Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3192/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3192/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 15814/94/2014
DOSAR NR._ SECTIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
-
SENTINTA CIVILĂ NR.3192
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ 2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN
PREȘEDINTE ELISABETA-MIHAELA IORDĂCHESCU
GREFIER E. A.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta, T. E. și pe pârâtul, M. E., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publica de la 12.05.2015 fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea data, parte integranta din prezenta sentința, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 20.05.2015 când in aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.12.2014 sub nr._ reclamanta, T. E. în contradictoriu cu pârâtul, M. E. a solicitat stabilirea locuinței copilului minor M. M.-Hide la domiciliul acesteia, autoritatea părintească să fie exercitată în exclusivitate de către reclamantă, precum și stabilirea în sarcina pârâtului a unei pensii de întreținere în folosul minorului de la data introducerii cererii și până la majoratul acestuia.
In motivare, reclamanta arată că s-au cunoscut in anul 2003, nu au locuit împreuna, se vedeau ocazional, iar din aceasta relație de concubinaj s-a născut minorul, M. M.-Hide.
Arată ca paratul nu si-a întâlnit niciodată copilul, si nici nu s-a ocupat de creșterea, educarea si întreținerea minorului, acesta neavând niciodată intenția sa se stabilească in România sau să-și viziteze copilul.
In prezent arată că este căsătorita cu numitul T. A. G. din anul 2011, astfel cum rezulta din certificatul de căsătorie depus la dosar.
Precizează că minorul este elev la Scoală nr.2, Voluntari, existând cazuri în care autoritatea părintească comună presupune exprimarea consimțământului expres de către pârât pentru anumite programe școlare si extrașcolare, si in acest caz fiind in imposibilitate de a lua legătura cu paratul considera ca cererea mea este admisibila.
Considera ca interesul superior al copilului este în sensul de a beneficia de toate drepturile sale, de a-i fi ocrotite toate interesele și de a beneficia măcar de un părinte care să poată, din punct de vedere legal, să îi confere siguranța și stabilitatea de care are nevoie.
Mai mult paratul recunoaște ca este singura care se ocupa de creșterea, educarea si întreținerea minorului, astfel cum rezulta din declarația notariala data de către acesta autentificata sub nr. 467 din 11.03.2009 de BNP "S. C. D.".
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 398 cod civil, art. 400 cod civil, art. 529 cod civil, art. 402 cod civil, art. 525 alin 1 cod civil și a solicitat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului, anchetă socială și audierea minorului.
Paratul legal citata a depus întâmpinare prin care recunoaște ca reclamanta este cea care s-a ocupat de creșterea, educarea și îngrijirea minorului. Arată că minorul nu-l cunoaște pentru că nu locuiește în România, nu l-a văzut niciodată și apreciată că cererea reclamantei este întemeiată
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
In fapt, din relația părților a rezultat minorul M. M.-Hide născuta la 31.01.2005
In privința încredințării minorului M. M.-Hide născuta la 31.01.2005, se reține că art.397 C.civ prevede că după divorț, autoritatea părinteasca revine in comun ambilor părinți, afara de cazul in care instanța dispune altfel, iar potrivit art.400 al.1 C.civ, in lipsa înțelegerii dintre părinți, sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește in mod statornic.
Totodată art.483, 487, 488 și 489 C.civ prevăd următoarele:
Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile copilului și aparțin in mod egal ambilor părinți. Părinții exercită autoritatea părintească numai îi interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate. Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori. Autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândește capacitatea deplină de exercițiu (18 ani).
Părinții au dreptul si îndatorirea de a creste copilul, îngrijind de sănătatea si dezvoltarea lui psihică si intelectuală, de educația, învățătura si pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestora.
Părinții au îndatorirea de a crește copilul în condiții care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, morală și socială în mod armonios. În acest scop, părinții sunt obligați: să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea; să prezinte si să permită informarea și lămurirea copilului despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia; să ia toate măsurile necesare pentru protejarea și realizarea drepturilor copilului; să coopereze cu persoanele fizice si juridice cu atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.
În speță, instanța apreciază că înțelegerea părinților, de a exercita doar mama autoritatea părintească asupra minorului si de a stabili locuința acestuia la domiciliul mamei, este in concordanță cu interesul superior al minorei principiu reglementat de art. 263 C.civ.
Cu privire la cuantumul întreținerii, conform dispozițiilor art. 499 alin. 1 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională, iar cu privire la cuantumul întreținerii, instanța trebuie să țină cont atât de nevoia celui care o cere, cât și de mijloacele celui care urmează a o plăti, potrivit art. 529 alin 1 Cod civil, în temeiul art. 527 Cod civil, putând fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Potrivit art.529 alin.2 C.civ., când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Raportat la înscrisurile depuse privind veniturile pârâtului, instanța va stabili cuantumul obligației de întreținere și urmează că oblige pârâtul la plata pensiei de întreținere la suma de 61 dolari pe lună, începând cu data introducerii acțiunii – 05.12.2014 și până la majoratul minorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta, T. E. dom. în Voluntari, ., Cod postal_, J. ILFOV în contradictoriu cu pârâtul, M. E. - București, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat V. N., cu sediul în ., ., parter, ..
Stabilește ca exercitarea autorității părintești asupra minorului M. M.-HIDE, născut la data de 31 ianuarie 2005, să revină în exclusivitate mamei reclamante Țilic E..
Stabilește locuința minorului M. M.-HIDE la mama reclamantă.
Obligă tatăl pârât M. E. la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului M. M.-HIDE, la suma de 61 dolari pe lună, începând cu data introducerii acțiunii – 05.12.2014 și până la majoratul minorului.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2015.
P., GREFIER,
I. E. MihaelaAlexe E.
Red. I.E.M./thn.E.A./4 ex/25.06.2015
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 569/2015.... | Curatelă. Sentința nr. 5051/2015. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
