Cereri. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 17408/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr._/2013
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. P.
Grefier Cocuța B.
Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulata de reclamantul N. V. domiciliat in municipiul Ploiesti, ., judetul Prahova in contradictoriu cu parata P. A. B., domiciliata in municipiul Bucuresti, Calea S. Voda nr. 44, sector 4, având ca obiect încuviințare acord de mediere
La apelul nominal făcut în ședința publică a u raspuns reclamantul Nichida V., parata P. A. B. prin procurator C. E. A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul este la primul termen de judecata, procedura este legal indeplinita, cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20,00 lei achitata cu chitanta . nr._/11.10.2013, dupa care:
Se identifica partile dupa cum urmeaza: C. E. A. CNP_ si N. V. CNP_.
Se depune de catre procuratorul paratei originalul procurei speciale autentificata sub nr. 1519/25.09.2013 de BNPI R. I. D..
I se comunica procuratorului paratei copia actiunii si inscrisurile anexate acesteia.
Instanta, in baza art. 131 C.p.c. verificandu-si din oficiu competenta invoca din oficiu exceptia necompetentei sale teritoriale si in baza art. 248 al.1 C.p.c. o pune in discutia partilor.
Reclamantul invedereaza instantei ca acordul de mediere dintre parti a fost incheiat la data de 26.09.2013 in municipiul Buzau,cu acordul ambelor parti apreciind ca Judecatoria Buzau este competenta in solutionarea prezentei cauze.
Procuratorul paratei, apreciaza ca Judecatoria Buzau este competenta in solutionarea prezentei cauze, fiind indpelinite conditiile cumulative ale legilor speciale in materie civila.
Instanta va retine cauza in vederea pronuntarii pe exceptie.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata sub nr._ /11.10.2013 pe rolul Judecătoriei B. reclamantul N. V. a solicitat in contradictoriu cu pârâta P. A. B. să se încuviințeze acordul de mediere prin care să se consființească învoiala părților privind constatarea datei la care s-a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului spațiu comercial situat în mun Ploiești, . 4, ., jud Prahova nr cadastral 1201/CC Vest, G1 înscris în cartea funciară nr_ al localității Ploiești în suprafață construită de 132,21 mp precum și cota indiviză de 1,27% din suprafața de folosință comună a imobilului de către reclamantul N. V., obligarea pârâtei la predarea imobilului spațiu comercial situat în mun Ploiești, . 4, ., jud Prahova nr cadastral 1201/CC Vest, G1 înscris în cartea funciară nr_ al localității Ploiești în suprafață construită de 132,21 mp precum și a cota indivize de 1,27 % din suprafața de folosință comună a imobilului, al cărui proprietar este reclamantul.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca la data de 01.04.2008 prin contractul de mandat încheiat între părți a împuternicit pârâta să cumpere în numele și pentru acesta imobilele descrise, pârâta a cumpărat imobilul pentru care a achitat prețul de_ lei, fiind adevăratul cumpărător al imobilului încă din data de 08.04.2008 moment la care a plătit și prețul.
Pârâta a fost folosită ca persoană interpusă întrucât reclamantul nu dorea să se afle la acel moment că a dobândit imobilul, astfel cum a fost menționat în contractul de mandat încheiat de părți, prețul ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare a fost achitat din resurse proprii la momentul autentificării actului, pârâta avea obligația să-i revândă imobilul la momentul la care îi solicita revânzarea.
Obligația de revânzare a imobilului a fost respectată de către pârâtă prin încheierea contractului de vânzare cumpărare în fața notarului public BNP –Asociați D. E. și D. C. E. conform încheierii de autentificare nr 3924/16.11.2010.
A mai precizat reclamantul că pârâta deși a primit prețul integral a refuzat și refuză să-i predea imobilul în calitate de cumpărător real, situația prezentată fiind știută de toate părțile și recunoscută.
În drept au fost invocate art 438-441 C.p.civ, art 59 alin 2 Legea nr 192/2006 modificat prin OUG 90/12.1 2.2012, art 63 și urm Legea 192/2006 modificată
A anexat cererii de chemare in judecata inscrisuri, in copii certificate: filele 7-24 dosar.
Pârâta legal citată, nu a formulat întâmpinare
In sedinta publica din data de 04.11.2013 instanta odată cu verificarea din oficiu a competenței sale a invocat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Buzau.
Deliberand asupra exceptiei necompetentei teritoriale, retine urmatoarele:
Competența teritorială exclusivă sau excepțională presupune ca cererea trebuie introdusă la o anumită instanță, fără a exista pentru părți posibilitatea de a stabili o altă instanță.
Art 117 C.p.civ este primul dintr-o succesiune de dispoziții ce reglementează o competență teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că părțile nu pot conveni ca litigiul să fie soluționat de o altă instanță
Înlăturând orice dubiu, art 117 C.p.civ precizează expres că cererile privitore la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Instanța va avea în vedere că în actuala reglementare, art 126 C.p.civ exclude prorogarea convențională, voluntară, a competenței în situația în care instanța aleasă de părți este necompetentă absolut, deci în cazurile competentei teritoriale exclusive incidente în cauză, susținerile contrare ale părților urmând a fi înlăturate.
Prin art 59 - (2) din Legea 192/2006 se stipulează că „părțile se pot înfățișa la instanța judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească înțelegerea lor. Competența aparține fie judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul oricare dintre părți, fie judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanța încuviințează înțelegerea părților se dă în camera de consiliu și constituie titlu executoriu în condițiile legii. Dispozițiile art. 432 - 434*) din codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător.”
Față de art 58 al 1 teza finală din același act normativ, prin raportare la art 126 C.p.civ, rezultă că nici în această materie părțile nu pot deroga de la normele competenței teritoriale exclusive.
Mai mult, art 39 din Legea nr 76/2012 a completat regimul regulilor de competență prin art 118 ind 1 C.p.civ care prevede: „reguli noi de competență pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod”.
În speță imobilul în litigiu nu se află situat în raza teritorială de competență a instanței, fiind amplasat în mun Ploiești; în plus, nici părțile nu au domiciliul în raza teritorială de competență a instanței.
Față de cele ce preced, în temeiul art 129 alin 2 pct 3, art 130 alin 2, art 132 alin 1 C.p.civ, instanța urmează să admită excepția analizată și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, jud Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a instanței invocate din oficiu
Declină competența de soluționare a cauzei civile formulata de reclamantul N. V. domiciliat in municipiul Ploiesti, ., judetul Prahova in contradictoriu cu parata P. A. B., domiciliata in municipiul Bucuresti, Calea S. Voda nr. 44, sector 4, având ca obiect încuviințare acord de mediere în favoarea Judecătoriei Ploiești, jud Prahova
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.11.2013.
P. GREFIER;
Red.P.F.
Tehnored. P.F./ 3 ex.
11.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
