Plângere contravenţională. Sentința nr. 7454/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7454/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 22182/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7454
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - M. S.
GREFIER - I. A. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petenta . B., cu sediul în com. Săhăteni, ., jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr. 7832/08.09.2011 întocmit de intimatul I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., Aleea Sporturilor, ..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.04.2013, consemnările au fost făcute în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 18.04.2013, 25.04.2013, respectiv 30.04.2013, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 28.09.2011, sub nr._, petenta . B., prin reprezentant legal P. M., a formulat plangere contraventionala impotriva procesului verbal de contraventie . nr. 7832/08.09.2011 intocmit de intimatul I. T. DE MUNCĂ B., solicitand anularea procesului verbal si exonerarea de la plata amenzii.
In motivarea cererii, petenta a aratat ca, in fapt, cele retinute de catre agentii de control nu corespund realitatii sau, mai exact, corespund partial realitatii. Pentru distribuirea GPL-ului la pompa, societatea avea angajata o persoana autorizata ISCIR ca operator distribuitor, in persoana numitului Lastun E. D., din loc.Istrita de Jos, jud.Buzau. Numitul T. R. urma sa fie angajat la societatea petenta, iar in intervalul 02.09-07.09 a venit la munca 2 zile, in mod ocazional, sub supravegherea lucratorului autorizat a efectuat operatiuni alimentare GPL la pompa. Referitor la cea de a doua fapta contraventionala retinuta in sarcina sa, petenta a aratat ca anterior darii in folosinta a statiei de distributie GPL, intreaga instalatie a fost verificata de catre CNCNIR SA Sucursala Ploiesti la data de 28.06.2011, intocmindu-se documentatie in acest sens. In masura in care acest organism cu atributii de verificare a omis sa verifice vreun subansamblu al instalatiei de distribuire GPL, acest aspect nu poate fi imputat societatii petente. In finalul contestatiei, petenta a solicitat, in subsidiar, inlocuirea sanctiunii amenzii aplicate cu avertisment, avand in vedere ca societatea a inceput de foarte putin timp activitatea de distributie GPL, nefiind sanctionata pentru asemenea fapte contraventionale, iar amenzile sunt disproportionat de mari fata de veniturile pe care societatea le realizeaza.
Nu a fost indicat niciun temei legal.
Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar potrivit art.36 O.G.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si art.15 lit.i Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
In dovedirea plangerii, petenta a depus procesul verbal de contraventie contestat, instiintare de plata (filele 5-6), certificat de absolvire . nr._, contract individual de munca nr.2/08.09.2011, proces verbal nr.157C-187/28.06.2011, anexa la Raportul de inspectie nr.271-217/28.06.2011, certificat de etalonare nr.2038P/2010, certificat de etalonare nr.2038P/2010, raport de inspectie nr.271-217/28.06.2011 (filele 31-40, 51-52).
Intimatul a formulat intampinare (fila 10), solicitand respingerea actiunii. In ceea ce priveste legalitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, a precizat intimatul, acesta cuprinde toate mentiunile prevazute de art.16 si art.17 din O.G. nr.2/2001. Pe fondul cauzei, intimatul a precizat ca, in ceea ce priveste temeinicia procesului verbal, trebuie avute in vedere inscrisurile depuse la dosarul cauzei, care fac dovada existentei faptei contraventionale in sarcina petentei. Pe de alta parte, forta probanta a procesului verbal nu a fost inlaturata.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.115-118 C.proc.civ.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei in lipsa, conform art.242 alin.2 C.proc.civ.
De asemenea, intimatul a depus la dosarul cauzei urmatoarele documente: proces verbal de contraventie contestat, instiintare de plata, proces verbal de control nr.6094/08.09.2011 (filele 13-19).
La termenul de judecata din data de 22.11.2012 (fila 24), instanta, in temeiul art.167 C.proc.civi., a incuviintat petentei-proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei si proba cu martorii Lastun E. D. si T. R., apreciindu-le pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
Instanta a procedat la audierea martorilor Lastun E. D. si T. R., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei (filele 41, 48).
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal . nr. 7832/08.09.2011 (fila 5), petenta-contravenienta . B. a fost sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum total de 9.000 lei (4.000 lei+5.000 lei+avertisment), in temeiul art.39 alin.4 si alin.9 lit.l din Legea nr.319/2006, respectiv art.7 din O.G. nr.2/2001, pentru incalcarea dispozitiilor art.13 lit.i si j din Legea nr.319/2006.
Contravenienta, prin reprezentant legal Gaspor C., a semnat procesul verbal, aratand la rubrica „obiectiuni” ca „are obiectiuni, pe care le va formula ulterior”.
