Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2013. Judecătoria BUZĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 30981/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.- SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. I.
GREFIER N. A.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de petenta . SRL cu sediul în localitatea Grecii de Jos, ., jud. Ialomița, în cauza având ca obiect plângere contravențională promovată în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. cu adresa indicată în G., ., c.p._, jud. G..
Prezența și dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2013 și se află consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 21.10.2013, dată la care, în aceeași constituire, a statuat următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu numărul_ în data de17.12.2012 petenta S.C. RF S. 2011 S.R.L., cu sediul in Grecii de Jos, ., județul Ialomița, înregistrata la ORC sub nr. J_, având CUI_ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. 131/13.12.2012 încheiat de intimata A. NAȚIONALA A VAMILOR - DIRECȚIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE G..
În motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 29.11.2012, in urma unui control efectuat de reprezentanții intimatei la un imobil închiriat de petenta in B., ., județul B. s-a apreciat ca aceasta locație reprezintă de fapt un sediu secundar al acesteia. Cu ocazia acestui demers, reprezentanții intimatei au constatat ca petenta se face vinovata de savarsirea contravenției prevăzute de art. 206 ind. 69 alin. 2 din Legea 571/2003 modificata si HG 44/2004 pct. 120.1 .(1) referitor la Normele de aplicare a Legii 571/2003. Mai exact, in actul constatator s-a reținut ca petentei ii sunt aplicabile dispozițiile legii mai sus arătat întrucât aceasta a savarsit următoarea fapta: „potrivit art. 74 al. 1 din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala coroborat cu prevederile Ordinului nr. 1329/07.09.2004, contribuabilul are obligația de a declara înființarea de sedii secundare organului fiscal competent. In accepțiunea art. 74 al. 3 din OG 92/2003, prin sediu secundar se înțelege un loc prin care se desfasoara integral sau parțial activitatea contribuabilului, cum ar fi: birou, depozit si alte asemenea.
Pentru aceste considerente petentei i-a fost aplicata o sancțiune pecuniara in valoare de 30.000 lei, confiscarea unui număr de 1550 pachete țigarete si a sumei de 156.767,57 lei reprezentând sume confiscate evidențiate din vânzări de țigarete fara atestat pentru distribuție si comercializare angro produse accizabile, cat si suspendarea activității pe o perioada de o luna.
Societatea petenta, însă, nu se face vinovata de savarsirea contravenției mai sus arătate pentru că: are ca obiect de activitate comerțul cu țigarete deținând toata documentația legala, necesara in acest sens. Astfel, conform legislației in vigoare, petenta poate efectua operațiuni de comerț pe tot teritoriul României, condiția imperativa este aceea ca operatorul economic sa se supună dispozițiilor legale, sa fie avizat in acest sens si sa plătească absolut toate contribuțiile financiare către instituțiile abilitate ale statului. De asemenea, in eventualitatea in care isi desfasoara activitatea . decât cea in care isi are sediul principal, atunci are obligația sa declare organului fiscal competent înființarea de sedii secundare. In accepțiunea intimatei, faptul ca administratorul petentei si-a închiriat o casa cu destinația de locuința temporara . decât cel in care isi are sediul, echivalează cu înființarea unui sediu secundar.
Cu toate ca reprezentantul petentei le-a explicat agenților constatatori motivul pentru care au fost găsite țigaretele in acest imobil, aceștia au ignorat susținerile acestuia si au pretins in continuare ca petenta se face vinovata de cele mai sus menționate. Faptul ca petenta si-a găsit un număr de clienți pe raza județului B., nu conduce la ideea ca aceasta isi desfasoara activitatea in B., ..
În drept s-au invocat dispozițiile art. 7, 31 din OG 2/2001.
La dosar s-a depus în copie procesul verbal de contravenție nr.131/13.12.2012, înștiințare de plată.
Intimatul Ministerul Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscală - A. Naționala a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat citarea in prezenta cauza, in calitate de parata, a Autoritatii Naționale a Vămilor precum și respingerea ca nefondata a plângerii formulata de S.C. RF S. 2011 SRL.
