Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 7293/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7293/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 21607/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 7293/2013
Ședința publică de la 29 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. P.
Grefier Cocuța B.
Pe rol fiind pronuntarea asupra actiunii civile formulata de reclamantii C. A. B. - C., ., J. C. CONDULEȚ L. I. - C., ., J. C., . NR C. C. - MEDGIDIA, ., ., ., J. C., D. M. - CERNAVODĂ, ., nr. 6, J. C., C. P. M. - C., ., J. C. I. M. - C., ., . T. E. - C., ., J. C. I. A. - C., ., nr. 31, J. C., C. D. - . POIANA, ., J. C. I. A. - C., . C, .. A, . Ț. R. V. - C., ., J. C. D. C. I. - C., .. 18, .. B, ., J. C. T. A. - . C. M. G. - M., ., ., J. C. C. B. L. - C., ., J. C., E. C. - C., .. 90, . R. G. G. - M., ., nr. 17, ., . M. M. A. - C., ., ., ., J. C. C. M. A. - MEDGIDIA, . A, . R. G. C. - C., ., nr. 35, .. C, ., J. C. M. D. A. - C., .. 20, J. C. C. E. - C., ., .. A, ., J. C. M. D. I. - C., .. 15, .. B, . V. E. - C., ., .. 2, J. C. N. C. - C., .. 90B, . G. R. G. - MEDGIDIA, . C, .. 48, J. C. Z. I. - C., ., .. A, . O. E. - C., ., nr. 48, .. C, ., J. VIHODIȚĂ (G.) C. - C., .. 1, . B. G. - C., .. 8, .. B, ., J. C. B. F. M. - C., ., .. A, . C. G. - EFORIE NORD, ., J. C. N. G. E. - com. MURFATLAR, ., J. C. S. R. - C., ., . toți prin mandatar av. F. C. domiciliat în municipiul Constanta, .. 73, etaj 2, judetul Constanta in contradictoriu cu paratii S. R. PRIN MIN. FINANȚELOR PUBLICE PRIN D.G.F.P. C. - C., ., TC 18, J. C. M. P. - P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE BUCUREȘTI - ., .- M. JUSTIȚIEI - ., . M. P. - P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C. - C., .. 34 A, J. C. chematul in garantie- M. F. PUBLICE BUCURESTI- mun.Bucuresti, . sector 5.
Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 22.04.2013 fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, cand instanta a amanat pronuntarea asupra cauzei pentru astazi data de mai pentru ca partile sa depuna la dosar concluzii scrise si in urma deliberarilor:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr_/118/2009 reclamantii C. A. B., CONDULEȚ L. I., C. C., D. M., C. P. M., I. M., T. E., I. A., C. D., I. A., Ț. R. V., D. C. I., T. A., C. M. G., C. B. L., E. C., R. G. G., M. M. A., C. M. A., R. G. C., M. D. A., C. E., M. D. I., V. E., N. C., G. R. G., Z. I., O. E., VIHODIȚĂ (G.) C., B. G., B. F. M., C. G., N. G. E., S. R. au solicitat in contradictoriu cu paratii S. R. PRIN MIN. FINANȚELOR PUBLICE PRIN D.G.F.P. C., M. P. - P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE BUCUREȘTI, M. JUSTIȚIEI, M. P. - P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C. obligarea pârâților la plata a câte_ lei pentru fiecare dintre reclamanți, reprezentând prejudiciul cauzat prin comunicarea către presa constănțeană și centrală a datelor complete de identificare cuprinse în Rezoluția nr 368/P/2009 din data de 01.06.2009, ora 12 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. și a datelor cu privire la vinovăția penală, obligarea pârâților la publicarea într-un ziar național a extrasului de pe hotărârea prin care vor fi obligați la plata de despăgubiri.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamanții au învederat în esență că la data de 25.06.2009 P. de pe lângă Tribunalul C. a procedat la efectuarea perchezițiilor domiciliare la locuințele reclamanților, urmate de conducerea sub pază strictă, cu persoane înarmate de război, la sediul Parchetului, unde le-a fost comunicată direct dobândirea calității de inculpați în cauza penală, acțiunile au fost puternic mediatizate, transmise în direct de reprezentanții mass-media care fuseseră anunțați în mod special de către autorități.