Potrivit art.13 din Legea nr.319/2006 (in vigoare la data savarsirii contraventiilor), „în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:
i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică;
j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
Astfel, agentul constatator a aplicat amenda contraventionala in cuantum de 4.000 lei pentru nerespectarea dispozitiilor art.13 lit.i din Legea nr.319/2006 (in temeiul art.39 alin.4, limitele amenzii fiind de la 4.000 lei la 8.000 lei), amenda contraventionala in cuantum de 5.000 lei pentru nerespectarea dispozitiilor art.39 alin.9 lit.l (care prevede: „contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă privind… asigurarea exploatării fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalațiilor mecanice sub presiune și a celor de ridicat, a conductelor prin care circulă fluide sub presiune și a altor asemenea echipamente de muncă”), respectiv avertisment pentru nerespectarea dispozitiilor art.13 lit.j din Legea nr.319/2006 (in temeiul art.39 alin.4, limitele amenzii fiind de la 4.000 lei la 8.000 lei).
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Referitor la temeinicia procesului verbal, instanța constată pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele A. c. României, Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție (referitoare la normele de conviețuire socială) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Legea nr.319/2006); 2. amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, c. Maszini c. României, hotărârea din 21.09.2006) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal.
Instanța apreciază, de asemenea, că lipsa gravității pedepsei aplicate petentului (8.000 lei) nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal (în accepțiunea Curții europene a drepturilor omului – Cauza Ozturc c. Germaniei).
Pe cale de consecință, petentei îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de cele de mai sus, instanța reiterează faptul că textul Convenției Europene a Drepturilor Omului (la fel și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Cu toate acestea, astfel cum a statuat Curtea în cauza A. c. României, cauza A. c. României, în deciziile din cauzele N. c. României și I. P. c. României, cauza H. și alții c. României, precum și în cauza N. G. c. României, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația muncii, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Plecând de la raționamentul Curții europene, reamintim că, odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. Nu mai puțin important este faptul că, pentru a nu se aduce atingere art. 6 din Convenție, orice decizie a instanței naționale de a respinge anumite cereri în apărare sau de a acorda relevanță unei anumite probe în defavoarea alteia, trebuie să fie temeinic motivată, în caz contrar intervenind arbitrarul.
Din materialul probator administrat in cauza, instanta retine ca petenta nu a reusit sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie. Desi instanta a administrat proba cu martorii soliictati de catre petenta, instanta constata ca situatia retinuta in procesul verbal de contraventie corespunde realitatii.
Astfel, in ceea ce priveste faptul ca numitul T. R. nu avea autorizatie pentru a efectua activitatea de distributie a carburantului, instanta retine ca petenta a recunoscut acest fapt, insa a precizat ca acesta a lucrat doar doua zile, ocazional, sub indrumarea stricta a lui Lastun E.. Or, insusi martorul T. R. a declarat in fata instantei ca a lucrat circa o luna de zile la societatea petenta (dintre care doua saptamani, dupa efectuarea controlului de catre agentii ITM), fara a avea incheiat contract de munca in forma scrisa, activitatea constand a alimenta masinile cu gaz, cu toate ca nu avea autorizatie in acest sens, urmand a efectua cursurile necesare calificarii. Martorul si-a desfasurat activitatea in societate alaturi de un alt angajat, despre care martorul T. R. a declarat ca acesta avea o astfel de autorizatie si care i-a explicat modul in care se desfasoara activitatea la societtae. Acelasi martor a mai aratat ca au existat si seri cand a ramas singur la acel punct de lucru al societatii, iar in lipsa celuilalt angajat a incarcat masinile cu gaz. A fost vazut si de administratorul societatii prestand o astfel de activitate, administrator care nu a avut nicio obiectie in acest sens. De asemenea, martorul a mai aratat ca nu isi aduce aminte cand a facut testul psihologic (de altfel, față de existentei faptei contraventionale prevazuta de art.13 lit.j din Legea nr.319/2006, pentru care i s-a aplicat avertisment, petenta nu a adus nicio critica).
Pe de alta parte, martorul Lastun E. D. a declarat in fata instantei ca, la moemntul controlului efectuat de catre agentul ITM, in unitate era doar T. R., care se afla in probe, nu incheiase contract de munca cu societatea petenta. Acesta a mai aratat: “cat timp eu am lipsit din unitate la momentul controlului l-am lasat inlocuitor pe T.. Personal cred ca a alimentat o masina, doua, cu benzina sau motorina.”
Instanta retine ca, in ceea ce priveste nerespectarea dispozitiilor legale, referitoare la obligatia societatii petente de a incheia contract de munca (conform art.16 din Codul Muncii-Legea nr.53/2003), anterior inceperii raporturilor de munca cu numitul T. R., petentei-contraveniente i-a fost intocmit un alt proces verbal, impotriva caruia a formulat plangere contraventionala pe rolul Judecatoriei Buzau, fiind inregistrat Dosarul nr._/200/2011. Prin Sentinta civila nr.641/16.01.2013 Judecătoria B. a admis în parte, plângerea, a modificat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr.7163/08.09.2011, în sensul că, a înlocuit sancțiunea amenzii de 10.000 lei, aplicată pentru comiterea contravenției prev. de art.260, alin.1 lit. e din Codul muncii, cu sancțiunea Avertisment și a atras atenția petentei ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale în materie în vigoare. Cu toate acestea, prin Decizia civila nr.1241/2013, Tribunalul Buzau a admis recursul declarat de intimatul I. T. DE MUNCĂ B., împotriva Sentinței civile nr.641/16.01.2013 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu petenta .., a modificat în tot sentința și pe fond a respins plângerea contravențională /astfel cum rezulta din evidentele sistemului ECRIS).