În motivare au arătat că potrivit art.1 alin. 1 din H.G. 110/2009, A. Naționala a Vămilor funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridica, cu buget si patrimoniu proprii, in subordinea Ministerului Finanțelor Publice, in cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala. Potrivit art.4 alin. 1 pct.21 din H.G. 110/2009, A. Naționala a Vămilor reprezintă in fata instanțelor, direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice interesele statului in cazurile de incalcare a normelor vamale.
Pe fondul cauzei intimata a arătat că în data de 29.11.2012, ora 9:00, inspectorii vamali din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B. au efectuat un control inopinat la locația situata B. ., unde au fost descoperite 1550 pachete de tigari diverse mărci si s-a concluzionat că societatea desfășura activitatea de distribuire si comercializare in sistem angro produse accizabile (tigarete) fara a deține atestat de înregistrare pentru comercializare astfel de produse, incalcand astfel prevederile art. 206 ind. 69 alin. 2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, modificat si actualizat, precum si prevederile punctului 120.1 (1) din HG nr. 44/_ privind Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003.
La momentul efectuării controlului societatea reclamanta a fost reprezentata de dl. F. R. V., in calitate de administrator al S.C. RF S. 2011 S.R.L. A mai precizat intimata că societatea reclamanta a închiriat o locuința situata in municipiul B. .. conform contractului de Închiriere nr. 8213/08.11.2012.
Intimata a susținut că agenții constatatori din cadrul DJAOV B. au întocmit in mod corect si legal procesul verbal de contravenție nr. 131/_/13.12.2012 prin care s-a dispus aplicarea amenzii contravenționale in cuantum de 30.000 lei, confiscarea cantității de 1550 pachete țigarete diverse mărci, precum și confiscarea sumelor rezultate din vânzarea produselor accizabile, respectiv suma de 156.767.57 lei și cea de a doua sancțiune complementara fiind suspendarea activității de comercializare a produselor accizabile pe o perioada de o Iună de zile.
Petenta susține in mod eronat ca deține toata documentația legala, necesara comercializării de țigarete, daca ar fi deținut Atestatul, așa cum cere legea fiscala, nu ar fi fost sancționata de către organele fiscale. Mai mult, reclamanta arata in plângere ca locația unde isi desfasoara activitatea principala nu echivalează cu înființarea de sediu secundar, insa din declarațiile administratorului Fratila R. V. date in Nota Explicativa rezulta foarte clar ca avea intenția de a declara punct de lucru in municipiul B., in acest sens, fiind încheiat contract de închiriere înregistrat la AFPM B. cu nr. 8213/08.11.2012, pentru locația din situata in ., județul B.. Tot în nota explicativa data de către administratorul societatii reclamante se arată că factura și comanda se întocmesc pe Punct de lucru Oltenița, după care se întocmesc avize către agenții de distribuție din județul B., cu mașinile acestora, iar la aceasta adresa este punctul de întâlnire al agenților de vânzări si a predării produselor țigarete din mașina societatii in mașinile agenților.
Ca locația din B. este spațiu secundar rezultă și din aspectul că evidenta contabila primara depusa de reclamanta pentru luna noiembrie 2012 a societatii cu sediul in localitatea Fierbinți si cu atestat in localitatea Oltenița, vizează vânzările de țigarete pentru punctul de lucru din B., (anexata prezentei).
A adăugat intimata că reclamanta a ignorat prevederile legale cu privire la comercializarea en-gros de produse accizabile - respectiv țigarete. Cuantumul ridicat al amenzii prevăzute de lege, pentru fapta savarsita, duce la concluzia ca aceasta fapta este considerata de legiuitor ca prezentând o gravitate sporita. În ceea ce privește masurile complementare, respectiv confiscarea sumei rezultata din vânzările de țigarete, precum si suspendarea activitatii pentru o lună acestea sunt sancțiuni prevăzute de legiuitor imperativ, nefiind lăsate la aprecierea agenților constatatori.
În susținerea poziției arătate în întâmpinare intimata a depus la dosar întreaga documentație care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție nr. 131 din 13.12.2012.