Alăturat acțiunilor de aducere la sediul Parchetului însoțiți de jandarmi înarmați de război, pentru a fi prezentați presei ca persoane deosebit de periculoase, P. de pe lângă Tribunalul C. a comunicat către toată presa locală și centrală Rezoluția de începere a urmăririi penale în care sunt menționate toate datele de identificare ale reclamanților, domiciliul complet, părinții, locul nașterii, codul numeric personal și propunerea de arestare formulată.
Au susținut reclamanții că în mod brutal a fost încălcată prezumția de nevinovăție în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare pentru fapte de corupție, cele două acte fiind postate pe site-urile ziarelor, accesibile oricăror persoane, au calitatea de agenți de poliție iar prin comunicarea către presă a datelor personale a fost pusă în primejdie siguranța lor raportat la specificul activităților desfășurate.
Ulterior instanța de judecată a constatat nelegalitatea actelor de urmărire penală și faptul că acestea sunt lovite de nulitate absolută.
Se învederează că nici unei persoane nu îi este permis a aduce atingere imaginii și reputației unei alte persoane, sens în care s-a pronunțat Curtea Constituțională, stabilirea prin lege a unor restrângeri sau sancțiuni nu este o măsură incompatibilă cu libertatea de exprimare, fiind incidente art 54 din Constituție
Se menționează că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale întrucât prin acțiunile denigratoare la care au fost supuși reclamanții prin acțiunea descrisă prin stabilirea vinovăției mai înainte de a fi administrat un minim de probatoriu și pronunța o hotărâre judecătorească au fost grav afectate reputația și demnitatea, onoarea, cauzând un important prejudiciu, au fost încălcate de organele judiciare art 6 alin 2 CEDO, art 1, art 19 și 20 din Legea 677/2001
În sedința publică din 23.02.2010 reclamanții au formulat cerere de completare a acțiunii în sensul introducerii în cauză a STATULUI R. prin M. FINANȚELOR PUBLICE, în calitate de pârât, instanța luând act de respectiva cerere
În drept au fost invocate art 30 alin 6 din Constituția României, art 998-999 C. civ, art 1000 alin 3 C. civ, art 54 din Decretul 31/1954, art 10 alin 2 și art 6 paragraf 2 CEDO, art 89 din Legea 304/2004, Legea 677/2001, art 12 din Legea 544/2001, art 52 alin 3 din Constituția României
În dovedire reclamanții au depus înscrisuri și au solicitat administrarea probei testimoniale și proba cu interogatoriul pârâților
Pârâtul M. P.- P. de pe lângă ÎCCJ a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale și funcționale a instanței, a solicitat introducerea în cauză a pârâtului P. de pe lângă Curtea de Apel C., a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în temeiul art 60-63 C.p.civ, cereri asupra cărora instanța s-a pronunțat în ședința publică din 20.04.2010
Pe fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât publicarea celor 2 documente s-a făcut în vederea respectării art 3 din Legea 544/2001, potrivit cu care asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei determinate în acest scop, nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale deoarece nu sunt îndeplinite cele 3 condiții cumulative: existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul
Ca și condiție pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, existența unui prejudiciu nu a fost dovedită de reclamanți, nefiind cert, în sensul că existența acestuia nu este sigură și neîndoielnică, neexistând nici un element prin care să fie evaluat
Condiția faptei ilicite nu este îndeplinită în condițiile în care M. P. a respectat prevederile Legii 544/2001, îndeplinirea unei obligații legale neputând constitui temei al răspăunderii civile delictuale
Pârâtul P. de pe lângă Tribunalul C. a invocat excepția necompetenței materiale a instanței soluționată prin încheierea pronunțată în ședința publică din 20.04.2010, excepția lipsei calității sale procesual pasive ce a fost unită cu fondul, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată deoarece reclamanții nu au făcut dovada existenței prejudiciului și nici a întinderii sale
Pârâtul M. Justiției a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive, ce a fost unită cu fondul, respingerea acțiunii întrucât nu se indică nici o faptă sau acțiune a pârâtului care să fi prejudiciat în vreun fel pe reclamanți
Chematul în garanție prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, excepție soluționată prin încheierea în ședința publică din 20.04.2010 pentru considerentele arătate în încheierea respectivă de ședință
Prin sentința civilă nr 1129/17.06.2010 Tribunalul C. a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului P. de pe lângă Tribunalul C., a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. Justiției și Libertăților Cetățenești, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâtul S. R. prin MFP la plata către reclamanți a sumei de câte_ lei reprezentând despăgubiri morale, a obligat pârâtul S. R. prin MFP să publice într-un ziar de largă răspândire națională dispozitivul sentinței, a respins celelalte pretenții ca nefondate, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții P. de pe lângă Tribunalul C. și M. Justiției și Libertăților Cetățenești ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul M. P.- P. de pe lângă ÎCCJ ca nefondată, a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție, a obligat pârâtul S. R. prin MFP la plata către reclamanți a sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată.