De asemenea, instanta constata, fata de dispozitiile art.39 alin.9 lit.l din Legea nr.319/2006, ca petenta-contravenienta a fost sanctionata pentru faptul ca nu avea autorizatie ISCIR pentru supapa de siguranta a instalatiei monobloc tip skid, in timp ce in cuprinsul raportului de inspectie nr.271-217/28.06.2011 (fila 52), se vorbeste de o supapa de siguranta, tip cu ARC, nefiind identificata in mod expres supapa de siguranta a instalatiei monobloc.
Pe de alta parte, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.39 alin.9 lit.m din Legea nr.319/2006, care sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă privind … utilizarea, întreținerea, revizia și repararea periodică a echipamentelor de muncă.
Instanta ajunge la aceasta concluzie, prin raportarea chiar la tematica de control, securitate si sanatate in munca pe anul 2011 (accesibila pe internet), dupa care se ghideaza agentii de control al ITM, in sensul ca fapta de a nu avea verificarea ISCIR o data pe an a supapei de siguranta a instalatiei monobloc tip skid, se sanctioneaza conform art.39 alin.9 lit.m din Legea nr.319/2006 si indicativului NP-037/99 PCT.6.9, fiind sanctionata cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. In schimb, fapta contraventionala prevazuta de art.39 alin.9 lit.l din Legea nr.319/2006 se raporteaza la alt indicativ, respectiv NP 018/97 PCT.3.1.6, ce se refera la verificarile efectuate la recipientele – butelie din statie (respectiv existenta sigiliului statiei de imbuteliere, capacul de protectie montat si operabil, existenta piulitei infundate, valabilitatea termenului de verificare periodica ISCIR, prezenta urmelor de striviri, deformari, grad ridicat de uzura a peretilor/rugina).
De asemenea, inexistenta autorizatiei de functionare ISCIR in cazul instalatiei monobloc tip skid, se sanctioneaza conform art.39 alin.9 lit.c din Legea nr.319/2006 raportat la indicativul NP-037/99 PCT.6.1
Prin urmare, instanta constata ca sunt doua fapte contraventionale diferite, fapta de a nu avea verificarea anuala ISCIR a supapei de siguranta a instalatiei monobloc tip skid, respectiv fapta de a nu avea autorizatie de functionare ISCIR in cazul instalatiei monobloc tip skid. Or, petenta nu a adus nicio dovada a autorizatiei anuale ISCIR cu privire la supapa de siguranta a instalatiei monobloc tip skid.
Pe de alta parte, prin indicarea dispozitiilor art.39 alin.9 lit.l din Legea nr.319/2006, in loc de dispozitiile art.39 alin.9 lit.m din acelasi act normativ, instanta apreciaza ca petentei nu i s-a adus nicio vatamare efectiva, aceasta constituind doar o eroare materiala.
Intrucât pe parcursul judecatii contestatoarea nu a facut in niciun fel dovada existentei unei alte situatii de fapt decât cea retinuta in procesul verbal de contraventie (deși, potrivit dispozitiilor art.129 alin.1 teza finală C.proc.civ. si art.1169 C.civil, ei îi incumba sarcina acestei probe) instanta constată că forta probanta a acestuia nu a fost inlaturată.
Din analiza tuturor mijloacelor de proba administrate in cauza, instanta retine ca petenta a fost sanctionata in mod corect de catre agentul intimatei, aceasta facandu-se vinovata de faptele pentru care a fost sanctionata.
In ceea ce priveste sanctiunile aplicate petentei, instanta retine ca agentul constatator a respectat dispozitiile art.10 din O.G. nr.2/2001, aplicand pentru fiecare contraventie, cate o sanctiune.
Instanta va respinge capatul de cerere privind inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment, ca neintemeiat, avand in vedere ca petentei i-au fost stabilite sanctiuni contraventionale in cuantumul minim prevazut de lege (limitele sanctiunii amenzii, aferente fiecarei fapte contraventionale, fiind mentionate in cuprinsul prezentei hotarari). Gravitatea acesteia este relevată și de limitele sancțiunii amenzii, astfel cum au fost prevăzute de legiuitor, în cazul acestor contravenții.
Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta, in temeiul art.34 din O.G.nr.2/2001, urmeaza sa respinga plangerea petentei, ca neintemeiata, si sa mentina procesul verbal atacat, respectiv măsurile dispuse prin acesta. Instanta va respinge si capatul de cerere privind inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment, ca neintemeiat
De asemenea, in temeiul art.274 C.proc.civ. si potrivit principiului disponibilitatii, instanta urmeaza sa ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . B., cu sediul în com. Săhăteni, ., jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr. 7832/08.09.2011 întocmit de intimatul I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., Aleea Sporturilor, ., ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal contestat și măsurile dispuse prin acesta.
Respinge capatul de cerere privind inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment, ca neintemeiat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. S. I. A. C.
Red. M.S.
Tehnored. M.S.
4 ex./25.06.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Cereri. Sentința nr. 5819/2013. Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2227/2013.... → |
|---|