La termenul de judecată din 27.05.2013 petenta a completat plângerea contravențională invocând excepția lipsei de competenta a paratei de a efectua controlul, excepția nulității absolute și excepția nulității relative a procesului verbal de contravenție.
În motivare petenta a arătat că îi sunt inopozabile actele normative care reglementează organizarea, atribuțiile si competentele intimatei pentru următoarele considerente: în conformitate cu prevederile art. 99 alin.1 din Codul de procedura fiscala (OG 92/2003) „Inspecția fiscală se exercită exclusiv, nemijlocit și neîngrădit prin Agenția Națională de Administrare Fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, conform dispozițiilor prezentului titlu, ori de alte autorități care sunt competente, potrivit legii, să administreze impozite, taxe, contribuții sau alte sume datorate bugetului general consolidat." Potrivit art.5 și art.7 din Legea nr. 86/2006 activitatea autorității vamale se exercită prin ... direcții regionale vamale care se înființează prin decizie a Autorității Naționale a Vămilor. Aparatul central și unitățile subordonate, respectiv direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile județene pentru accize și operațiuni vamale, punctele vamale organizate în subordinea președintelui se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF. Însă, ordinul ANAF nr. 2406/2011 dat în aplicarea textului normativ susmenționat nu a fost publicat în Monitorul Oficial, nefiind respectate normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr.24/2000 și deci, sunt lipsite de efect și forță legală.
În consecință procesul de contravenție atacat este lovit de nulitate fiind emis în baza unor acte normative afectate de vicii de legalitate, respectiv principiile ierarhiei actelor juridice .
În motivarea excepției nulității absolute a actului constatator petenta a arăta că în procesul verbal de contravenție nu a fost consemnată fapta săvârșită. Se face doar referire la anexa I care face parte integrantă din actul constatator, dar această anexă are deficiențe de fond și de formă. Astfel, atestatul există, deci fapta reținută ca fiind săvârșită de reclamantă nu există. Deficiențele de formă constă în aceea că nu respectă dispozițiile art.19 alin.(1) din OG nr.2/2001 în sensul că anexa la procesul verbal, deși conține in total trei pagini, nu este semnata decât in final de parti, nefiind valabil întocmită. De asemenea, nu se face referire la vreun martor ori motivele legale si pertinente pentru care anexa la procesul verbal nu este semnata. Daca anexa nu este valabila, fiind lovita de nulitate, iar prin anexa s-a reținut fapta săvârșita, înseamnă ca in procesul verbal de contravenție se face referire la un act nevalabil, cu consecința directa si logica ca din procesul verbal lipsește mențiunea privind fapta săvârșite, acesta fiind inform tocmai cu privire la FAPTA.
În motivarea excepției nulității relative a procesului verbal de contravenție petenta a arătat că a identificat deficiente care in mod direct si evident i-au produs o vătămare ce nu poate fi înlăturata decât prin desființarea actului. Astfel, a fost sancționată în mod abuziv cu: a) sancțiune principala = amenda contravenționala in cuantum de 30.000 RON; b) sancțiuni complementare: confiscarea produselor (155 cartușe de țigarete), confiscarea sumelor rezultate din vânzare in perioada 01.11._12 (suma de 156.767, 57 RON) și suspendarea activității de comercializare a societatii pe o perioada de 1 luna . În plan economic, lipsa de venituri pe o perioada de o luna, coroborata cu obligațiile ce trebuie achitate către stat cu titlu de contribuții sociale pentru salariații societatii, luând in considerare si suma pe care inspectorii vamali considera ca trebuie sa o achite vor falimenta societatea. Si totul s-ar petrece fara niciun motiv real, temeinic ori legal, ci având la baza o ficțiune juridica.
Fiecare faptă trebuia individualizată și sancționată, fapt care nu s-a întâmplat în realitate. Astfel, trebuia să sancționeze aspectul că petenta nu a declarat locuința în cauză, sediu secundar, lucru care nu s-a întâmplat.