Asupra fondului instanța a reținut că P. de pe lângă Tribunalul C. a comunicat către presa locală și centrală două acte din dosarul penal nr 368/P/2009 respectiv Rezoluția de începere a urmăririi penale din data de 01.06.2009 și Propunerea de arestare formulată în cauză, acte în care erau inserate toate datele de identificare ale reclamanților și care cuprindeau descrierea amănunțită a faptelor de natură penală pretins săvârșite, acte ceau fost ulterior postate pe site-urile ziarelor locale Cuget liber.ro și ZIiuaconstanța.ro putând fi astfel accesate de orice persoană
Prin încheierea nr 85/P/ 06.08.2009 a Curții de Apel C. s-a constatat că actele de începere a urmăririi penale și de punere în mișcare a acțiunii penale de procuror în dosar față de inculpații reclamanți sunt lovite de nulitate absolută
Instanța a apreciat că fapta reclamată reprezintă o încălcare a obligației de confidențialitate și de securitate a datelor personale ale reclamanților și a produs implicit și nemijlocit un prejudiciu acestora, fapta fiind de natură a afecta demnitatea, onoarea și reputația celor apreciați vinovați fiind îndeplinite astfel condițiile răspunderii civile delictuale
S-au avut în vedere și prevederile paragrafului 2 al art 10 din CEDO
Cu privire la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța luând în considerare situația concretă din dosar, probatoriul administrat calitatea reclamanților de persoane învestite cu funcție publică de polițiști, dar și încălcarea dreptului reclamanților la viață intimă, familială și privată a stabilit acordarea către fiecare reclamant a unei despăgubiri în cuantum de_ lei
Prin decizia civilă nr 284/C/ 15.11.2010 Curtea de Apel C. a respins ca nefondate apelurile reclamanților și al pârâtului S. R., a respins ca lipsit de interes apelul formulat de M. P.- P. de pe lângă ÎCCJ
Pentru a pronunța această hotărâre, au fost avute în vedere, în esență, aceleași considerente de fapt și de drept reținute de către prima instanță.
Prin decizia nr 8013/10.11.2011 ÎCCJ a respins rccepția nulității recursului declarat de reclamanți, a admis recursurile declarate de reclamanți și pârâții S. R. prin MFP, M. P.- P. de pe lângă ÎCCJ, a casat decizia recurată precum și sentința nr 1129/17.06.2010 a Tribunalului C. și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria C.
Pentru a pronunța această hotărâre, a fost reținut că relevant pentru cauza pendinte sub aspectul chestiunii competenței materiale de primă instanță, este faptul că valoarea pretenției fiecărei părți reclamante a fost stabilită prin cererea de chemare în judecată la 50.000 lei, nu a fost invocată ipoteza unor obligații indivizibile sau solidare a reclamanților în raporturile cu pârâții
Dosarul fiind trimis a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr_/118/2009
În temeiul art 40 alin 3 C.p.civ, prin încheierea pronunțată la data de 12.06.2012 Judecătoria C. a trimis cauza la Judecătoria B.
