Contestaţie la executare. Sentința nr. 2469/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2469/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 11728/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2469
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 12.02.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – N. G.
GREFIER – H. A.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorii B. N., B. L. și B. M. toți cu domiciliul în Mărăcineni, ., jud. B. în contradictoriu cu intimata D. S. cu domiciliul în Mărăcineni, ., jud. B..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2014, consemnările au fost făcute în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei la data de 05.02.2014 și ulterior la data de 12.02.2014.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura este legal îndeplinită, prin intermediul serviciului registratură s-au depus la data de 07.02.2014 precizări de către Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C..
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de16.07.2013 sub numărul_, contestatorii B. N., B. L. și B. M. au solicitat, în contradictoriu cu intimata D. S., anularea încheierii nr. 1/27.06.3013 emisă de B. C. L. Cirpian, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în dosarul de executare nr. 908/2013, anularea somației emise la data de 02.07.2013 în dosarul de executare menționat și a încheierii de încviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ . Au solicitat și suspendarea executării în privința cheltuielilor de executare, până la soluționarea cauzei.
În motivarea cereri, se susține că titlul executoriu în baza căruia a început executarea silită în dosarul execuțional nr. 908/2013 al B. C. L. C. îl reprezintă decizia civilă nr.223/05.12.2012 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ prin care s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul 5ABCD25. În această decizie nu s-a reținut în sarcina contestatorilor o obligație exclusivă de trasare a acestui hotar, cu atât mai mult cu cât, acțiunea în grănițuire, deși a fost însoțită de capăt de cerere având ca obiect revendicare, a fost admis dor capătul de cerere având ca obiect grănițuire. Raportul juridic obligațional dintre părți presupune o dublă calitate, respective aceea de debitori și creditori ai obligației de grănițuire, calități ce rezultă din art. 560 C. pr. civ.
Mai departe, se susține că potrivit art. 1528 alin.2 C. civ., referitor la executarea obligației de a face, cu excepția cazului în care debitorul este de drept pus în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înștiințează pe debitor odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia. Potrivit art. 1522 alin.3 C. pr. civ, creditorul trebuie să acorde debitorului un termen pentru executare, ținând seama de natura obligației și de împrejurări, iar potrivit ain.4, până la expirarea termenului, creditorul nu poate să ceară sau să treacă la executarea silită a obligațiilor.
Modalitatea de executare aleasă de executor este ilegală întrucât obligația debitorilor conform titlului executoriu nu a constat în lăsarea posesiei unui imobil, predarea folosinței unui bun imobil sau evacuarea dintr-un imobil, capătul de cerere având ca obiect revendicare fiind respins. În mod corect, executorul ar fi trebuit să urmeze procedura din capitolul IV referitoare la executarea silită a obligației de a face sau de a nu face, respectiv art. 903 C.pr. civ., situație în raport de care toate actele de executare întocmite de executor sunt nule.
În subsidiar, au solicitat contestatorii ca, în măsura în care instanța de judecată va aprecia că executarea silită este legal încuviințată și efectuată până la momentul formulării contestației, instanța să dispună reducerea cheltuielilor de executare constând în onorariu de executor având în vedere că aceștia sunt de acord cu grănițuirea proprietăților, dar nu au fost înștiințați în prealabil despre aceasta de către creditori, executarea obligației de trasare a liniei de hotar presupunând o colaborare a părților si numai în cazul unui refuz din partea debitorilor creditoarea ar fi fost îndreptățită să ceară executarea silită.
Cuantumul onorariului executorului, de 2700 lei depășește limitele maxime ale onorariilor executorilor judecătorești stabilite prin Ordinul 2550/C/2006, potrivit căruia limita minimă pentru grănițuire este de 60 lei, iar maxima este de 2200 lei. În raport de munca depusă până la acest moment, onorariul nu este justificat, având în vedere dispozițiile art. 669 alin.2 C. pr. civ. Potrivit cărora cheltuielile executorului judecătoresc vor fi suportate proporțional cu activitatea depusă de acesta, dacă debitorul execută în termenul acordat prin somație obligația. Se mai arată că, potrivit art. 560 C. civ., cheltuielile ocazionate de grănițuire trebuie suportate în mod egal de proprietari.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum total de 309 lei.