Pe fondul pricinii, petenta a învederat instanței că actul constatator a fost întocmit în urma interpretării eronate a situației de fapt, aspectul că administratorul societății a dus în locuința sa 155 cartușe de țigări pentru a fi păstrate peste noapte pentru a evita vandalizarea autoturismului în care erau transportate nu înseamnă că a transformat locuința în depozit și s-a făcut evaziune fiscală. Dealtfel, fapta contravențională nu există, petenta deținea la data controlului atestatul nr. RO01246EN001 din 06.06.2012 pentru distribuție și comercializare produse supuse accizării. Singurul depozit al societății era cel din județul Călărași, localitatea Oltenița.
În concluzie, a solicitat petenta anularea procesului verbal de contravenție, iar în situația în care bunurile confiscate au fost deja valorificate, ori deteriorate și nu mai pot fi comercializate să i se achite o despăgubire egală cu valoarea de vânzare a bunurilor confiscate.
În susținerea precizărilor în completarea plângerii contravenționale petenta a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: atestatul nr. RO01246EN001 din 06.06.2012 pentru distribuție și comercializare produse supuse accizării, Deciziile nr. 108/20.06.2012, nr.109/29.10.2012 a administratorului petentei F. R. V., contractul de închiriere nr._/08.11.2012înregistrat la ANAF, procese verbale ridicare înscrisuri nr._/29.11.2012 și nr._/04.12.2012, adeverință de reținere bunuri nr._/13.12.2012.
Intimata A. NAȚIONALA A VAMILOR - DIRECȚIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE G. a formulat răspuns la cererea completatoare depusă de petentă și a solicitat respingerea excepției de necompetență a acesteia de a efectua control și de a întocmi procese verbale de contravenție și respingerea excepțiilor nulității absolute și nulității relative a procesului verbal de contravenție.
În motivare intimata a învederat că în lămurirea caracterului Ordinului nr.2253/2011 s-a pronunțat ICCJ prin Decizia nr.1476/20.03.2012 prin care a arătat că acesta nu produce efecte erga omnes, nu prevede reglementări cu caracter de principiu, ci se adresează unui număr restrâns de subiecte de drept și, ca atare, nu este un act administrativ cu caracter normativ.
În privința excepțiilor de nulitate invocate intimata a arătat că se impune a fi respinse întrucât fapta săvârșită a fost descrisă de agentul constatator în anexa 1 datorită lipsei de spațiu în formularul procesului verbal de contravenție, de asemenea, a fost indicat și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu martori. În cadrul probei testimoniale a fost audiat, la cererea petentei, martorul F. N..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr.131 din data de 13.12.2012, inspectorii vamali din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B. – Direcția Regională pentru accize și operațiuni vamale G. au sancționat petenta S.C. RF S. 2011 S.R.L. cu sediul în ., județul Ialomița cu amendă contravențională în sumă de 30.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de prevederile art. 206 ind. 69 alin. 2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, modificat si actualizat, precum si prevederile punctului 120.1 (1) din HG nr. 44/_ privind Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003 constând în aceea că în data de 29.11.2012 societatea a desfășurat activitatea de distribuire si comercializare in sistem angro produse accizabile (țigarete) într-o locuința situata in municipiul B. .. conform contractului de închiriere nr. 8213/08.11.2012, fara a deține atestat de înregistrare pentru comercializare astfel de produse.
Totodată, prin același act constatator s-au aplicat și următoarele măsuri complementare: confiscarea cantității de 1550 pachete țigarete diverse mărci, confiscarea sumelor rezultate din vânzarea produselor accizabile, respectiv suma de 156.767,57 lei și suspendarea activității de comercializare a produselor accizabile pe o perioada de o lună de zile.
Procesul verbal de contravenție, precum și anexa nr.1 la acesta au fost semnate de administratorul societății contraveniente, F. R. V..
Inspectorii vamali au întocmit și nota de constatare nr._/29.11.2012 cuprinzând rezultatele controlului operativ și inopinat, semnată de aceeași persoană care, de altfel, a dat și o notă explicativă în data de 29.11.2012 (filele 28 – 31).
Petenta S.C. RF S. 2011 S.R.L. cu sediul în ., județul Ialomița a criticat actul constatator atât pe fond cât și pe cale de excepție invocând excepția lipsei de competenta a paratei de a efectua controlul, excepția nulității absolute, excepția nulității relative a procesului verbal de contravenție.