Dosarul a fost înregistrat la data de 10.07.2012 pe rolul Judecătoriei B. sub nr_ .
La termenul de judecată din 22.04.2013 instanta, fata de dispozitiile art. 313 si art. 315 C.p.c., decizia 8013/10.11.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – sectia civila, a apreciat ca nu se mai impune punerea in discutia părților si pronuntarea asupra exceptiei necompetentei materiale si functionare a sectiei civile a instantei invocata de paratii M. P.- P. de pe langa Inalta Curste de Casatie si Justitie Bucuresti și P. de pe lângă Tribunalul C., pârâtul M. P.- P. de pe langa Inalta Curste de Casatie si Justitie Bucuresti a invocat excepțșia lipsei calității sale procesual pasive, instanța in baza art. 137 al.2 C.p.c. a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului M. Justitiei si excepția lipsei calității procesual pasive a chematului in garantie Ministerul Finanțelor Publice invocate de acestia, exceptia lipsei calitatii procesul pasive a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Juastitie Bucuresti invocata de acesta.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri
Reclamanții au depus la dosar concluzii scrise
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Potrivit art 103 din Legea nr 71/2011, răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii este guvernată de legea în vigoare în momentul săvârșirii faptei ilicite.
Examinând potrivit art 137 alin 1 C.p.civ excepțiile lipsei calității procesul pasive a pârâților M. P. - P. de pe lângă Tribunalul C., M. Justiției, MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București și chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice, instanța va avea în vedere că regula în acțiune este protecția drepturilor civile iar în cazul în care sunt interese ce se pot realiza numai pe calea justiției, legea recunoaște în mod expres, pentru fiecare caz în parte, legitimarea procesuală. Ca urmare, în cauza dedusă judecății instanța urmează a analiza dacă pârâții ce au invocat excepțiile lipsei lor de calitate procesual pasivă au obligația de a răspunde față de pretențiile ridicate împotriva acestora, formulate prin cererea de chemare în judecată, problema calității fiind o problemă de legitimare procesuală.
Potrivit art 96 alin 1 din Legea 303/2004 statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. În aceeași măsură, alin 6 din textul legal indicat prevede că pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată poate formula acțiunea împotriva statului ce este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, care nu participă astfel în cauză în numele său propriu .
Potrivit art 25 din Decretul nr 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice, statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participă în astfel de raporturi prin M. Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop.
Mai mult, art 52 alin 3 din Constituție stabilește expres că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, răspunderea statului este stabilită în condițiile legii.
În acest context, instanța urmează să admită excepțiile analizate iar pe cale de consecință să respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții M. P. - P. de pe lângă Tribunalul C., M. Justiției, MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă, să respingă cererea de chemare în garanție a chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.
Pe fondul cauzei, examinând adresa de la fila 43 dosar nr_/118/2009, instanța reține că Rezoluția procurorului din data de 01.06.2009 din dosarul nr 368/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., privind începerea urmăririi penale a reclamanților a fost trimisă pe adresa de e-mail a redacției ZIUA de C. în data de 25.06.2009, ora 17,03, de la P. de pe lângă Tribunalul C. de la adresa oficială de e-mail a acestuia. Aceasta a fost postată pe site-ul ziarului și până la data de 05.10.2009 a înregistrat 932 citiri.
La data de 26.06.2009, ora 11,08, P. de pe lângă Tribunalul C. a comunicat, de asemenea pe emailul său propunerea de luare a măsurii arestării preventive din dosarul penal în discuție către un număr de 27 adrese de email aparținând ziarelor locale și centrale, precum și televiziunilor locale și naționale.
Rezoluția de începere a urmăririi penale și propunerea de arestare a reclamanților de mai sus cuprindeau toate datele de identificare ale reclamanților, domiciliile acestora și descrierea amănunțită a faptelor de natură penală reținute în sarcina lor, actele respective fiind postate și pe site-ul ziarului Cugetliber.ro ( filele 55-53 dosar nr_/118/2009)
În urma acestui demers, mai multe ziare centrale, Adevărul, Gardianul au publicat pe site-urile lor conținutul documentelor primite de la parchet ce au fost accesibile oricărei persoane care au citit paginile de internet ale respectivelor publicații.