La cerere au fost atașate, în copie, următoarele înscrisuri: somație emisă la 02.07.2013 în dosarul de executare nr. 908/2013, încheiere nr.1 din 27.06.2013 pronunțată în dosarul de executare nr. 908/2013 al B. C. L. C., încheiere de încuviințare executare silită pronunțată de Judecătoria B. la data de 12.06.2013 în dosarul nr._ ,, decizia civilă nr. 223/2012 pronunțată de tribunalul B. în dosarul nr._ .
Legal citată, intimata D. S. nu a formulat întâmpinare.
La dosar a fost depus, în copie, dosarul de executare nr. 908/2013 aflat pe rolul B. C. L. C..
Prin încheierea pronunțată la data de 21.11.2013, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite a cheltuielilor de executare
Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului raportat la dispozițiile legale incidente, reține următoarele:
Potrivit art. 711 C. pr. civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În cauza de față, executarea silită a fost pornită în baza titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.223/05.12.2012 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ prin care s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul 5ABCD25.
Susținerea contestatorilor potrivit căreia, în raport de obligația ce urma a fi executată, executorul judecătoresc ar fi trebuit să emită somație potrivit art.903 C. pr civ., este neîntemeiată. Astfel, din cuprinsul deciziei civile rezultă că, linia de hotar a fost stabilită de expert la jumătatea distanței dintre imobilele părților, astfel încât soluția a fost apreciată ca echitabilă, reținându-se totodată că, anterior refacerii gardului despărțitor, între limita de hotar și imobilul proprietatea intimatei era un spațiu mai larg decât la momentul efectuării expertizei ( s-a reținut că anterior se putea trece prin spațiul menționat cu două găleți, în timp ce în prezent accesul este mai limitat).
Astfel, în cauză sunt incidente dispozițiile cu privire la executarea silită directă prevăzute în titlul III, obligația debitorului încadrându-se în “ alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului” astfel cum prevăd dispozițiile art. 887 alin.1 C. pr. civ.
Pe cale de consecință, încheierea executorului pronunțată la data de 27.06.2013 în dosarul de executare nr. 908/2013 și încheierea de încuviințare a executării silite au fost în mod legal și temeinic pronunțate.
În ce privește critica adusă de contestatori onorariului de executare, din analiza încheierii nr.1/27.06.2013, instanța o apreciază ca neîntemeiată având în vedere că onorariul de executare respect dispozițiile art. 39 din Legea 188/2000, încadrându-se în limitele menționate în textul de lege arătat, la care se adaugă TVA.
Este adevărat că, potrivit art. 560 C. civ., cheltuielile privind grănițuirea trebuie să fie suportate în mod egal de proprietarii vecini, însă instanța apreciază că aceste dispoziții nu sunt aplicabile în faza de executare silită.
În această fază, cheltuielile trebuie să fie suportate de partea care nu a înțeles, de bună voie, să își îndeplinească obligația menționată în titlul executoriu. Deși contestatorii susțin că înțeleg ca, de bună voie să își execute obligația, instanța observă că, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii ce reprezintă titlu executoriu și până la momentul formulării cererii de executare silită au trecut aproximativ 6 luni, perioadă în care aceștia nu au putut face dovada că și-au manifestat voința în sensul punerii în aplicare a dispozițiilor titlului executoriu, aspect ce a justificat demersul intimatei.
Față de considerentele mai sus analizate, instanța apreciază contestația la executare ca fiind neîntemeiată motiv pentru care o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorii B. N., B. L. și B. M. toți cu domiciliul în Mărăcineni, ., jud. B. în contradictoriu cu intimata D. S. cu domiciliul în Mărăcineni, ., jud. B., împotriva actelor de executare din dosarul de executare nr. 908/2012 al B. C. L. C. și a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 12.06.2013 în dosarul nr._ .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.02.2014.
Președinte Grefier
N. G. H. A.
Red NG/Tehnored NG/6 ex/ 21.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 06/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 25/2014.... → |
|---|