Instanța in urma verificării cerute de art.34 din OG 2/2001, constata ca plângerea a fost depusa la data de 17.12.2012, in termenul legal de 15 zile de la comunicare, așa cum prevăd dispozițiile art. 31din actul normativ anterior precizat.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța investita cu soluționarea plângerii trebuie sa verifice legalitatea, temeinicia procesului verbal de contravenție si sa hotărască asupra sancțiunii.
Verificând actul constatator din punct de vedere al legalității instanța constată următoarele:
Potrivit art.17 din OG nr.2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal, nulitatea se constată și din oficiu.
Examinând excepția lipsei competenței intimatei de a efectua control și a aplica sancțiuni contravenționale instanța reține că statul are dreptul de a trage la răspundere contravențională de contravenient, de a-i aplica sancțiunea sau măsura corespunzătoare și de a-l constrânge să execute sancțiunile aplicate. Subiectul activ al raportului de constrângere este așadar, statul, calitate exercitată prin organele competente, deoarece valorile sociale afectate prin săvârșirea contravențiilor sunt importante și depășesc sfera interesului particular, având în vedere că prin lezarea lor se aduce atingere unor valori sociale de interes general.
În speță, contravenția constatată se sancționează potrivit prevederilor art. 206 ind. 69 alin. 2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, iar potrivit art. 99 alin.1 din Codul de procedura fiscala (OG 92/2003) „Inspecția fiscală se exercită exclusiv, nemijlocit și neîngrădit prin Agenția Națională de Administrare Fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, conform dispozițiilor prezentului titlu, ori de alte autorități care sunt competente, potrivit legii, să administreze impozite, taxe, contribuții sau alte sume datorate bugetului general consolidat."
A. Națională a Vămilor funcționează potrivit art.1 din HG nr.110/2009 ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, în cadrul ANAF, iar potrivit art.4 alin.(1) din același act normativ, această autoritate ia măsuri pentru sancționarea contravențiilor. Potrivit art.5 și art.7 din Legea nr. 86/2006 activitatea autorității vamale se exercită prin direcții regionale vamale care se înființează prin decizie a Autorității Naționale a Vămilor. Aparatul central și unitățile subordonate, respectiv direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile județene pentru accize și operațiuni vamale, punctele vamale organizate în subordinea președintelui se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF.
Dispozițiile legal invocate mai sus sunt suficiente pentru a conferi intimatei calitatea de organ de control financiar și, deci, de agent constatator. Nu are relevanță în speță aspectul că Ordinul nr.2406/2011 privind structura organizatorică a Autorității Naționale a Vămilor nu este publicat în Monitorul Oficial întrucât acesta nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept, respectiv funcționarilor publici și personalul contractual din cadrul A.N.V. (Decizia nr. 2110/2012 a ÎCCJ).
Examinând excepția nulității absolute și a nulității relative a actului constatator instanța reține următoarele:
Este evident că, fiind un înscris autentic actul constatator trebuie să poarte semnătura agentului care l-a întocmit. Alături de agentul constatator trebuie să semneze și contravenientul. Atât formularul de proces verbal întocmit cât și ultima pagină din anexa la aceasta conțin semnăturile agentului constatator și a reprezentantului contravenientei.