Prin încheierea nr 85/P/06.08.2009 a Curții de Apel C. din dosar nr_ s-a constatat că actele de începere a urmăririi penale și de punere în mișcare a acțiunii penale dispuse de procuror în dosar nr 368/P/2009 față de reclamanți sunt lovite de nulitate absolută, astfel că nu au mai produs nici un fel de consecințe juridice, filele 20-42 dosar nr_/118/2009.
În analiza cauzei deduse judecății instanța apreciază că nu au incidență susținerile pârâților din cauză referitor la condamnarea sau nu ulterioară a reclamanților, întrucât acestea exced limitelor judecății stabilite prin cererea de chemare în judecată.
Obligația de respectare a prezumției de nevinovăție este o obligație de diligență, creionate de Curte în cauze similare, nu pot fi disociate nici de contextul mediatic în care are loc difuzarea informațiilor, nici de profilul socio cultural al publicului destinatar al acestora.
În cauza Nestak c. Slovaciei, Curtea a subliniat importanța distincției ce trebuie făcută între suspiciuni și certitudini cu privire la vinovăție.
În această situație, în mod evident orice informație legată de fapte de corupție ce fac obiectul unei cercetări penale este susceptibilă a conduce publicul la concluzia vinovăției persoanelor cercetate, putându-se vorbi în mod rezonabil despre o veritabilă prezumție în acest sens
Rezultă că misiunea organului judiciar care decide să dea publicității anumite informații în legătură cu o astfel de anchetă este una extrem de delicată fiind necesară luarea unor măsuri eficiente pentru protecția persoanelor cercetate.
Analizând actele comunicate presei ce formează obiectul cauzei, instanța nu observă nici un efort din partea autorităților în sensul arătat mai sus, ci dimpotrivă au fost indicate toate datele de identificare ale reclamanților, domiciliile acestora fiind de natură atât de a înlătura orice dubiu cu privire la persoanele lor cât și de amplifica impactul asupra publicului datorită calității acestora de agenți de poliție.
Instanța va înlătura susținerile pârâților potrivit cărora nu ar fi comunicat către presă P. pe lângă Tribunalul C. cele două documente, sau că acestea ar fi fost accesate de presă fără știrea sa întrucât adresa de email identificată și la fila 43 dosar este folosită exclusiv de către reprezentanții pârâtului pentru a comunica diferite documente către presă, este securizată și nu a fost probat în condițiile art 129 C.p.civ că a existat o sesizare în legătură cu folosirea neautorizată a acestei adrese de email. Chiar pârâtul nuanțează la interogatoriul administrat că există o simplă probabilitate teoretică, ca alte persoane neautorizate să utilizeze această adresă de email. Mai mult, instanța va înlătura această susținere a pârâtului având în vedere și faptul că cele două documente în posesia pârâtului ca organ de urmărire penală.
În ceea ce privește atitudinea organelor judiciare și afirmațiile referitoare la vinovăția penală a unei persoane care nu a fost condamnată definitiv, CEDO a fost categorică și constantă în a aprecia drept o violare a dispozițiilor art 6 alin 2 din Convenție și în a acorda despăgubiri bănești, afirmațiile sau declarațiile publice ale reprezentanților organelor de anchetă penală cu privire la vinovăția penală a unor persoane, cu încălcarea brutală a prezumției de nevinovăție.
Astfel s-a statuat că în faza de urmărire penală nu este permis a fi făcute declarații publice care să poată fi interpretate ca fiind o confirmare din partea anumitor angajați a vinovăției persoanei, cauza Butkevicius împotriva Lituaniei, cauza E. Ninn- Hansen împotriva Danemarcei.
Instanța va mai reține că în cauzele Khuzhin c. Rusiei, Levents c Letoniei s-a stabilit că prezumția de nevinovăție interzice pronunțarea prematură a sa cu privire la vinovăția celui acuzat, dar se aplică și declarațiilor celorlalți oficiali publici dacă aceste declarații sunt în legătură cu procedurile penale aflate în curs și dacă prin ele este încurajată opinia publică să considere că suspectul este vinovat și se prejudecă cauza înainte ca autoritatea judecătorească competentă să se pronunțe.
