție și nu infracțiune. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi care prezintă o sancțiune severă.
Pe de altă parte, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unor astfel de fapte o reprezintă asigurarea condițiilor egale de desfășurare a activității operatorilor de transport rutier. Astfel, prin raportare la natura faptei și a sancțiunii, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentei reprezintă „acuzație în materie penală”.
Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, nici una dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.
În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
În această ordine de idei, instanța constată că este dovedită săvârșirea de către petent a contravenției.
În acest sens art. art. 3 pct 4 din HG 69/2012 efectuarea transportului rutier cu un vehicul pentru care operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în cont propriu nu deține copia conformă a licenței de transport, copia conformă a licenței comunitare sau copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, după caz”.
Petentul nu contestă împrejurarea că, la momentul controlului nu deținea licență de transport sau certificat de transport în cont propriu, ci contestă faptul că avea obligația legală de a obține vreunul din aceste documente din moment ce nu este nici întreprindere și nici operator de transport în sensul HG nr. 69/2012.
Efectuarea transportului de mărfuri de către petent este dovedită prin mențiunile procesului verbal, aceasta fiind o constatare personală a agentului.
Față de aceste aspecte, rezultă că procesul-verbal este temeinic întocmit.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunea, aplicând o amendă la nivelul minimului special prevăzut de lege. Raportat la gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunea este proporțională.
Față de aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta, . - B., ., Cod postal_, J. B., în contradictoriu cu intimata, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, Cod poștal_, ca neîntemeiată.
Menține procesul – verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.
În temeiul art. 36 alin.2 din OG 2/2001 obligă petentul la plata sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciar către stat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.06.2014.
P., GREFIER,
Pentru grefier aflat in concediu odihna,
semnează grefier sef
Red.jud.IEM/thn.E.A. /4 ex/30.07.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 225/2014. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3028/2014. Judecătoria... → |
|---|
