Plângere contravenţională. Sentința nr. 14/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 14/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 5305/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.- SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. I.
GREFIER N. A.
Pe rol, judecarea plângerii contravenționale formulata de petentul R. M. B. cu domiciliul în B., . A, ., in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN, cu sediul în mun. București, sector 6, .. 401A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu a răspuns nicio parte.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, la dosar a fost depusă, prin intermediul compartimentului registratură, întâmpinarea formulată de intimată, prin care invocă excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, iar atașat proces verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, certificat calificat, planșă foto, cerere de judecare și în lipsă, după care:
Instanța de judecată, conform dispozițiilor art.159 alin.3 din C.pr.civ. verifică competența și în temeiul art. 126 al.1 și al.2 din Constituția României și art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001, privind regimul contravențiilor, constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material și teritorial.
În baza art. 137 alin. 2 cod proc. civ. unește cu fondul excepția tardivității formulării plângerii contravenționale invocată de intimată, a prescrierii sancțiunii contravenționale și a nulității absolute, invocate de petent.
În temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare și rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate și asupra fondului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /2011 din data de 14.02.2012, petentul R. M. B. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . 11 nr._ din data de 30.03.2011 încheiat de C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii cu avertismentul.
În motivarea plângerii, petentul a invocat aspecte de nelegalitate a procesului verbal contestat, apreciind că a fost întocmit cu nerespectarea disp. art. 16, art. 17 și art. 19 din OG 2/2001, ceea ce atrage nulitatea absolută a respectivului proces verbal. Pe de altă parte, a invocat excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale, întrucât a luat cunoștință de procesul verbal de la Direcția Economică a Primăriei, nefiindu-i comunicat în termen de o lună de la aplicarea sancțiunii, în vreunul din modurile legal stabilite de disp. art. 27 din OG 2/2001.
Pe fondul cauzei, a arătat că fapta nu prezintă pericol social iar el a achitat rovinietă pentru 12 luni, potrivit talonului atașat în copie.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a depus în copie: procesul-verbal R 11 nr._ din data de 30.03.2011, adresa nr. 6023/30.01.2012, C.I, rovinietă, bon fiscal.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art.36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale și atașat confirmare de primire, copie a certificatului calificat emis de CERTSIGN SA privind semnătura electronica a agentului constatator și planșa fotografică cu constatarea contravenției.
Instanța potrivit art. 137 alin 2 C.p.civ a unit cu fondul excepția prescrierii sancțiunii și nulității procesului verbal invocate de petent și excepția tardivității formulării plângerii contravenționale invocată de intimată.
În cauză instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Analizând, potrivit art. 137 al 1 C.p.civ excepția tardivității formulării plângerii, invocată de intimată prin întâmpinare, prin actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 31, al. 1 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Art. 26, al. 3 din O.G. nr. 2/2001, arată că în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii, iar art. 27 stabilește regula potrivit căreia comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, și care constituie dreptul comun în materie contravențională, prevederile acestui act normative se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă. Cum O.G. nr. 2/2001 nu prevede nimic în ceea ce privește modalitatea în care se efectuează comunicarea procesului verbal, aceasta se completează, de drept, cu dispozițiile art. 92 C.P.C.
Instanța constată că intimatul nu a făcut dovada că s-a încercat comunicarea direct celui sancționat, și numai în caz de refuz s-a procedat la afișarea procesului verbal. De asemenea, din cuprinsul procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal, nu rezultă unde anume a fost afișat acesta, respectiv dacă afișarea s-a realizat pe ușa domiciliului contravenientului. Or, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare nu face vorbire nici dacă contravenientul se afla la domiciliu dar nu a vrut să primească procesul verbal, și nici nu pomenește de lipsa acestuia de la domiciliu sau despre inexistența altor persoane, care să justifice afișarea procesului verbal. D. urmare, instanța nu poate aprecia că procesul verbal contestat a fost comunicat petentului în mod legal.
Procesul verbal în discuție a fost comunicat petentului la data de 14.04.2011 (f 9) la adresa de domiciliu la care petentul ca nu mai locuia, prin afișare, cu semnătura martorului, fără a purta semnătura petentului. Din copia cărții de identitate a petentului depusă la fila 5 dosar se poate observa că acesta și-a schimbat domiciliul, nemaifiind adresa menționată în procesul verbal, așa cum rezultă și din adresa nr. 6023/30.01.2012 emisă de Direcția Economică a Primăriei Municipiului B. – fila 5 dosar, cel puțin din data de 11.10.2010, anterior datei presupusei contravenții, 06.11.2010 și mult anterior datei emiterii procesului verbal și comunicării acestuia, prin afișare, la o altă adresă la care petentul nu mai locuia.
Ca urmare, plângerea (fila 3 dosar) formulată la data de 14.02.2012 nu depășește termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin 1 din OG 2/2001.
În considerarea celor ce preced, instanța va respinge excepția analizată, apreciind plângerea dedusă judecății ca fiind formulată în termenul legal.
Examinând excepția prescrierii sancțiunii invocată de petent, potrivit art. 137 C.p.civ, instanța va avea în vedere că în cuprinsul actului sancționator agentul constatator a înscris că acesta a fost întocmit la sediul intimatei.