Pentru a stabili un regim specific al libertății de exprimare trebuie avută în vedere și calitatea specială a titularului discursului, astfel că în cazul organelor judiciare îndatoririle și responsabilitățile vizate de art 10 alin 2 CEDO dobândesc o mai mare importanță.
Art 1 din Legea 677/2001 garantează și protejează drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, dreptul la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Art 19 și 20 din același act normativ impun obligația autorităților de a lua și aplica măsurile tehnice și organizatorice adecvate, eficiente pentru protejarea datelor cu caracter personal inclusiv împotriva dezvăluirii sau accesului neautorizat.
Instanța va mai reține că potrivit art 12 din Legea 544/2001 sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale dacă se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma unei anchete efectuate sau în curs de desfășurare, precum și informațiile judiciare dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces.
Cu alte cuvinte, atunci când satisfacerea interesului public de informare poate aduce atingere prezumției de nevinovăție a persoanei anchetate, emitentul informațiilor are obligația să dea întâietate acestui din urmă drept, chiar cu riscul opacizării procedurii judiciare.
Legea nu permite nici un fel de ingerință în dreptul prevăzut de art 6 CEDO atunci când este vorba despre difuzarea de informații în legătură cu procedurile judiciare.
Scurgerile în presa de informații non publice din dosarul penal, ca datele personale de identificare, domicilii, părinți, pot fi considerate o ingerință în dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private
Reclamanții, odată ce informația a fost publicată, nu au avut nici un mijloc de a solicita măsuri imediate pentru a-și apăra reputația, cu atât mai mult cu cât la data respectivă fondul cauzei nu a fost examinat de către o instanță, autoritate.
Astfel se poate concluziona că reclamanții au suferit un prejudiciu ca urmare a ingerinței în dreptul lor la respectarea prezumției de nevinovăție, a vieții private. Publicarea materialelor în cauză nu au servit la o mai bună urmărire penală în discuție. Rezultă că publicarea datelor personale ale reclamanților și actele din dosarul de urmărire penală de mai sus, nu au fost justificate.
S. nu a reușit în obligația de a asigura păstrarea în siguranță a informațiilor în scopul de a asigura dreptul reclamanților la prezumția de nevinovăție, respectarea vieții lor private și de asemenea nu a reușit să ofere nici un mijloc de atac odată ce încălcarea acestor drepturi a avut loc.
În cauza Stoll c Elveției, Croxi c. Italiei, Curtea a reținut că revine statelor să organizeze autoritățile și să-și formeze funcționarii pentru a se asigura că nici o informație confidențială sau secretă nu va fi divulgată.
Dreptul la respectarea vieții private și dreptul la libertatea de exprimare sunt drepturi egale în sensul Convenției și sunt îndreptățite la o protecție egală atunci când sunt puse în balanță.
Instanța apreciază că reclamanților le-a fost produs un prejudiciu deoarece extrase din dosarul de urmărire penală au fost făcute public anterior analizării vinovăției lor de autoritate competentă, datele personale ale acestora nu justificau dreptul la libertatea de exprimare.
Reținând că ceea ce face obiectul examinării pendinte este scurgerea informațiilor personale de către autorități, instanța apreciază irelevantă susținerea că dosarul penal în care erau cercetați reclamanții prezenta un interes public deosebit.
Nevoia de a se adresa instanței de judecată pentru realizarea dreptului, frustrarea și conștiința neputinței ce i-a încercat pe reclamanți în relația cu autoritatea îndriduită a lua măsuri de comunicare sunt elemente determinante în aprecierea prejudiciului suferit.
De asemenea, întinderea prejudiciului este influențată de caracterul oficial al emailurilor comunicate, calitatea emitentului de organ judiciar direct implicat în anchetă, calitatea de agenți de poliție a reclamanților.
Ca atare, instanța apreciază că acordarea sumei de câte_ lei cumulată cu obligația la comunicarea extrasului din prezenta hotărâre sunt măsuri de natură să asigure o compensație echitabilă reclamanților.
