Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2013. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 08/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 16198/200/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.11.2013

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: A. D. N.

GREFIER: M. B. Ș.

Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul P. M. N., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C..

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Deliberand asupra exceptiei tardivitatii formularii plangerii contraventionale, invocata de intimata, instanta constata ca in prezenta cauza comunicarea procesului-verbal contestat s-a realizat prin afisare, astfel cum rezulta din inscrisul aflat la fila 12 din dosarul J. Brasov, or conform Deciziei nr.10/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie . interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara celei de comunicare prin posta, cu aviz de primire, astfel ca procedura afisarii va fi utilizata numai daca nu s-a reusit din diverse motive comunicarea prin posta cu aviz de primire. In aceste conditii, apreciind ca procesul-verbal a fost nelegal comunicat - ceea ce echivaleaza cu lipsa comunicarii, instanta considera ca plangerea a fost formulata inauntrul termenului legal de 15 zile prevazut de OG nr.2/2001 si respinge exceptia tardivitatii, ca neintemeiata.

Apreciind că proba cu înscrisuri este pertinentă, concludentă și utilă putand duce la dezlegarea in fond a pricinii, în temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ, instanța o încuviințează pentru ambele părți, dupa care, constatând cauza în stare de judecată, în temeiul art.150 C.proc.civ, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei Brasov la data de 02.11.2012, sub nr._/197/2012, petentul P. M. N. a chemat în judecată pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 întocmit de un agent constatator din cadrul C. și, pe cale de consecință, exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 250 lei și a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, la plata cărora a fost obligat prin procesul-verbal menționat.

În motivarea plângerii, petentul a aratat ca la data constatarii contraventiei autoturismul cu nr. de inmatriculare_ nu se mai afla in proprietatea petentului, acesta fiind instrainat numitului S. I., prin contract de vanzare-cumparare, inca din data de 02.09.2010. La aceeasi data, autoturismul a fost predat cumparatorului, impreuna cu toate documentele aferente

În drept, petentul a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.

În dovedire, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, un set de acte, reprezentând: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 întocmit de către instituția intimată (fila 5), contractul de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit (fila 6) si practica judiciara relevanta in materia supusa discutiei – sentinta civila nr.7985 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._/200/2011 (filele 7-8).

Potrivit dispozițiilor art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 alin.2 din OG. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (in vigoare la data introducerii plângerii), plângerea contravențională formulată de petent este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

La data de 25.01.2013, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, invocand exceptia tardivitatii formularii plangerii si solicitand respingerea acesteia, ca neintemeiata. In motivare, intimata a aratat ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea tuturor dispozitiilor legale.

In drept, intimata a invocat dispozitiile OG nr.2/2001, OG nr.15/2002 si Ordinul nr.769/2010.

In probațiune, intimata a depus la dosarul cauzei documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, anume: planșa foto (fila 14), autorizația de control si certificatul calificat al agentului constatator (fila 13), dovada comunicarii procesului-verbal (fila 12).

Prin sentinta civila nr._ pronuntata in data de 15.07.2013 de Judecatoria Brasov s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Buzau, cauza fiind inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ .

La termenul de judecata din data de 08.11.2013, instanta a respins exceptia tardivitatii formularii plangerii invocata de intimata, ca neintemeiata si a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri, pentru ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._/11.01.2012 (fila 5 dos. J. Brasov) încheiat de agentul constatator C. G. Sepanschi din cadrul instituției intimate COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., petentul P. M. N. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 și sancționate de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 20.07.2011, orele 15.20, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă.

Totodată, în temeiul art. 8 alin.3 din OG. nr. 15/2002, petentul a fost obligat si la plata echivalentului în lei al sumei de 28 euro (120,34 lei), reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001 și având în vedere Decizia X/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs in interesul legii, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:

Examinand materialul probator aflat la dosarul cauzei si coroborand procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 întocmit de către instituția intimată (fila 5 dos. J. Brasov), cu planșa foto (fila 14 dos. J. Brasov), instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ apartinand petentului a circulat, într-adevăr, la data de 20.07.2011, orele 15.20, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2, care prevede o amendă de la 250 la 500 lei, pentru autoturisme.

Potrivit art. 8 alin.3, contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4, pentru vehiculul din cauză, de tip A, fiind prevăzut un tarif de despăgubire în cuantum de 28 de euro.

Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”

Art. 1 lit.j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.

Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului sau utilizatorului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul si utilizatorul autovehiculului la momentul constatarii contraventiei.

Instanta nu poate retine apararea petentului in sensul ca a procedat la instrainarea autovehiculului catre numitul S. I., intrucat contractul de vanzare-cumparare a unui autovehicul folosit aflat la fila 6 din dosarul J. Brasov, nu face aceasta proba in lipsa coroborarii lui cu alte dovezi.

Contractul de vanzare-cumparare a unui autovehicul folosit depus in probatiune de petent reprezinta un inscris sub semnatura privata, astfel ca, fata de terti, spre deosebire de celelalte mentiuni care formeaza cuprinsul inscrisului care au putere doveditoare pana la proba contrara, data acestuia, prin ea insasi, nu face credinta.

Potrivit dispozitiilor art.1182 C.civ, tertilor le este opozabila numai data certa, care se dobandeste din ziua in care inscrisul a fost prezentat la o institutie publica, din ziua inscrierii . destinat, din ziua mortii partii care a semnat inscrisul sau a uneia din partile care a semnat sau prin trecerea actului, chiar si in prescurtare, in acte intocmite de functionari publici.

Prin urmare, instanta observa ca, desi petentului i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare pentru a face dovada vanzarii autovehiculului și de a-și prezenta argumentele in sprijinul sustinerilor sale in cadrul unei proceduri contradictorii, apărările formulate de acesta prin care tinde la a dovedi ca a instrainat autovehiculul, nu sunt însoțite de nicio dovadă, actele depuse de acesta la dosar neavand data certa.

Desi a afirmat ca autoturismul a fost scos din evidentele sale fiscale, petentul nu a facut aceasta dovada.

La momentul săvârșirii contravenției, în evidențele MAI figura ca proprietar al autovehiculului, petentul. Ca atare, el nu poate opune contractul de vanzare-cumparare încheiat cu numitul S. I. terților - categorie în care intră atât MAI prin DPCRÎV cât și intimata C..

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin 2 lit. d din Ordinul 1501/2006 - cel care vinde un autovehicul (proprietarul la momentul vânzării) este obligat să solicite radierea din circulație în termen de 30 zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane. Astfel, cel care vinde vehiculul rămâne ținut de această obligație, chiar dacă proprietatea a trecut în momentul vânzării la cumpărător.

În cauză, petentul nu a făcut dovada radierii autovehiculului. Este adevărat că noul proprietar este cel care, potrivit art. 8 alin 1 lit. a din Ordinul 1501/2006, trebuie să ceară transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, însă acest lucru nu îl împiedică pe vechiul proprietar să ceară radierea. Faptul că petentul a rămas în pasivitate, denotă că acesta și-a asumat riscul ca noul proprietar să circule fără rovinietă.

Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sanctiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmarit de legiuitor.

Instanta apreciaza ca aplicarea unui avertisment este proportionala cu gravitatea faptei savarsite de petent si cu circumstantele reale ale savarsirii acesteia, petentul fiind astfel suficient atentionat asupra consecintelor negative ale incalcarii normelor legale privind obligativitatea achitarii taxelor de drum, fara a mai fi necesara aplicarea unor amenzi in sarcina acestuia.

Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozitiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 250 lei, aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, cu avertisment.

Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.

În ceea ce privește tariful de despăgubire la plata căruia a fost obligată petenta, la care se face referire în procesul-verbal și al cărui cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată, conform art. 8 alin.3 rap. la Anexa nr. 4 din OG nr. 15/2002, instanța reține că, potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.

F. de aceste considerente, instanța va anula tariful de despăgubire în valoare de 28 euro, stabilit prin procesulul-verbal contestat.

În temeiul art. 129 alin. 6 C.proc.civ, care statuează principiul disponibilității în procesul civil, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite in parte plangerea contraventionala formulată de petentul P. M. N., cu domiciliul în Brasov, ..1, ., ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., cu sediul în București, .. 401A, sector 6.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei, aplicate petentului prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, cu sancțiunea avertismentului.

Anulează tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro stabilit prin procesul-verbal contestat.

Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. D. N. M. B. Ș.

Red. A.D.N.

4 ex. /28.11.2013

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr._

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2013. Judecătoria BUZĂU