Tragerea la răspundere juridică a făptuitorului și aplicarea sancțiunilor contravenționale nu se poate face în anumite situații, determinate de lege.
Potrivit dispozițiilor OG nr. 2/2001 răspunderea contravențională este înlăturată în cadrul prescripției.
Prescripția constituie un caz legal de neangajare a responsabilității făptuitorului pentru contravenția săvârșită și neaplicarea unei sancțiuni contravenționale după împlinirea termenului de prescripție.
Conform art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Examinând cuprinsul procesului verbal în discuție instanța constată că acesta a fost întocmit la 30.03.2011, dată la care i-a și fost aplicată petentului amenda contravențională pentru o faptă săvârșită la data de 06.11.2011, petentul nefiind prezent.
Pe cale de consecință, nefiind încălcate dispozițiile arătate anterior, instanța urmează să respingă excepția analizată.
Examinând excepția nulității procesului verbal invocata de petent instanța urmează a o respinge întrucât, analizând actul in ceea ce privește legalitatea, apreciază ca acesta a fost legal întocmit cu respectarea condițiilor de forma prevăzute de art. 16, 17 si 19 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității.
Procesul verbal in discuție a fost generat si semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 si HG 1259/2001 de către agentul intimatei, posesor de certificat acreditat conform legii.
Din examinarea cuprinsului procesului verbal se poate observa ca acesta respecta exigentele art. 16 al.1 din OG 2/2001, fapta fiind descrisă complet; în plus, prin neînscrierea obiecțiunilor cu ocazia întocmirii procesului verbal petentului nu i-a fost cauzată nici o vătămare în contextul în care prin plângerea dedusă judecății a putut invoca toate motivele de nelegalitate și netemeinicie ale actului în discuție.
În ceea ce privește temeinicia actului, instanța va mai retine ca, pentru a putea fi sancționata o fapta contravenționala, se impun a fi îndeplinite doua tipuri de cerințe: intrinseci, constând in încălcarea cu vinovăție a unei norme de drept, fapta care va atrage după sine o sancțiune prevăzuta de lege, dar si extrinseci constând in constatarea corespunzătoare a faptei respective de către o persoana abilitata in acest sens - agentul constatator. In plus, agentului constatator ii incumba obligația de a respecta o . forme expres prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ce au menirea de a proba dincolo de orice îndoiala existenta faptei, vinovăția contravenientului si legalitatea actului realizat in acest sens.
Procesul-verbal de contravenție face dovada asupra situației de fapt reținute si asupra încadrării in drept a faptei in condițiile in care este legal si temeinic întocmit, iar cele constatate de către agentul constatator sunt susținute cu mijloace de proba.
In cauza de fata, intimata a făcut dovada existentei faptei contravenționale reținute prin procesul-verbal în discuție precum si a legăturii de cauzalitate intre fapta contravenționala si urmarea imediata, planșa fotografică depusă la fila 10 dosar fiind concludentă în acest sens.
Instanța mai constată că, potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentului înmatriculat sub nr._, la data de 06.11.2010, momentul săvârșirii contravenției, nu exista achiziționată o rovinietă, aspect ce rezultă din planșa foto și din faptul că petentul nu a făcut dovada achitării rovinietei pentru acea perioadă.
Instanța consideră că, în speță, nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, apreciată ca severă în contextul circumstanțelor concrete în care a fost săvârșită contravenția, luând în considerare și faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate. În plus, petentul a dovedit bună credință, prin achiziționarea pentru 12 luni, respectiv pentru perioada 24.11._11, astfel cum rezultă din coroborarea bonului fiscal și a cuponului de control (fila 6).
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită, în parte, plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 250 lei, aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 30.03.2011, cu avertisment.
Față de dispozițiile art. 38 alin. (3) rap. la art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.
În ceea ce privește tariful de despăgubire la plata căruia a fost obligat petentul, instanța va dispune și anularea tarifului de despăgubire având în vedere dispozițiile art. II din Legea nr.144/2012.
În aceste condiții, instanța urmează să admită plângerea în parte, să înlocuiască sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 250 lei aplicată petentului prin procesul verbal mai sus arătat, cu avertisment și să anuleze tariful de despăgubire în sumă de 28 euro.
În temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei și îi va recomanda ca pe viitor să respecte legislația în vigoare
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității formulării plângerii invocată de intimată prin întâmpinare.
Respinge excepțiile prescrierii sancțiunii și nulității procesului verbal de contravenție invocate de petent.
Admite în parte plângerea contravențională formulata de petentul R. M. B. cu domiciliul în B., . A, ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, . 401 A, sector 6.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 250 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție . 11 nr._/30.03.2011, încheiat de intimată, cu sancțiunea AVERTISMENT și anulează tariful de despăgubire în sumă de 28 euro.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei si recomanda ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.10.2013.
Președinte, Grefier,
C. I. N. A.
Red. C.I./Tehnored. N.A./4 ex/15.10.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Validare poprire. Sentința nr. 7170/2013. Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8265/2013.... → |
|---|