Pentru motivele anterior enunțate, instanța nu poate reține existența unei cauze care înlătură caracterul ilicit al faptei.
Legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu rezultă în mod implicit din situația de fapt reținută
În considerarea celor ce preced, în temeiul și art 998-999 C. civ art 96 alin 1 și 6 din Legea 303/2004, art 54 alin 1 din Decretul 31/1954, instanța va admite în parte acțiunea completată, va obliga pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către fiecare dintre reclamanți a sumei de câte_ lei reprezentând despăgubiri morale, va obliga pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să publice într-un ziar de largă răspândire națională dispozitivul prezentei hotărâri, va respinge diferența pretențiilor de a obliga pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către fiecare dintre reclamanți a restului sumei de câte_ lei reprezentând despăgubiri morale, ca neîntemeiată.
Față de soluția instanței, culpa procesuală, dovezile depuse potrivit art 129 C.p.civ, instanța în temeiul art 274 C.p.civ va obliga pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către reclamanți a sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată. ( înscrisuri depuse la prima instanță a fondului)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepțiile lipsei calității procesul pasive a pârâților M. P. - P. de pe lângă Tribunalul C., M. Justiției, MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București și chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice
Admite în parte acțiunea completată formulata de reclamantii C. A. B. - C., ., J. C. CONDULEȚ L. I. - C., ., J. C., . NR C. C. - MEDGIDIA, ., ., ., J. C., D. M. - CERNAVODĂ, ., nr. 6, J. C., C. P. M. - C., ., J. C. I. M. - C., ., . T. E. - C., ., J. C. I. A. - C., ., nr. 31, J. C., C. D. - . POIANA, ., J. C. I. A. - C., . C, .. A, . Ț. R. V. - C., ., J. C. D. C. I. - C., .. 18, .. B, ., J. C. T. A. - . C. M. G. - M., ., ., J. C. C. B. L. - C., ., J. C., E. C. - C., .. 90, . R. G. G. - M., ., nr. 17, ., . M. M. A. - C., ., ., ., J. C. C. M. A. - MEDGIDIA, . A, . R. G. C. - C., ., nr. 35, .. C, ., J. C. M. D. A. - C., .. 20, J. C. C. E. - C., ., .. A, ., J. C. M. D. I. - C., .. 15, .. B, . V. E. - C., ., .. 2, J. C. N. C. - C., .. 90B, . G. R. G. - MEDGIDIA, . C, .. 48, J. C. Z. I. - C., ., .. A, . O. E. - C., ., nr. 48, .. C, ., J. VIHODIȚĂ (G.) C. - C., .. 1, . B. G. - C., .. 8, .. B, ., J. C. B. F. M. - C., ., .. A, . C. G. - EFORIE NORD, ., J. C. N. G. E. - com. MURFATLAR, ., J. C. S. R. - C., ., ., toți prin mandatar av. F. C. domiciliat în municipiul Constanta, .. 73, etaj 2, judetul Constanta in contradictoriu cu paratii S. R. PRIN MIN. FINANȚELOR PUBLICE PRIN D.G.F.P. C. - C., ., TC 18, J. C. M. P. - P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE BUCUREȘTI - ., .- M. JUSTIȚIEI - ., . M. P. - P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C. - C., .. 34 A, J. C. chematul in garantie- M. F. PUBLICE BUCURESTI- mun.Bucuresti, . sector 5.
Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către fiecare dintre reclamanți a sumei de câte_ lei reprezentând despăgubiri morale.
Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să publice într-un ziar de largă răspândire națională dispozitivul prezentei hotărâri.
Respinge diferența pretențiilor de a obliga pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către fiecare dintre reclamanți a restului sumei de câte_ lei reprezentând despăgubiri morale, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții M. P. - P. de pe lângă Tribunalul C., M. Justiției, MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge cererea de chemare în garanție a chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.
Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către reclamanți a sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.04.2013.
P. GREFIER
Red. P.F.
Tehnored. P.F./ 41 ex.
13.05.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9693/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2013.... → |
|---|