Potrivit art. 19 din OG 2/2001: „Procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. „
Petenta a invocat nulitatea absolută pentru nesemnarea de către părți a tuturor paginilor anexei la actul constatator. Textul legii nu prevede și sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestor dispoziții, așa cum o face în situația nerespectării condițiilor de formă prev. la art. 17 din OG nr. 2/2001. Fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea actului intervine în condițiile art. 105 C.pr.civilă, doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturat decât prin anularea actului. Din cuprinsul procesului-verbal rezultă locul efectuării controlului și că procesul-verbal a fost întocmit în prezența reprezentantului contravenientei. Rolul martorului era acela de a confirma întocmirea actului în lipsa contravenientului, așa cum se deduce din art. 19 citat mai sus. Or, reprezentantul contravenientei a fost de față, a semnat procesul verbal de contravenție și nu a negat modalitatea de întocmire a procesului verbal pentru a se putea trage concluzia că prin nesemnarea anexelor la procesul verbal de contravenție de către acesta sau de către un martor i s-ar fi produs o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În privința excepție nulității relative a actului constatator văzând motivarea societății petente în sensul că actul trebuie anulat pentru că fapta nu există va analiza mai departe temeinicia procesului verbal de contravenție.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Din studiul întregului material probator existent la dosarul cauzei, instanța a constatat următoarea situație de fapt: data de 29.11.2012, ora 9:00, inspectorii vamali din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B. au efectuat un control inopinat la locația situata B. ., unde au fost descoperite 1550 pachete de tigari diverse mărci si s-a concluzionat că societatea desfășura activitatea de distribuire si comercializare in sistem angro produse accizabile (țigarete) fara a deține atestat de înregistrare pentru comercializare astfel de produse la acest punct de lucru .
Societatea petentă are sediul în localitatea Fierbinți, județul Ialomița și deține pentru punctul de lucru din municipiul Oltenița, județul Călărași, atestatul nr. RO01246EN0001/06.06.2012 pentru distribuție și comercializare angro de produse supuse accizelor.
Cu ocazia controlului societatea reclamanta a fost reprezentata de F. R. V., in calitate de administrator al S.C. RF S. 2011 S.R.L. care a declarat în nota explicativă că societatea reclamanta a închiriat o locuința situata in municipiul B. .. conform contractului nr. 8213/08.11.2012, cu intenția ca în perioada următoare să declare punct de lucru, însă la momentul controlului nu deține atestat pentru comercializare țigarete pentru această locație, ci doar pentru punctul de lucru din Oltenița. A adăugat că aspectul depozitării pachetelor de țigări în spațiul indicat a fost accidentală și s-a datorat unei aprecieri defectuoase a vânzărilor zilnice, de fapt aici este locul de întâlnire a agenților de vânzări, iar marfa se transferă de la un agent la altul, gestiunea fiind mobilă, fără a se depozita.
Cele susținute de reprezentantul petentei sunt contrazise de faptul că evidența contabilă primară era ținută separat pentru locația din municipiul B. (filele 32 -56). Mai mult, martorul audiat F. N., cu domiciliul în județul Ialomița, a declarat că până în noiembrie 2012 (data controlului intimatei) avea funcția de șef birou coordonare agenți de vânzare și locuia efectiv în locația închiriată. Așadar, nu poate fi vorba despre o situație izolată, rezultă fără dubiu că societatea petentă desfășura activități de comercializare de produse accizabile cu evidența contabilă și organe de conducere în B., distinct față de locația din Oltenița.
Prin fapta sa societatea petentă a încălcat prevederile art. 206 ind. 69 alin. 2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, modificat si actualizat, precum si prevederile punctului 120.1 (1) din HG nr. 44/_ privind Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003, prezumția de temeinicia a actului constatator nefiind răsturnată. Potrivit art. 221*3 alin. (3) din Codul Fiscal această contravenție se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, cu confiscarea produselor, iar în situația când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, precum și cu suspendarea activității de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1 - 3 luni, astfel că și sancțiunea principală și sancțiunile complementare au fost corect aplicate și individualizate.
Pentru aceste considerente de drept și de fapt, urmează ca instanța să respingă excepția de necompetentă a organului constatator, excepțiile nulității absolute și relative a procesului verbal de contravenție, și, pe fond, să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de necompetență a organului constatator.
Respinge excepția nulității absolute și excepția nulității relative a procesului verbal de contravenție invocată de petentă.
Respinge plângerea contravențională promovată de petenta . SRL cu sediul în localitatea Grecii de Jos, ., jud. Ialomița, în cauza având ca obiect plângere contravențională promovată în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. cu adresa indicată în G., ., c.p._, jud. G..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.10.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. I. N. A.
Red. C.I./Tehnored.N.A.
4 ex/12.12.2013
← Validare poprire. Sentința nr. 7974/2013. Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 259/2013.... → |
---|